70 matches
-
Julius Vincenz Edler von Krombholz (n. 19 decembrie 1782, Oberpolitz (în apropiere de (Leitmeritz) - d. 1 noiembrie 1843, Praga) a fost un renumit om de știință, medic, patolog, botanist, micolog, scriitor științific, rector al Universității Carolina și mecena austriac în secolul al XIX-lea. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Krombh.. Tatăl lui, Julius, un învățător, a murit deja devreme, în anul 1788. Familia, având de acea mari probleme
Julius Vincenz von Krombholz () [Corola-website/Science/335261_a_336590]
-
1922 cartier al capitalei), deplâns de soția sa Theresia, de fiicele lui Otilia, Ernestine și Theresia precum de multe sute de persoane prezente. Inima lui mumificata este încă păstrată in primul departament de medicină internă al universității. Faimosul medic și micolog a fost numit membru în multe organizații, printre altele: Acestui om de știință au fost dedicate mai multe genuri și specii. Toate lucrările au fost scrise în limba germană:
Julius Vincenz von Krombholz () [Corola-website/Science/335261_a_336590]
-
menționat caracterul duplicitar al tot mai multor bureți din zilele noastre, printre care se enumeră și această specie: Fiind considerată de mult și până în prezent ca ciupercă comestibilă de bună calitate și savuroasă, azi această calitate este contestată de câțiva micologi, existând studii [elvețiene] care au arătat ca ar conține toxica giromitrină (ca și diverse soiuri de zbârciogi), ce este fapt. Un răspuns adecvat a venit de la profesorul dr. Siegmar Berndt, medic, toxicolog al "Deutsche Gesellschaft für Mykologie" (Societatea micologică germană
Mitră tomnatică () [Corola-website/Science/337263_a_338592]
-
A natural arrangement of British plant" (Editură Baldwin, Cradock & Joy, Londra 1821), botanistul, farmacistul și micologul englez Samuel Frederick Gray (1766-1828) a creat numele generic "Leccinum" nou, adăugând această specie sub denumirea "Leccinum scabrum". În memoria marelui medic, botanist și micolog austriac Julius Vincenz von Krombholz (1782-1843), în anul 1881, micologul finlandez Petter Adolf Karsten (1834-1917) a mai adăugat un alt sinonim: "Krombholzia scabră". Buretele nu poate fi confundat cu ciuperci necomestibile sau chiar otrăvitoare, ci numai cu specii aproape înrudite
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
-lea]] [[Categorie:Biologi ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Chimiști ai secolului al XVIII-lea]] [[Categorie:Chimiști ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XVIII-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Botaniști austrieci]] [[Categorie:Micologi]] [[Categorie:Zoologi]] [[Categorie:Membri ai Academiei Prusace de Științe]] [[Categorie:Membri ai Academiei Ruse de Științe]] [[Categorie:Membri ai Academiei Regale Suedeze]] [[Categorie:Membri străini ai Royal Society]] [[Categorie:Fellows of the Royal Society]] [[Categorie:Scriitori de limbă latină]] [[Categorie
Nikolaus Joseph von Jacquin () [Corola-website/Science/337404_a_338733]
-
specii din America de Nord respectiv țări tropice. Dar au mai fost adăugate puține soiuri europene, astfel Lactarius volemus: Denumirea "Lactifluus volemus" a micologului german OttoKuntze, considerată ulterior pentru mult timp sinonim a lăptucii dulci, a fost preluată de un grup de micologi, confirmând specia ca gen separat din cauza filogeniei lui moleculare în 2008. Apoi soiul a fost rearanjat taxonomic în cadrul familiei "Russulaceae". Discuția se pare încă neterminată. În toate cărțile actuale (până 2015), buretele este mereu menționat ca "Lactarius volemus", aparținând genului
Lactarius () [Corola-website/Science/336927_a_338256]
-
(n. 16 februarie 1834, Merimasku, Imperiul Rus - d. 22 martie 1917, Forssa, Imperiul Rus) a fost un botanist și micolog finlandez de proveniență germană. El este numit „tatăl micologiei finlandeze” și pionier al microscopiei ciupercilor. Abrevierea numelui său în cărți științifice este P.Karsten. Această familie provine din orașul Lübeck care a ajuns peste Stralsund, împărțindu-se în două ramuri
Petter Adolf Karsten () [Corola-website/Science/335990_a_337319]
-
exemplare în principal finlandeze și colectate de el însuși. etter Adolf Karsten este considerat a fi părintele micologiei finlandeze. "Karstenia", revista internațională de micologie publicată de „Societatea Micologică Finlandeză”, este dedicată memoriei marelui om de știință. Aici genurile denumite de micolog: Aici soiuri denumite de micolog: Nu numai, că marele micolog a determinat foarte multe specii și genuri de ciuperci, el a fost de asemenea adesea oară onorat cu denumirea unei familii, câtorva genuri precum unei mulțimi de soiuri de bureți
Petter Adolf Karsten () [Corola-website/Science/335990_a_337319]
-
colectate de el însuși. etter Adolf Karsten este considerat a fi părintele micologiei finlandeze. "Karstenia", revista internațională de micologie publicată de „Societatea Micologică Finlandeză”, este dedicată memoriei marelui om de știință. Aici genurile denumite de micolog: Aici soiuri denumite de micolog: Nu numai, că marele micolog a determinat foarte multe specii și genuri de ciuperci, el a fost de asemenea adesea oară onorat cu denumirea unei familii, câtorva genuri precum unei mulțimi de soiuri de bureți și plante în conformitate cu numele său
Petter Adolf Karsten () [Corola-website/Science/335990_a_337319]
-
Adolf Karsten este considerat a fi părintele micologiei finlandeze. "Karstenia", revista internațională de micologie publicată de „Societatea Micologică Finlandeză”, este dedicată memoriei marelui om de știință. Aici genurile denumite de micolog: Aici soiuri denumite de micolog: Nu numai, că marele micolog a determinat foarte multe specii și genuri de ciuperci, el a fost de asemenea adesea oară onorat cu denumirea unei familii, câtorva genuri precum unei mulțimi de soiuri de bureți și plante în conformitate cu numele său:
Petter Adolf Karsten () [Corola-website/Science/335990_a_337319]
-
pe pământ îngrășat în grupuri precum cercuri mari de vrăjitoare, prin grădini, parcuri, fânațe, pășuni, preferat în zone cu iarbă, unde de obicei pasc ierbivori (în special oi și cai), de la câmpie până la munte, din (aprilie) mai până în noiembrie. Primul micolog care a descris buretele a fost renumitul om de știință Carl von Linné în volumul 2 al lucrării sale "Species Plantarum" din 1753 sub denumirea "Agaricus campester", minimal corectată în numele actual "Agaricus campestris" prin marele savant Elias Magnus Fries (1821
Ciupercă de bălegar () [Corola-website/Science/335027_a_336356]
-
campester", minimal corectată în numele actual "Agaricus campestris" prin marele savant Elias Magnus Fries (1821). Redenumirea în "Psalliota campestris" prin botanistul francez Lucien Quélet din 1879 și aprobată de micologul italian Giacomo Bresadola în anul 1937, a fost preluată de mulți micologi de proveniență romană, între ei și micologul italian Bruno Cetto, o denumire preluată și de "Poșta Română" pe un timbru din 1958. Între timp, soiul duce din nou vechia însemnare, iar denumirea "Psalliota campestris" nu mai este parte a nomenclaturii
Ciupercă de bălegar () [Corola-website/Science/335027_a_336356]
-
ca fiul său Thore Magnus (1832-1913) care a fost și rector al universității. Savantul a emeritat în anul 1859. Elias Magnus Fries a fost, împreună cu compatriotul său Christian Hendrik Persoon, fondatorul taxonomiei moderne (micologiei sistematice) în cadrul regnului Fungi, astfel mulți micologi au denumit un număr mai mare de taxoni (genuri, specii și varietăți) în onoarea lui: "friesii" sau "friesiana". În marea sa monografie (1836-1838) precum în special în ultima sa lucrare majoră "Hymenomycetes Europaei" (1874) marele om de știință a clasificat
Elias Magnus Fries () [Corola-website/Science/332603_a_333932]
-
prezentat în opera sa „Revisio generum plantarum - vascularium omnium atque cellularium multarum secundum leges nomenclaturae...”, ca "Lactifluus volemus". Denumirea lui Kuntze, "Lactifluus volemus", considerată ulterior pentru mult timp sinonim al lui "Lactarius volemus", a fost preluată de un grup de micologi, confirmând specia ca gen separat din cauza filogeniei lui moleculare în 2008. Apoi soiul a fost rearanjat taxonomic în cadrul familiei "Russulaceae". Discuția se pare încă neterminată. În toate cărțile actuale (până 2015), buretele este mereu menționat ca "Lactarius volemus", aparținând genului
Lăptucă dulce () [Corola-website/Science/335539_a_336868]
-
Sir (22 iunie 1878 - 11 august 1971) a fost un renumit naturalist, microbiolog, micolog și ornitolog australian. A predat ca profesor de patologie la Universitatea din Adelaide și a ajutat poliția în multe anchete importante, precum faimosul caz Taman Shud. John Cleland a lucrat ca și microbiolog în Australia de Vest și New South
John Burton Cleland () [Corola-website/Science/330860_a_332189]
-
mai) iunie până în octombrie. Genul "Agaricus" este de diversificare foarte veche (între 178 și 139 milioane de ani), începând din timpul perioadei geologice în Jurasic în diferența de exemplu cu genul "Boletus" (între 44 și 34 milioane de ani). Primul micolog care a descris buretele a fost Jacob Christian Schäffer în volumele 3/4 al lucrării sale "Fungorum qui în Bavaria et Palatinatu circa Ratisbonam nascuntur icones, nativis coloribus expressae" (1774), denumire valabilă din nou și astăzi. "Agaricus arvensis" este adesea
Ciupercă de câmp () [Corola-website/Science/335694_a_337023]
-
Casimir Gillet (1806-1896), acea din primul volum al operei sale "Leș Hyménomycètes, ou, Description de tous leș champignons (fungi), qui croissent en France", a jucat un rol important în anii 80 și 90 al secolului a XX-lea, când mulți micologi au schimbat numele "Agaricus" în "Psalliota", între ei și micologul italian Bruno Cetto. Între timp, soiul duce din nou vechia însemnare a lui Schaeffer. A doua denumire, "Psalliota arvensis", a lui Gillet din 1878 precum acea a botanistului german Otto
Ciupercă de câmp () [Corola-website/Science/335694_a_337023]
-
(n. 10 decembrie 1766, City of Westminster - d. 12 aprilie 1828, Chelsea, Londra) a fost un botanist, zoolog, micolog și farmacist englez. El a fost tatăl zoologilor John Edward Gray (1800-1875) și George Robert Gray (1808-1872). Abrevierea numelui său în cărți științifice este Gray. Samuel a fost fiul comerciantului de semințe Samuel Gray (1739-1771) - traducătorul anonim al operei "Philosophia
Samuel Frederick Gray () [Corola-website/Science/335761_a_337090]
-
fi astăzi neglijate. Diverse surse actuale pretind, că "Clitocybe dealbata" ar fi numai o variație a speciei "Clitocybe rivulosa", ce se pare elementar incorect, pentru că prima diferă nu numai în forma ei exterioară, ci și în caracteristicile reacției chimice. Cei mai mulți micologi precum și "Index Fungorum" sau "Mycobank" descriu două specii, vezi acolo: Buretele se decolorează, altfel ca "Clitocybe rivulosa", cu acid sulfuric brun-roșiatic, cu anilină repede roșu, cu tinctură de Guaiacum repede albăstrui, apoi albastru închis și cu hidroxid de potasiu imediat
Pâlnioară de fildeș () [Corola-website/Science/336145_a_337474]
-
(n. 11 iunie 1800, Monticelli - d. 20 noiembrie 1865, Milano) a fost un medic, botanist, micolog și desenator italian care a revoluționat sistematica trufelor. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Vittad.. Carlo a fost fiul unei familii de fermieri, al soților Pietro Giovanni Vittadini și Maddalena Castoldi din Monticelli (cartier al orașului San Donato Milanese
Carlo Vittadini () [Corola-website/Science/337611_a_338940]
-
de tuberculoză la vârsta de abia 65 de ani. În onoarea lui a fost denumită biblioteca comunală "Carlo Vittadini" din Lungavilla Savantul a descris o mulțime de ciuperci. Multe denumiri date de Vittadini sunt valabile până în prezent. In onoarea renumitului micolog au fost dedicate mai multe genuri și specii de ciuperci:
Carlo Vittadini () [Corola-website/Science/337611_a_338940]
-
musculaturii). Aproape în mod isteric, aceste enunțuri au fost preluate fără nici o examinare suplimentară Dar nici măcar un an mai târziu, cel puțin jurnalul renumit "Der Tintling" a revocat articolul din februarie 2015, publicând rezultatele efectuate de profesorul dr. Siegmar Berndt, micolog, toxicolog și pentru „Societatea Germană pentru Micologie”, care a dovedit, că o persoană cu o greutate de 70 kg ar trebui să mănânce aproximativ 46 kg de ciuperci proaspete ale acestei specii pentru a căpăta probleme. Mai departe a calculat
Ciuperca șoarecelui () [Corola-website/Science/336566_a_337895]
-
1801, Christian Hendrik Persoon a redenumit ciuperca ca "Boletus calopus" în volumul 2 al lucrării sale "Synopsis methodica Fungorum", valabilă până recent (2014). Pentru câtva timp denumirea "Suillus olicaceus" a lui Otto Kuntze din 1898 a fost folosită de mulți micologi. În anul 2014, "Index Fungorum" a acceptat "Caloboletus calopus" ca nou nume binomial, astfel descris de micologul italian Alfredo Vizzini în același an. Dar asociația germană de micologie de exemplu nu acceptă "Caloboletus" ca nume binomial ci numai sinonim, de
Hrib frumos () [Corola-website/Science/336379_a_337708]
-
(n. 26 aprilie 1740, Anduze - d. 4 august 1826, Fontainebleau) a fost un medic, botanist și micolog francez. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Paulet. Paulet a absolvit mai întâi colegiul din Alès și după acea facultatea de medicină la Universitatea din Montpellier, unde a promovat deja la vârsta de 24 de ani (1 martie 1764
Jean-Jacques Paulet () [Corola-website/Science/337286_a_338615]
-
Categorie:Decese pe 4 august]] [[Categorie:Botaniști cu abreviere de autor]] [[Categorie:Biologi ai secolului al XVIII-lea]] [[Categorie:Biologi ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XVIII-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Micologi]]
Jean-Jacques Paulet () [Corola-website/Science/337286_a_338615]