51 matches
-
sâmburii rânjiți, ucigași mânjiți E lumea asta plină de plagă și-i venină Mustește îngropată în propria-i armată Cu tunuri, lănci și prize, sărind, în gând, reprize Nesomnul fantomatic, minciuna-n Democratic Că din Paleozoic s-a scurs un Mezozoic Și-acum mucim toți proștii, precum în munții noștri Se balegă pe stâncă, o vacă, sub o râncă *titlu autoironic Referință Bibliografică: O vacă... și lumea în care trăim* / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1571, Anul V
O VACĂ... ȘI LUMEA ÎN CARE TRĂIM* de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1429529700.html [Corola-blog/BlogPost/374658_a_375987]
-
între ispite și real să le atingi, să simți, sunt arcade de subînțeles ce-și schimbă forma, devin mister, uimire, acoperite în sclipire sunt ude în lacrimi, doruri pururi, zile din calendar, atunci când în om mijea cuvinte de nectar din mezozoic. Percepem nevăzutul din aștri și pământ discernem vrute existențe, simțim prin excelență. - Cunoaște neștiutul? Silabe îngerești, amprente de iubire, te încânți par ireale, sfârșind în mijlocul de pietate. Tu vrei să știi că-i locul unde ochii-ți pierzi în incantații
SIMBOLURI TAINE DE-NCEPUT de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Simboluri_taine_de_nceput_gheorghe_serbanescu_1345683113.html [Corola-blog/BlogPost/365834_a_367163]
-
cele 200 de peșteri din Munții Aninei» (p. 89), așadar, „mai exact-herodotic semnalând“, a doua parte a lucrării cuprinzând „istorii“ din cele mai vechi anotimpuri ale planetei, dinspre periodizările geologice, prehercinică, hercinică, alpino-carpatică etc., dinspre preistorie, cu Precambrianul / Azoicul, Paleozoicul, Mezozoicul, Neozoicul etc., și apoi, din zorii istoriilor încoace, prin epoca pietrei (paleolitic, mezolitic, neolitic), epoca metalelor etc., mergând, tot în „punctări prin date esențiale“, prin istoria antică, evmezică, modernă, până în zilele noastre (mai exact, până sâmbătă, 13 iunie 2015, când
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
în afară de circa 20 % destinate nevoilor locale, se livrează pe principalele piețe interne. Din punct de vedere al bazei morfostructrurale, zona cerealieră respectivă coincide cu platforma "apula", care n-a fost acoperită de mare și a rămas totdeauna deasupra, de la sfârșitul mezozoicului până astăzi, ceea ce constituie o primă particularitate în măsura în care este singura parte din teritoriul Puglia care păstrează caracterele structurale, geomorfologice și de mediu apropiate de cele originare. A doua particularitate de mediu se datorează rarității sistemelor carstice, epigee și hipogee, ceea ce
jrc6132as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91304_a_92091]
-
indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Pentru construcțiile din castru și din colonia Potaissa romanii au folosit rocile extrase din mai multe cariere din împrejurimi (Săndulești, zona Cheile Turzii, Podeni). S-a extras mai ales calcar mezozoic (din zona Săndulești), ofiolite și tufuri ofiolitice (din zona Cheile Turzii), precum și gresii calcaroase terțiare. Blocurile fasonate și unele elemente arhitectonice se ciopleau din gresie calcaroasă terțiară, din conglomerate și microconglomerate calcaroase și din brecie cu elemente de calcar și
Potaissa () [Corola-website/Science/307062_a_308391]
-
prezidențial, s-a raportat suicidul președintelui Allende. În consecință, generalul Augusto Pinochet Ugarte, a instaurat o dură guvenare militară, preluând, astfel, puterea în stat. Solul țării este o acumulare de sedimente marine, care au început să fie ridicate încă din Mezozoic, ca urmare a coliziunii dintre placa Nazca și plăcile Americii de Sud, ceea ce a dus la formarea Munțiilor Anzi, care se mai înalță și în prezent. Relieful este format dintr-o depresiune care desparte două lanțuri muntoase. Munții Anzi formează granița naturală
Chile () [Corola-website/Science/298085_a_299414]
-
masive stratificate, de culoare galben-cenușie, cu resturi aglutinate de un ciment calcaros recristalizat. În fragmentele desprinse din pereții "Vâlcanului", se pot observa resturi fosile caracteristice pentru forma de corali, care au generat straturi uriașe de calcare în mîrile calde ale mezozoicului. Pentru valoarea să peisagistici și geologică, muntele a fost declarat monument al naturii. Vegetația predominantă a muntelui este de făgete pure, existând însă și diseminări de brad iar pe vârfurile stâncoase apar sporadic exemplare de molid și tisa. Se întâlnesc
Muntele Vulcan (arie protejată) () [Corola-website/Science/314550_a_315879]
-
Colegiul Național Mihai Viteazul și dinspre DN1, pe strada Romană. Pentru construcțiile din castru și din colonia Potaissa romanii au folosit rocile extrase din mai multe cariere din împrejurimi (Săndulești, zona Cheile Turzii, Podeni). S-a extras mai ales calcar mezozoic (din zona Săndulești), ofiolite și tufuri ofiolitice (din zona Cheile Turzii), precum și gresii calcaroase terțiare. Blocurile fasonate și unele elemente arhitectonice se ciopleau din gresie calcaroasă terțiară, din conglomerate și microconglomerate calcaroase și din brecie cu elemente de calcar și
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
Era ă, numită și sau Cenozoic (însemnând "viață nouă", din greacă καινός (kainos), "nou", și ζωή (zoe), "viață"), este cea mai recentă dintre cele trei ere geologice clasice. Cuprinde cei 65,5 milioane de ani, începând de la sfârșitul Cretacicului (Mezozoic), când au dispărut ultimii dinozauri tereștri. Durează până astăzi. În decursul acestei ere continuă dezvoltarea mamiferelor și apare omul. Era Neozoică, sau “era vieții recente”, cuprinde ultimii 65 milioane de ani din istoria lumii. De-a lungul acestei durate peisajul
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
a fost înlocuită de flora neofitică, foarte asemănătoare cu cea actuală. Cu alte cuvinte, toate formele primitive de plante au regresat, lăsând loc acelor perfecțiuni de organizare și frumusețe care sunt plantele cu flori. Cu origini timide încă de la începutul Mezozoicului, ele cunosc în Cretacic o mare dezvoltare, pentru ca la începutul Paleogenului o adevarată explozie să întroneze definitiv mai toate familiile ai căror reprezentanți constituie flora actuală. În lumea animală, cu decalajul impus de adaptarea la noile condiții de hrană, revoluția
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
important al Neozoicului a fost apariția mamiferelor primitive în Triasicul târziu, cam în același timp în care au ieșit din peisaj dinozaurii. Deși dominația totala a dinozaurilor nu lăsa loc altor viețuitoare, mamiferele au rămas retrase în spațiu. Pe la sfârșitul Mezozoicului, dinozaurii și alte reptile nu au mai dominat teritoriul. Abia după ce dinozaurii au fost eradicați, mamiferele și-au luat locul ca mamifere dominante pe uscat. Acesta este un exemplu important în care putem realiza cum cu ajutorul fosilelor, un grup îl
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
erbivore, pândite de rapacele carnivore. Aceste savane vor fi distruse în mare măsură de urgia glaciară. Marea fărâmițare a continentelor, pe care o cunoaște astăzi globul, s-a realizat în Neozoic prin separarea mai departe a plăcilor, proces început in Mezozoic. Atlanticul de Sud ia acum proporțiile unui ocean, se desăvârșește separarea Australiei de Antarctica, iar peninsulele Europei (Iberică, Italică și Balcanică) își ocupă pozițiile actuale. Subducțiile din jurul Mediteranei duc la ridicarea lanțurilor alpine mai tinere (de pildă Subcarpații noștri) iar
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
și acoperirea corpului cu păr. Originea acestora este încă obscură, fosilele semnificative lipsind sau fiind foarte rare. Ceea ce se cunoaște cu siguranță este evoluarea lor dintr-un grup de reptile. Acum 200 de milioane de ani, în perioada Triasică a Mezozoicului au apărut aceste ființe evoluate. Dimensiunile lor erau reduse (unele de câțiva cm), erbivore sau frugivore, fapt relevat din studiul molarilor fosili prevăzuți cu tubercule. Astfel, grupul primește numele de "Multituberculata". Aceste prime mamifere păstrau numeroase caractere reptiliene, care au
Ornitorinc () [Corola-website/Science/302972_a_304301]
-
la mediul terestru. Sunt cele mai evoluate plante, cu corpul un corm tipic, perfect adaptat la viața terestră. Ulterior, unele specii s-au readaptat la mediul acvatic. Sunt răspândite pe tot globul terestru, cu excepția zonelor polare. Angiospermele au apărut la mijlocul Mezozoicului, prin evoluția unor gimnosperme primitive, față de care au unele caractere de superioritate: Cele mai numeroase angiosperme actuale au flori bisexuate (72%). Cu flori unisexuate sunt 11%, dintre care 4% sunt dioice, iar 7% sunt monoice. Cca. 17% sunt plante trioice
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Gimnospermele, reprezentate de cca. 600 de specii actuale, (dar fiind cunoscute peste 50.000 specii fosile), sunt un grup care după dominația din mezozoic au pierdut lupta în fața angiospermelor, menținându-se în arii cu condiții de viață mai dificile. Molidul ("Picea abies") este o specie cu răspândire boreală, arealul sau ocupând Peninsula Scandinavă, nordul Europei, iar mai la sud, numai etajele mai înalte ale
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
ce se reflectă nemijlocit (alături de numeroși agenți modelatori ai scoarței) în frumusețea, originalitatea și atractivitatea lui. Istoria geologică a Munților Vrancei se implică prefacerilor multiple, petrecute în decursul a peste 140 milioane de ani, cît înglobează timpul derulat de la finele mezozoicului pînă în prezent. Ea se leagă intim de evenimentele care au generat cutarea depozitelor sedimentare acumulate în medial marin, exondarea treptată a catenelor și constituirea lanțului carpatic. Intr-un cuvînt, Munții Vrancei sînt creația orogenezei alpine, manifestată însă cu intensități
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
cu supreme, demnități științifice, începând cu cea de președinte al Societății Române de Științe (1930), președinte al Societății de Geologie (1932) și terminând cu aceea de președinte al Academiei Române (1940). Recunoașterea meritelor excepționale ale lui Simionescu în paleontologia și stratigrafia Mezozoicului european reiese deosebit de clar din faptul că lucrarile sale au fost și sunt folosite în elaborarea celor mai mari tratate și monografii publicate de-a lungul timpului. Este suficient să menționam că încă de la tratatul asupra Cretacicului al lui Kilian
Ion Th. Simionescu () [Corola-website/Science/307154_a_308483]
-
Gurghiu, Harghita. Aceștia sunt alcătuiți din andezite, ridite criolite, bazalte și aglomerate. Geologii acceptă ideea că înaintea formării acestui lanț vulcanic, întreaga regiune fusese o câmpie aluvionară, situată în partea vestică a șirului central al Carpaților Orientali, respectiv cel cristalino- mezozoic. În perioada pliocenului superior, s-a realizat o intensă activitate vulcanică, ce a închis un lac intramontan a cărui oglindă se ridica până la 950 m altitudine. La începutul cuaternarului prin eroziune apa lacului a străpuns lanțul vulcanic în zona munților
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
din aluviuni fluviale și marine Holocene, este Delta Dunării în nord-est; cea mai veche este masivul hercinian al Măcinului în nord-vest, care cuprinde roce efusive și sedimente paleozoice și mezozoice; în sud se întinde podișul moesic care pe un soclu mezozoic prezintă sedimente cenozoice și neozoice. Conform datelor recensământului din 2002, cele două județe din partea românească a Dobrogei au o populație de 971.643 de locuitori. 883.620 (90,94%) sunt români (inclusiv aromâni). Alte grupuri semnificative sunt: 27.580 turci
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
apărut la începutul eonului Fanerozoic. Momentul de separare al Precambrianului de Fanerozoicul a fost inițial stabilit de apariția abundenței de fosile. Ulterior au fost făcute astfel de descoperiri anterioare acestei limite. Fanerozoicul se divide în trei mari ere geologice: Paleozoic, Mezozoic și Cenozoic și constă în 12 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor, păsărilor
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
limite. Fanerozoicul se divide în trei mari ere geologice: Paleozoic, Mezozoic și Cenozoic și constă în 12 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor, păsărilor și a dinozaurilor. Cenozoicul este timpul mamiferelor, și mai recent, a oamenilor. Paleozoicul este un timp din istoria Pământului în care au evoluat forme complexe de viață, de la cele care
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
În cele din urmă au dispărut, împreună cu 95% din toată viața de pe Pământ, într-un eveniment cunoscut sub numele de "Moartea cea Mare", al treilea eveniment de extincție în masă din lume. Cunoscută de asemenea sub numele de "Epoca dinozaurilor", Mezozoicul este caracterizat de evoluția reptilelor mari care au condus Pământul de pe uscat, mare și chiar din aer, timp de 150 de milioane de ani. Mezozoicul este împărțit în 3 perioade: Triasic, Jurasic și Cretacic. Triasicul a durat cca 50 de
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
eveniment de extincție în masă din lume. Cunoscută de asemenea sub numele de "Epoca dinozaurilor", Mezozoicul este caracterizat de evoluția reptilelor mari care au condus Pământul de pe uscat, mare și chiar din aer, timp de 150 de milioane de ani. Mezozoicul este împărțit în 3 perioade: Triasic, Jurasic și Cretacic. Triasicul a durat cca 50 de milioane de ani (perioada cuprinsă între acum 250 de milioane de ani și 200 milioane de ani). Perioada Triasic este o perioadă de tranziție din
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
fi "Titanosaurus", au trăit până la extincția K-T. Creșterea nivelului mării a deschis marea Atlantic, care va continua să se mărească în timp. Lumea astfel împărțită a dat posibilitatea apariției de noi dinozauri. Cretacicul este cea mai lungă perioada din Mezozoic și are doar două perioade: Cretacicului timpuriu și Cretacicul târziu. Cretacicul timpuriu a durat 45 de milioane de ani (între acum 145 de milioane de ani până acum 100 milioane de ani). Cretacicul timpuriu a văzut extinderea căilor maritime, și
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
de încălzire, cu jungle care ajung până la poli. Acum că marile reptilele care au condus până odată au disparut, oceanele erau dominate de rechini. Mamifere arhaice au umplut lumea, cum ar fi creodontele și primatele timpurii care au evoluat pe parcursul Mezozoicului și care nu depășiseră 10 kilograme. Mamiferele sunt încă destul de mici. Eocenul a durat 22 de milioane de ani. În Eocenul timpuriu viețuitoarele sunt mici și trăiesc în jungle înghesuite, la fel ca în Paleocen. În continuare nu existau viețuitoare
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]