116 matches
-
a atenției spre o “creștere a animalelor, bună, sănătoasă“, care implică o rotație echilibrată, metode mecanice de control a buruienilor și a dăunătorilor, agricultura modernă caută să dezvolte pe o bază științifică unele aspecte cum ar fi: rolul asociațiilor de micorize și rhizosferei etc. A patra concepție greșită este că agricultura organică necesită o schimbare totală a stilului de viață din partea fermei și a fermierului. întorcîndu-ne la problema nomenclaturii, s-a estimat că există aproximativ 16 denumiri diferite folosite în lume
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mai mic în acest sens. Aceste substanțe humice prin participarea la schimbul ionic devin, într-o anumită măsură, regulatori ai nutriției plantelor. Unii din acești compuși pot fi preluați direct de către plante, acest lucru fiind posibil ca rezultat al asociațiilor micorizei, activînd și procese fiziologice și biochimice din plantă. Prezența humusului este, de asemenea, considerabil de importantă pentru creșterea culturilor în sens propriu, nefiind numai o potențială sursă de nutrienți. Materia organică activă, pe de altă parte, a fost definită de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
solubilitate redusă, iar prin urmare rezerva de fosfați accesibili pentru plante va crește. Dacă însă concentrația fosfaților va fi redusă, microorganismele rizosferei vor concura cu rădăcinile plantei pentru fosfor, prin aceasta reducîndu-se accesibilitatea pentru plante. 3.2.3.1. Rolul micorizei Un factor important ce concură la preluarea fosfaților de către plante, factor particular sistemului organic, este interacțiunea dintre rădăcinile plantei și micoriză. Termenul de micoriză se aplică la aproximativ 6000 de ciuperci diferite care se comportă în mod similar. Miceliul ciupercii
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
rizosferei vor concura cu rădăcinile plantei pentru fosfor, prin aceasta reducîndu-se accesibilitatea pentru plante. 3.2.3.1. Rolul micorizei Un factor important ce concură la preluarea fosfaților de către plante, factor particular sistemului organic, este interacțiunea dintre rădăcinile plantei și micoriză. Termenul de micoriză se aplică la aproximativ 6000 de ciuperci diferite care se comportă în mod similar. Miceliul ciupercii penetrează rădăcina plantei, dînd astfel posibilitatea unui nutrient să i ia locul. Există două grupe de micorize care se comportă în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cu rădăcinile plantei pentru fosfor, prin aceasta reducîndu-se accesibilitatea pentru plante. 3.2.3.1. Rolul micorizei Un factor important ce concură la preluarea fosfaților de către plante, factor particular sistemului organic, este interacțiunea dintre rădăcinile plantei și micoriză. Termenul de micoriză se aplică la aproximativ 6000 de ciuperci diferite care se comportă în mod similar. Miceliul ciupercii penetrează rădăcina plantei, dînd astfel posibilitatea unui nutrient să i ia locul. Există două grupe de micorize care se comportă în mod diferit. Ectomicoriza
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
dintre rădăcinile plantei și micoriză. Termenul de micoriză se aplică la aproximativ 6000 de ciuperci diferite care se comportă în mod similar. Miceliul ciupercii penetrează rădăcina plantei, dînd astfel posibilitatea unui nutrient să i ia locul. Există două grupe de micorize care se comportă în mod diferit. Ectomicoriza înconjoară suprafața rădăcinii și miceliul penetrează numai spațiile intercelulare externe, în timp ce endomicoriza penetrează pereții celulari și formează legături fine în celulele gazdă. Interacțiunea între mecanismul de apărare al plantei și ciupercile reținute va
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Ca precum și apa. în practica agricolă, deși asociațiile micorizale nu sunt, în general, considerate a fi importante pentru agricultura convențională care oricum aplică cantități mari de fosfați solubili, pentru sistemul organic semnificația acestora poate fi foarte importantă. Penetrând rădăcinile plantei, micoriza aprovizionează planta cu importante cantități de molecule organice ca izvor de fosfați, ea putîndu-le transporta din sol în plantă. 3.2.3.2. Fosforul îndepărtat și pierdut Sub unele cultivații fosforul este îndepărtat din sol odată cu recolta, prin eroziune sau
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
simpliste denumite „managementul intensiv al lemnului pentru cherestea”, ne apropiem de apogeul viziunii Înguste ce caracterizează silvicultura modernă și anume plantația sau ’ferma de pomi de Crăciun’” (Maser, The Redesigned Forest). Etapa esențială a acestui proces pare să o reprezinte micorizele (structuri formate sub pământ din ciuperci simbiote și rădăcinile plantelor) studiate Îndeaproape de Sir Albert Howard. Vezi capitolul 7. Dintre acești dăunători menționăm: Bupalus piniarius, fluturele pinului (Panolis flammea), omida păroasă a pinului (Dendrolimus pini), omida păroasă a molidului (Lymantria
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vedere nutrițional, fagocitoza este asociată mai ales modului de viață heterotrof. Fenomenele heterofagice tipice se produc ca mijloace de apărare În caz de atac și de pătrundere În plantă a microorganismelor. Invazia de bacterii sau de ciuperci, patogene sau simbiotice (micorize, nodozități radiculare), este controlată și limitată de fenomene de sechestrare și de digestie intravacuolară. Principalele consecințe care rezultă pentru viața celulei și a plantei: menținerea homeostaziei, acțiune asupra creșterii și morfogenezei, rol digestiv și de depozitare, sistem de detoxifiere și
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
materia organică inertă produsă de alte organisme), parazite (ce iau moleculele organice de care au nevoie din organisme vii, vegetale sau animale) și simbionte (ce trăiesc În asociere cu un alt organism: algă În cazul lichenilor, rădăcina fanerogamelor În cazul micorizelor). Ciupercile saprofite, fragmentând resturile vegetale, participă la formarea humusului și fac astfel solul fertil - celulele miceliului de ciuperci, cu perete chitinos, nu pot absorbi fragmente de organisme prin endocitoză (ca celulele animale); de aceea peretele ciupercii impune absorbția de molecule
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
condiții de hrănire s-a făcut și pe două căi speciale, asociindu-se cu alge (rezultând organisme simbionte numite licheni: tericoli, corticoli, saxicoli, ce pot coloniza toate mediile, supraviețuind și la temperaturi extreme) sau cu rădăcinile multor plante superioare (rezultând micorize: peritrofe, ectotrofe, ecto-endotrofe și endotrofe). Cormofitele s-au instalat În mediul aerian cu integrare anatomică. Ele au corm (rădăcină, tulpină, frunze) cu țesuturi veritabile (inclusiv mecanice și conducătoare). Dobândirea unei axe erecte s-a făcut pe două filiere. 1-. Filiera
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
cu rol În apărare (contra paraziților - fiind bacteriostatică și fungistatică și contra efectelor nocive ale rUV asupra organitelor celulare) și În comunicare (dintre plante și plante, dintre plante și bacterii - În cazul nodozităților radiculare, dintre plante și ciuperci - În cazul micorizelor), dintre plante și animale (florile secretă pigmenți flavonoizi care atrag insectele polenizatoare). 2-. Filiera ligninelor. Plantele superioare pot elabora enzime pentru sinteza acidului ferulic care, Împreună cu derivații lui, intervin În constituirea cutinei, cerii și suberinei (cu rol de apărare Împotriva
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
din strategii ce urmăresc căutarea apei și supraviețuirea În perioade de secetă . 1-. Căutarea apei. Creșterea aparatului aerian implică fixarea mai bună În sol și, deci, absorbția crescută, funcții Îndeplinite de rădăcină. Exploatarea sevei brute este ușurată adesea de prezența micorizelor . 2-. Strategiile supraviețuirii, prin adaptări fiziologice, biochimice, morfologice și anatomice . - Tolerarea secetei. Plantele reviviscente pot pierde până la 90% apă, intră În viață latentă și revin la viața normală atunci când condițiile redevin favorabile. Reviviscența implică profunde modificări biochimice și fiziologice. În
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
vegetație continuă a plantelor. Urmare a modului particular de refacere a solului, permanent cu viteză scăzută În nord, sezonier, adică iarna În zona temperată, respectiv permanent cu viteză mare În zona ecuatorială, asociațiile stabilite Între rădăcinile plantelor și microorganisme, adică micorizele, capătă aspecte specifice. Astfel, În nord, la plante relativ primitive, lipsite de perișori absorbanți la nivelul rădăcinilor, aceste micorize sunt atașate extrem de strâns, patrunzând și făcând corp comun cu țesuturile plantei; și, amintind că astfel de asociații se realizează Între
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adică iarna În zona temperată, respectiv permanent cu viteză mare În zona ecuatorială, asociațiile stabilite Între rădăcinile plantelor și microorganisme, adică micorizele, capătă aspecte specifice. Astfel, În nord, la plante relativ primitive, lipsite de perișori absorbanți la nivelul rădăcinilor, aceste micorize sunt atașate extrem de strâns, patrunzând și făcând corp comun cu țesuturile plantei; și, amintind că astfel de asociații se realizează Între anumite specii de plante, respectiv microorganisme, adică Într’un mod cât se poate de specific, am putea face un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai departe, dar pe care-l lăsăm În seama unui capitol următor, anume lichenii. Aceste relații, extrem de strânse, sunt necesare, rezultând logic dintr’o activitate comună și permanentă În condiții grele de viață. În zona temperată, la plante medii evolutiv, micorizele sunt obișnuite la arborii din păduri și livezi, nu Însă obligatorii, deși plantele care posedă o micoriză sunt mai avantajate decât celelalte; nici asocierea unor specii anume nu este obligatorie. E vorba de o situație de tranziție, când ambii parteneri
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
strânse, sunt necesare, rezultând logic dintr’o activitate comună și permanentă În condiții grele de viață. În zona temperată, la plante medii evolutiv, micorizele sunt obișnuite la arborii din păduri și livezi, nu Însă obligatorii, deși plantele care posedă o micoriză sunt mai avantajate decât celelalte; nici asocierea unor specii anume nu este obligatorie. E vorba de o situație de tranziție, când ambii parteneri dețin pe rând supremația și când orice organism heterotrof poate realiza ceea ce solul are nevoie, refacerea, fără ca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
câte celule există În acea asociere. Și acum, pentru a putea merge mai departe, să facem apel la cele discutate În capitolul anterior, adică la asocierea pe care o realizează o plantă, prin rădăcinile sale, cu microorganismele ce-i alcătuiesc micoriza. Se vede că evolutiv, lichenul prefigurează micoriza sau, tot așa de bine, micoriza continuă 10 Redactor la Radio Iași pe atunci, iar acum director al prestigioasei edituri “Porțile Orientului” din Iași. 46 sau perpetuează, până la cele mai evoluate plante, soluția
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acum, pentru a putea merge mai departe, să facem apel la cele discutate În capitolul anterior, adică la asocierea pe care o realizează o plantă, prin rădăcinile sale, cu microorganismele ce-i alcătuiesc micoriza. Se vede că evolutiv, lichenul prefigurează micoriza sau, tot așa de bine, micoriza continuă 10 Redactor la Radio Iași pe atunci, iar acum director al prestigioasei edituri “Porțile Orientului” din Iași. 46 sau perpetuează, până la cele mai evoluate plante, soluția găsită cândva de licheni confirmându-le premoniția
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
departe, să facem apel la cele discutate În capitolul anterior, adică la asocierea pe care o realizează o plantă, prin rădăcinile sale, cu microorganismele ce-i alcătuiesc micoriza. Se vede că evolutiv, lichenul prefigurează micoriza sau, tot așa de bine, micoriza continuă 10 Redactor la Radio Iași pe atunci, iar acum director al prestigioasei edituri “Porțile Orientului” din Iași. 46 sau perpetuează, până la cele mai evoluate plante, soluția găsită cândva de licheni confirmându-le premoniția. Am arătat atunci că, În scopul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fiind ulterior inhibată de Însăși acțiunea ei. Asocierea Însă stimulează ambii parteneri. Ca În orice biocenoză, fiecare partener creează și din punct de vedere redox condiții optime celuilalt, alga contracarând efectul oxidativ al ciupercii și invers, adică ceea ce realizează și micoriza plantelor evoluate. Numai că lichenii realizează această relație sau echilibru În Însăși corpul lor. Un rezultat al acestei interacțiuni redox În cadrul lichenilor este și faptul că substanța de rezervă/surplus este aproape neutră din punct de vedere redox. Crearea reciprocă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
talia organismelor scade continuu, ajungând ca ultimele să fie microscopice. Pe acest traseu, descendent, al descompunătorilor, se situează și ciupercile, Înșirate pe un segment destul de larg. Ciupercile pot Întreține relații diverse În biocenoză, Începând cu simbioza cu rădăcinile plantelor, alcătuind micoriza, continuând cu parazitarea plantelor vii și Încheind cu viața saprofită, de descompunere a biomasei moarte, folosind deci, Întotdeauna, o sursă de energie chimică. Această energie chimică e și ea foarte diversă În ceea ce privește purtătorul ei material; ciupercile folosesc substraturi aflate În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
optimă, chiar pentru planta emitentă a mesajului chimic, astfel Încât o altă plantă, chiar din aceeași specie, e inhibată, acesta fiind mecanismul prin care se reglează densitatea populației. Cum de planta emitentă nu se autoinhibă? Datorită microorganismelor heterotrofe ce-i alcătuiesc micoriza, adică trăiesc pe seama plantei În preajma rădăcinii și care, așa cum arătam mai demult, contrabalansează efectul reductiv. Evident, războiul chimic se poartă doar În timpul vegetației. Iarna, biocenoza heterotrofă a solului va neutraliza efectul reductiv, astfel Încât primăvara totul se va lua de la capăt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
defrișate se intensifică procesele de degradare a materiei organice datorită creșterii intensității activității microorganismelor. Ca urmare a expunerii la lumina solară au loc importante schimbări în pedosferă. Aceste schimbări pot fi în detrimentul descompunerii și recirculării substanțelor nutritive și al activității micorizelor. În consecință, este periclitat procesul de regenerare naturală. Apărut la începutul secolului XXI, conceptul de „zonă critică” ("Critical Zone") definește acea porțiune de la suprafața Pământului care include atmosfera, biosfera, pedosfera și litosfera și care se întinde de la vegetație până la baza
Pedosferă () [Corola-website/Science/308104_a_309433]
-
Mehedinți). Dintre genurile exotice pot fi amintite: "Nothophagus" (în emisfera sudică), "Lithocarpus" (în Asia de S-E), "Castanopsis" (în Asia tropicală și subtropicală) etc. Cuprinde cca 95 specii, răspîndite mai ales în regiunea temperată nordică. Sunt arbori sau arbuști cu micorize ectotrofe. Au frunze simple, alteme, iar florile sunt grupate în dichazii triflore ce alcătuiesc o cimă protejată de o bractee și 2-4 bracteole. Mai multe cime pe un ax comun formează o inflorescență amentiformă. Fructul este o achenă aripată, cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]