435 matches
-
fulgerător viața. În timpul marilor furtuni ar fi fugit, nebun de singurătate, în câmpul gol, căutând trăznetele. Fiecare șuvoi de foc alb care i s-ar fi înfipt în degetele ridicate spre cer i-ar fi iluminat chipul într-o poză mișcată a copilăriei. Lacrimile lui, ca niște fulgi albaștri, ar fi ars iarba, ar fi găurit pietrele. Până la urmă, cred că s-ar fi urcat pe Vârful Omu și ar fi rămas acolo, sperând să slujească de releu pentru toate semnalele
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
și spre miezul nopții ne îndreptam spre gară. Sosea trenul meu. M-au condus amîndoi. Alexa în stînga mea, Țucu în dreapta. M-am simțit apărată. Deși ne-am amintit de multe ori scena, tot de atîtea ori am fost la fel de mișcați ca în noaptea aceea, din gara Lugoj. Niciodată nu ne-am explicat de ce. Și niciodată de atunci nu ne-am mai nimerit împreună, toți trei, undeva. Trenul a sosit și aburii locomotivei ne-au învăluit emoțiile. Un șuierat lung și
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
tu l-ai cunoscut și ești chiar prima care mi-ai recomandat să-i trimit cartea. Încă de atunci era foarte bolnav. Totuși, a venit la prima lansare a cărții mele, în localul oferit de l'Harmattan. Am fost profund mișcată cînd mi-a trimis cîteva rînduri foarte elogioase. Era un om de o mare modestie; era implicat "în viață", dacă pot să spun așa. Nu era cărturarul rece, care rămîne în turnul lui de fildeș. Avea o curiozitate vie pentru
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
este aceea că selecția se oprește doar la primele trei volume lăsînd pe dinafară Banchetul - echilibrul stabil și Manual de gînduri care liniștesc..., cărți de care acest ciclu inedit se apropie foarte mult. Încă de la debutul din 1991 cu Obiecte mișcate, criticii au remarcat la formula poetică a lui Iustin Panța o dualitate - la început bine mascată - între un lirism autobiografic și reflecția prozaică contingentă, tendință care s-a conturat tot mai vizibil cu Lucruri simple sau echilibrul instabil (1992), într-
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
dans, Felix Alexa, Diana Ruxandra Ion, Răzvan Vasilescu, Ada Navrot, Cerasela Iosifescu, Alexandru Repan, Dana Dogaru, Valeriu Preda, Ilinca Goia, Alexandru Jitea, Ioana Calotă, Dragoș Bucur și, cu voia dumneavoastră, ultima dar nu cea de pe urmă, care colorează o radiografie mișcată a slăbiciunilor, muzica anilor '30.
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
care se vede kitsch-ul și indolența, o formă concepută în spectacol de scenograful Dragoș Buhagiar, un "cadru"care strînge fondul problemei; fotografiile și textul conferinței arhitectului Neculai, secvențe cu orașul din 1847, 1935, 1977, 1989 pînă astăzi, cînd imaginile mișcate nasc un mic film documentar. Aș zice alcătuit puțin previzibil sau la prima mînă - apar exact zonele bătătorite: Gara de Nord, Oborul, Casa Poporului. Aici interesant este efectul obținut prin tipul comentariului lui Patapievici și interpretarea lui, tonul ca în jurnalele de dinaintea
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
inocentă a descoperirii de sine. Culorile calde, catifelate și transparente sînt dominate în registrul superior de boneta roșie care acoperă ca o aură întregul oval al feței, de la frunte pînă la ceafă, iar chipul, surprins într-o frontalitate foarte puțin mișcată, este disputat în egală măsură de lumină și de umbră. Jumătatea stîngă a portretului este învăluită de o umbră caldă, colorată în tonalități roșietice, iar partea dreaptă este supusă unui ecleraj al cărui efect este o paloare ușor translucidă. Asupra
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
aventură, teatre mari din București - Odeon, Bulandra, Mic - teatrul din Brașov, Brăila... Imagini pe rotund, oval, pătrate, dreptunghiulare, toate decorate cu același albastru acvatic în pass-partout, cu perspective jucate, proeminente, îndrăznețe sau cufundate departe, în rame și nostalgii. O expoziție mișcată. Care mă mișcă. Un artist care și-a dublat talentul printr-o enormă și continuă și susținută muncă. Un artist în care freamătă fericirile și tristețile generației mele, speranțele, visele și deziluziile. Dragoș Buhagiar, un nume de prim plan a
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
mișcarea neostoită și pe undeva destabilizantă a camerei. Tocmai prin ea ți se comunică existența unei perspective mediatoare între tine și imagine (ceva ce vorbitorii de la ICR n-au sesizat, firește, în viziunea lor realitatea care îi înconjoară o fi ,mișcată" tot timpul). Or, Cristi Puiu se încumetă la pariu și reușește să îl câștige, deși se plângea că fiecare critic avertizează că filmul e lung. Ce să zic, nu mi s-a părut lung. Pentru că durata cadrelor se repară prin
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]
-
Să fii, așa, nu exact (e aproape cu neputință), nici adecvat, ținînd dinadins să ai dreptate, ci interesant și plăcut. Să-ți desfaci avantajele pe care ți le-a dat cunoștința oamenilor și a faptelor ca pe evantaie chinezești care, mișcate repede, trimit, cu aerul, și chipurile mici, pictate. Așa ajung la noi, consumatorii unui hidromel de istorie mare fermentată cu petite causerie, Alice Voinescu, Mihail Sebastian, Enescu, Noica, Grigore Gafencu... Nume dintr-un jurnal prescurtat, poate mai puțin riguros, prin
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
întregi și le descria privind într-un punct fix, ca într-o transă. Poveștile lui au fost întotdeauna pline de detalii, de tolbe întregi ticsite cu amănunte, cu lumini și cu umbre, cu stop- cadre, cu flash-uri, cu imagini mișcate, dinamice, gata să-și ia zborul, să se concretizeze într-un fragment dintr-o iluzie. Imagini mute care vorbeau întruna... El decupa altfel un spectacol. Și îl recompunea altfel. Mi-a spus odată că este un privilegiat. Că el vede
Povestea fotografului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11590_a_12915]
-
un copac solitar, mumificat și el. în două ipostaze este invocat Lucian Blaga, prin casa din Lancrăm mai întîi, un fel de tumul vegetal agitat și nocturn, și prin cea din Cluj, geometrică și solară, străjuită și ea de umbra mișcată a unor coroane de copaci. Casa lui Călinescu este o grațioasă alternanță de plin și gol, de rigoare a planului și de transparență a perdelei de vegetație, o conviețuire între severitate, animație și decorativ, iar locuința lui I.L. Caragiale este
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
răspundere...”. Nu i-a făcut dreptate Împăratul, căci n-avea cum să fie de partea unui român aflat În judecată cu ungurii, dar l-a eliberat din Închisoare, mai ales că Însuși Regele Carol I a intervenit pentru eliberarea lui, mișcat profund de dragostea lui de țară, de drumurile nenumărate pe care le-a făcut pentru a căra cărți spre folosul neamului său asuprit din Ardeal. Ca să știe că au părinți. Cine li-e „tată și mamă”. Se Întoarce În țară
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
fier ruginit. Dar pe fotografie petele nu se vedeau. Ea stătea cu spatele la balustradă, cu coatele sprijinite pe bara superioară și zâmbea. Era seară, către apus, lumina scădea pe nesimțite, contururile nu mai erau atât de sigure, încât poza părea ușor mișcată. Deși fotografia era veche, în alb-negru, se vedea că părul ei nu era nici brun, nici blond ci, probabil, castaniu. Sub briza mării o șuviță de păr îi căzuse pe frunte, acoperind sprânceana stângă. Poate de aceea zîmbetul ei părea
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
fără resturi)1. 3. Timp animat (variabil) = corespunde OS aflate într-un mediu temporal ce-i conferă elasticitate. Devine posibil astfel un al doilea nivel de interpretare a OS, abordată printr-un atribut fundamental al viului: mișcarea. Astfel, OS este mișcată (la suprafață), grație mediumității unui TA a cărui latură metrică variază în bidimensionalitate, însă în mod irațional. În starea de oricând-în-mișcare, OS poate fi reperată empatic, la nivelul unei percepții sufletești, caracterizate de spontaneitate și reactivitate (emotivitate). Formal, măsura durabilității
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Pe direcția acestui acum terminal, cu fiecare ciclu secvențial OS se amplifică în anterioritate, pe un profil oblic dezinent, respectiv un katabasis în întunecimea sau cel al sonorității operei. Aceasta înseamnă că, în plus față de aspectele de: dată-compact, metrizată (articulată), mișcată (viată), muzicalizată (înfrumusețată), OS i se proiectează (în/prin percepția conștiinței) și calitatea de aflat în stadiul posibilității de realizare (împlinire), ca având un orizont ontic. Prin aceasta, OS devine ea însăși mod și model de acordaj, echivalentă unui ton
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
iar a doua, efectul. Iar aceste comentarii indică faptul că lungmetrajul a trecut testul plauzibilității și nu din cauza realismului. E adevărat că modul de filmare al lui Oleg Mutu ține de cinema-ul direct, dar faptul că imaginea e mereu "mișcată" îți semnalează constant o prezență între tine și imagine. Cu toate acestea, filmul te trece acest prag și te duce spre exclamația "cît de adevărat", ceea ce confirmă și reacțiile criticilor străini, începînd cu Jay Weissberg de la "Variety", care invocă și
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
fiecărui coleg un portret amplu, de cele mai multe ori, punîndu-se mereu în relație cu celălalt. Nu e ușor să găsești cuvinte pentru a creiona, altfel, chipul unor titani. În fond, acest capitol intitulat Viața, voința, victorie. Portrete subiective este un tablou mișcat al promoției de aur. Aceasta defilare de chipuri și destine de mari figuri ale teatrului nostoru este, la urma urmelor, si un spectacol în care răzbat acorduri de Recquiem. Prea multi n-au așteptat sfîrșitul montării, grăbiți, poate, spre o
Chipuri si destine de aur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17971_a_19296]
-
că te voi inoportuna mă împiedică s-o fac". În sfîrșit, la începutul lui septembrie 1935 i-a expediat o copie dactilografiată a romanului. Bogza l-a citit pe dată și i-a comunicat, telegrafic, opinia favorabil entuziastă. Fericit și mișcat, recitind mereu telegrama pînă noaptea tîrziu, la 16 septembrie Blecher îi scria lui Bogza: "E pentru mine cel mai important că ți-a plăcut ție, restul acum nu mă mai interesează în același grad". Și îl invita la Roman pentru că
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
numărul din 5-6 august al ziarului Cronica Română, Grid Modorcea face tot ce-i stă în putință pentru a obține ceva, cît de cît articulat, în sprijinul pseudolucrărilor lui Brâncuși, de la venerabilul sculptor. Ceea ce obține, însă, este doar un autoportret mișcat, autolaudativ și amnezic, dar și o suită de afirmații insultătoare și abjecte la adresa unor mari oameni de cultură care și-au dedicat întreaga lor viață cercetării și promovării operei lui Constantin Brâncuși. Este vorba, în primul rînd, de cunoscutul istoric
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
replica o Nedda plină de nuri, tânăra soprană Olga Guriakova - debut în rol - care suplinește un mediu banal cu acute ușoare, luminoase și cu un joc de scenă grațios. Și aici măiestria regizorului a fost vizibilă în scenele de ansamblu, mișcate, cu figuri individualizate, constituite într-un fundal colorat. În altă seară, pe scena Operei din Viena, "Olandezul zburător" cu o distribuție nouă ce întrunea trei debuturi. Un Wagner de tinerețe care conține în germene filozofia, estetica și limbajul sonor al
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
inocentă a descoperirii de sine. Culorile calde, catifelate și transparente sînt dominate în registrul superior de boneta roșie care acoperă ca o aură întregul oval al feței, de la frunte pînă la ceafă, iar chipul, surprins într-o frontalitate foarte puțin mișcată, este disputat în egală măsură de lumină și de umbră. Jumătatea stîngă a portretului este învăluită de o umbră caldă, colorată în tonalități roșietice, iar partea dreaptă este supusă unui ecleraj al cărui efect este o paloare ușor translucidă. Asupra
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
sunt reunite măreția regilor și sacralitatea zeilor. GENERALUL: Anunțăm lumii întregi că anul acesta s-au săvârșit în țară minuni peste minuni. Pe fața pământului au apărut animale și plante nemaivăzute. Deschiși au fost ochii orbilor și destupate urechile surzilor. Mișcate picioarele ologilor au fost. Morții cei dragi au înviat. Vânturile dojenite s-au domolit, iar marea cea turbată, de-a fost certată, s-a liniștit. Bucatele și vinul s-au înmulțit. Păsările au clocit ouă de două ori, iar liliacul
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
îmi lipsește o auroră boreală ca să le număr le-am lăsat acolo de când tot plec și mă întorc printre păsări galbene care stau într-un picior, sprijinind cerul, aici toate păsările sunt galbene, galbeni sunt și ochii de după perdelele galbene, mișcate discret, casele, frunzele copacilor, câinii din fața ușilor, părul copiilor care bat mingea, chiar și lebedele de pe lac sunt galbene noaptea undeva arde un foc tainic cu flăcări galbene simt că viața mea galbenă mi se scurge printre degete dar nu
PASTEL de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382789_a_384118]
-
cât prin exprimarea aproape orală, în construcții și metafore care nu se mai găsesc în altă parte. Felul de a fi - o ființă pasională, dez lănțuită pe dinlăuntru, dar lucidă în recele patimei, la senectute cu o față aproape ne mișcată, reporter avid dar poetă prin exce lență,fiica plaiurilor din miezul spiritual al țării - Argeșul - a adus în lume o literatură aparte, care ne face cinste prin profundul omenesc exprimat într-un specific întâlnit totuși la o româncă.” Flămândă floare
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]