81 matches
-
a doua parte a lucrării cuprinzând „istorii“ din cele mai vechi anotimpuri ale planetei, dinspre periodizările geologice, prehercinică, hercinică, alpino-carpatică etc., dinspre preistorie, cu Precambrianul / Azoicul, Paleozoicul, Mezozoicul, Neozoicul etc., și apoi, din zorii istoriilor încoace, prin epoca pietrei (paleolitic, mezolitic, neolitic), epoca metalelor etc., mergând, tot în „punctări prin date esențiale“, prin istoria antică, evmezică, modernă, până în zilele noastre (mai exact, până sâmbătă, 13 iunie 2015, când „Cronicarul“ consemnează un eveniment ortodox: în Biserica Evanghelică, nu din Anina, ci «din
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
Receptor este întâmpinat de un erou liric, polidimensional înzestrat de soartă, ce își caută și mai totdeauna își află, chiar și în gordianul de căi existențiale, starea de-argint-viu întru of ! și vai ! - interjecții, „predicate cu care s-a îndepărtat, în mezolitic / neolitic, ens-ul cuvântător de sanctuarul-peșteră“, rar clamate („amendatele esteticii hegeliene“), cu „stâmpărare“ în mult-dedusele / indusele, -, întru înnobilare de suflet / spirit, întru acel imperios principiu conținut / semnificat și de latineasca zicere, ridendo castigat mores, cu „ieșire“ surprinzător de sigură, „pe scara
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
șoc, grota de stejar sau grota de arțar, cu excepția celei locuite de un pustnic, fiind denumită după numele "proprietarului" sau, grota Philippe. Fiecare dintre acestea a dezvăluit urme de locuire preistorice, inclusiv musteriene (aprox. 50.000 de ani) și din mezolitic (între 8.000 și 5000 ani). Un aspect important la Montaigle este faptul că civilizația umană de Cro-Magnon a fost recunoscută și descrisă de Ed. Dupont cu mult timp înainte de nomenclatura franceză. Situl Montaigle și cercetarea belgiană au contribuit de
RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ruinele_castelului_montaigle_tatiana_scurtu_munteanu_1358758346.html [Corola-blog/BlogPost/342374_a_343703]
-
date precise când ele sunt cunoscute sau indică datarea aproximativă în caz de incertitudine. 4.1. Datare prin perioade mari istorice/secole Epoci istorice Cod Epoca 1 Preistorie 11 Paleolitic 111 Paleolitic inferior 112 Paleolitic mijlociu 113 Paleolitic superior 12 Mezolitic 13 Neolitic 131 Neolitic timpuriu 132 Neolitic mijlociu 133 Neolitic târziu 14 Eneolitic 141 Eneolitic timpuriu 142 Eneolitic mijlociu 143 Eneolitic târziu 15 Epoca bronzului 151 Epoca bronzului timpuriu 152 Epoca bronzului mijlociu 153 Epoca bronzului târziu 16 Hallstatt 161
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
încercare globală de cunoaștere absolută a universului, deci o filosofie care include demersul mistic și o știință generală care exclude experimentul și care se constituie în orice cultură primitivă. Marile mitologii se formează - pentru fiecare grup uman în parte - între mezolitic și sfârșitul neoliticului, adică atunci când oamenii își înlesnesc existența printr-un mod de viața nou, cu un oarecare confort asigurat, față de riscurile traiului precedent, peregrin și aleator, din civilizația cinegetică și pescărească. În acest cadru au început să se compună
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
ul (sau "epoca pietrei lustruite") este o perioadă din istoria omenirii. Termenul a fost inventat în 1865 de istoricul John Lubbock. ul este penultima epocă a preistoriei și cea mai scurtă, ea a urmat după mezolitic și a precedat epoca metalelor, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită și metalurgiei primitive a cuprului, prin apariția agriculturii primitive, a creșterii vitelor și a olăriei. Epoca neolitică urmeză pleistocenul final "epipaleoliticul" și holocenul timpuriu, "mezoliticul". Neoliticul începe o dată cu
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
a urmat după mezolitic și a precedat epoca metalelor, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită și metalurgiei primitive a cuprului, prin apariția agriculturii primitive, a creșterii vitelor și a olăriei. Epoca neolitică urmeză pleistocenul final "epipaleoliticul" și holocenul timpuriu, "mezoliticul". Neoliticul începe o dată cu practicarea agriculturii și se încheie o dată cu apariția metalurgiei specializate a cuprului în epoca cuprului sau eneolitic(chalcolithic). Termenul de neolitic nu se referă la o perioadă cronologică strictă, însă include o serie de manifestări economice comune, cum
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
permanente și producerea ceramicii. Nu toate aceste caracteristici ale neoliticului au apărut în aceeași ordine peste tot în lume. De exemplu, societățile neolitice din Orientul Apropiat nu utilizau ceramica la începutul neoliticului. Societățile omenești din Japonia utilizau ceramica încă din mezolitic. Nu există foarte multe dovezi arheologice pentru demonstrarea unor ierarhii sociale în neolitic, acestea fiind asociate, mai ales, cu începutul epocii bronzului. Cercetări arheologice efectuate în Europa Centrală și de sud-est au evidențiat existența în jurul unor așezări neolitice a unor
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
genetică poate fi aplicată la studiul tuturor sistemelor vii, de la virusuri și bacterii la plante și animale domestice și apoi la om (în genetică medicală). Omul începe să realizeze câteva lucruri esențiale și universale despre ereditate când are loc în mezolitic, când se cultivă intens plantele și se observă combinațiile dintre acestea. Unele simboluri ale eredității se găsesc în mitologia hindusa; acum 13 000 de ani, sumerienii polenizau plantele în mod artificial și creeau rase de animale. Cea mai veche observație
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
orașelor Zürich, Bern, Basel și Lucerna, ceea ce o face să fie un important nod de cale ferată Elveției. Numeroase artefacte din perioada (circa 16.000 până la 14.000 de anii în urmă) au fost descoperite în apropierea -ului. Descoperiri din mezolitic și neolitic au fost de asemenea descoperite, dar nici un fel de urme a vreunei așezări din nici una din acele două perioade nu au fost detectate. Descoperiri din epocile de bronz și de fier sunt limitate. The medieval settlement was built
Olten () [Corola-website/Science/334719_a_336048]
-
din natură la cea de pregătire a produsului finit. In epoca mezolitului apar pe teritoriul Azerbaidjanului unelte de piatra în miniatură, microliți, se dezvoltă tehnica uneltelor pentru spart si se confecționează unelte compuse. Apar începuturile cultivării cerealelor si domesticirii animalelor. Mezoliticul se prelungește până în mileniul al VIII-lea î.e.n., apoi acesta este înlocuit de neolitic, epoca noua de piatră (mileniile VII-VI î.e.n.). Monumente din perioada neoliticului pe teritoriul Azerbaidjanului au fost descoperite în grota Damajîlî din Gobustan, Kiulipete aproape de Nahicivan
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
Dunărea reprezintă o importantă cale de acces, fiind principala legătură a Europei cu Marea Neagră. Giurgiu are un important port, se realizează transport de persoane și de mărfuri. Cele mai vechi mărturii ale unei așezări omenești în arealul Giurgiului datează din Mezolitic (mileniile 10-7 î.Hr). După cum atestă cercetările arheologice, zona Giurgiului a fost dens populată în perioada dacă (secolul I î.Hr). Se ipotizează că în apropiere era localizată capitala lui Burebista, la Popești, pe râul Argeș. Împăratul roman Iustinian (483-565
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,59%). Pentru 11,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Cele mai vechi mărturii ale unei așezări omenești în arealul Giurgiului datează din Mezolitic (mileniile 10-7 î.Hr). După cum atestă cercetările arheologice, zona Giurgiului a fost dens populată în perioada dacă (secolul I î.Hr). Se ipotizează că în apropiere era localizată capitala lui Burebista, la Popești, pe râul Argeș. Împăratul român Iustinian (483-565
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
este cunoscută apartenența confesională. Cele mai vechi urme de locuire umană ce datează din Preistorie se regăsesc pe teritoriul actual al orașului în așezarea de la Poiana Cireșului (pe culmea Cernegura - spre gura de vărsare a pârâului Bâtca Doamnei), datată din mezolitic (cca. 12.000 î.e.n.). Antichitatea este reprezentată inițial prin fragmente de ceramică, obiecte de piatră și silexuri aparținând civilizației Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.) și epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), descoperite în Ciritei, Lutărie, Văleni - zona Bolovoaia. La
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
tămăduitor, multe din proprietățile acestora erau descoperite întâmplător. Speranța de viață a omului primitiv era destul de redusă. Analizându-se scheletele descoperite în diferite situri arheologice, s-a ajuns la concluzia că omul de Neanderthal, sau de Cro-magnon, sau cel al mezoliticului în aproape 90% din cazuri nu ajungea la 40 de ani. Față de sinantrop, care, în peste 70% din cazuri, murea înainte de a avea 15 ani, înregistrăm un vizibil progres. Concepția medicală era una animista, demoniaca, boala fiind văzută ca o
Istoria medicinei () [Corola-website/Science/311800_a_313129]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,97%). Pentru 1,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Datele rezultate în urma săpăturilor arheologice atestă existența unei culturi străvechi, aparținând perioadei paleoliticului superior și mezolitic. Pe o terasă înaltă a dealulului Frasinul aflat în stânga râului Bistricioara în locul numit Lutărie, s-au descoperit unelte tipice din perioada aurignacianului superior (def.). Pe terasele pâraielor dezgolite de o puternică eroziune care a avut loc în perioada Riss-Wurn (def.
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
domesticirea animalelor. Primele așezări mezolitice atestate se găsesc la Erbiceni din Iași, Riciceni-Izvor, Cremenea din Covasna, Buesti-Dealul Taberei, Băneasa I și II, Bălăbănești Spinoasă din Iași, Mihail Kogălniceanu din Iași, Ghireni din Botoșani, Lapos din Buzău, Soroca din Moldova. În Mezolitic sunt prezente două culturi: tardenosiana și Schela Cladovei. Au fost descoperite complexe de locuit, obiecte litice, vetre, simple sau amenajate, resturi de fauna. Cele mai multe unelte erau realizate prin tehnici de cioplire rudimentară. La Schela Cladovei au fost identificate câteva fragmente
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
cu ajutorul secerilor primitive. Procesul de domesticire a fost lent și complex (aprox. 6500 i.en.-Carcea Gura Baciului). Animalele supuse procesului au suferit modificări morfologice, comportamentale, speciile fiind riguros selectate. Primul animal domesticit ar fi fost câinele, probabil chiar din mezolitic, acum 10 000 de ani în Europa. Evident, strămoșii câinilor erau sălbatici, aceștia fiind lupii. A urmat oaia, prin 9000 i.en., al cărui strămoș sălbatic era muflonul roșu din Europa sudică. Prin 7000 i.en., au fost domesticiți capra
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
ajuns în Europa Centrală, în mileniul al 6-lea î. Hr., și în părți ale Europei de Nord, în mileniile 5 și 4 î. Hr. Nu există vreo cultură preistorică care să acopere întreaga Europă. Pentru detalii cu privire la diferitele culturi, vezi Paleolitic, Mezolitic, Neolitic, Epoca bronzului și Epoca fierului. Prima civilizație europeană bine cunoscută, ce cunoștea scrierea, a fost civilizația minoică în insula Creta și, mai apoi, civilizația miceniană în anumite zone din Grecia, începând cu al doilea mileniu î. Hr. În jurul anului 400
Istoria Europei () [Corola-website/Science/296901_a_298230]
-
în Eurasia a fost împărțită în paleolitic și neolitic după publicarea de către John Lubbock a lucrării sale "Prehistoric Times". Alte subdiviziuni au fost adăugate spre a împărți fiecare epoca în trei perioade: timpuriu, mijlociu și târziu. Mai exista de asemenea mezolitic sau epipaleolitic între epoca paleolitica și cea neolitica în anumite regiuni, perioade intrate în literatura de specialitate începând cu 1930. În unele regiuni descoperirile arheologice au făcut necesară introducerea unor alți termeni că epoca cuprului sau calcolitic între neolitic și
Sistemul celor trei epoci () [Corola-website/Science/303718_a_305047]
-
fortificației Avrig - Racovița]]]] Inițiatorii (Sabin Adrian Luca, Paolo Biagi, Michela Spataro, Cosmin Suciu) unui proiect de excavații [[Arheologie|arheologice]] (contract de cercetare între ULB Sibiu și Universitatea Foscari din [[Veneția]]) început în [[2005]] au considerat că zona, numărul de descoperiri [[mezolitic]]e este, la nivelul [[Transilvania|Transilvaniei]], foarte mic în comparație cu descoperirile din zonele limitrofe României. Zona masivului Făgăraș deține un relief care era extrem de favorabil locuirilor mezolitice, la prima vedere. Ultimele studii de sinteză care au încercat să adune toate materialele
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
stil de viață sedentar, cu structuri sociale complexe, cu ierarhizare și în care erau posibile contactele la distanțe mari, ca în cazul aborigenilor australieni. În acea perioadă, populația abia dacă număra câteva zeci de mii de oameni pe întreaga planetă. "Mezoliticul" sau "Epoca Mijlocie a Pietrei" a fost acea perioada a evoluției tehnologiei umane cuprinsă între paleolitic și neolitic, toate fiind perioade ale Epocii Pietrei. Mezoliticul începe la sfârșitul pleistocenului, acum vreo 10.000 de ani și se sfârșește cu introducerea
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
acea perioadă, populația abia dacă număra câteva zeci de mii de oameni pe întreaga planetă. "Mezoliticul" sau "Epoca Mijlocie a Pietrei" a fost acea perioada a evoluției tehnologiei umane cuprinsă între paleolitic și neolitic, toate fiind perioade ale Epocii Pietrei. Mezoliticul începe la sfârșitul pleistocenului, acum vreo 10.000 de ani și se sfârșește cu introducerea agriculturii, dată care variază cu fiecare regiune geografică. În anumite zone, cum ar fi Orientul Apropiat, agricultura a rămas, la sfârșitul pleistocenului, într-un stadiu
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
acum vreo 10.000 de ani și se sfârșește cu introducerea agriculturii, dată care variază cu fiecare regiune geografică. În anumite zone, cum ar fi Orientul Apropiat, agricultura a rămas, la sfârșitul pleistocenului, într-un stadiu oarecum incipient și acolo mezoliticul este scurt și indefinit. Pentru zonele în care glaciațiunile au avut un impact mai puternic, este preferat termenul "epipaleolitic". Regiunile, în care ultima glaciațiune a avut un efect mai puternic asupra mediului au cunoscut o epocă mezolitică mai îndelungată, durând
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
acum 6.000 de ani). Vestigiile arheologice ale acestei perioade sunt limitate la resturile menajere descoperite și la defrișările regiunilor împădurite. Aceste defrișări vor fi practicate la scară mai extinsă în neolitic, fiind necesar tot mai mult spațiu pentru agricultură. Mezoliticul este caracterizat prin apariția uneltelor de piatră mai fin prelucrate și de dimensiuni mai mici (vârfuri de lance, de săgeți), denumite "microliți", prezente în majoritatea regiunilor. De asemenea, s-au mai descoperit unelte de pescuit, topoare de piatră și obiecte
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]