109 matches
-
Când m-am întors acasă prima oară, după primul meu semestru de facultate am înțeles că ce făceam eu la economie nu era prea diferit de ceea ce făceau prietenii mei la ASE. Tot principiile lui Mankiw le-au învățat, aceeași microeconomie și macroeconomie și aveam uneori până și aceleași cărți. Mi-a trebuit un an să înțeleg că cine vrea să învețe, învață oriunde ar fi. Prietenii mei din liceu învăța pe brânci la facultate și nu doar în sesiune. Cand
Modelul american by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82400_a_83725]
-
o creștere inteligentă, durabilă și cuprinzătoare. Dacă vrem să fim serioși cu privire la guvernarea economică, aceasta este singura cale pentru a o face. Nu putem vorbi de o guvernare economică serioasă la nivel european și nici nu putem separa macroeconomia de microeconomie, ori chestiunile interne de cele externe. Prin urmare, avem nevoie de statele membre și de instituțiile europene pentru a privi aceste chestiuni printr-o abordare holistică și îmbinarea tuturor acestor instrumente- aceasta este singura cale de a insufla de asemenea o anumită încredere
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
adică apropierea de celelalte țări ale UE și în alte planuri. Deja ați observat în ultimii ani că în ceea ce privește convergența nominală, inflație, dobânda de referință a Băncii Centrale, datorie publică, stăm bine. Stăm mai puțin bine în ceea ce privește celelalte politici structurale. Microeconomia, la nivel macro stăm bine. Nici la nivel macro nu stăm atât de bine, dar cred că astea vor fi atuurile care până în două mii două zeci, adică încheierea actualului exercițiu bugetar și examenul nostru de maturitate, semestrul românesc la conducerea
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
Funcția Cobb-Douglas este folosită în microeconomie, în macroeconomie, dar este înrudită și cu funcția de producție din managementul producției care reprezintă o funcție specială a funcției de producție CES. Această funcție a fost dezvoltată de economiștii americani Paul Douglas și Charles Cobb în 1928. Funcția Cobb-Douglas
Funcție Cobb-Douglas () [Corola-website/Science/299582_a_300911]
-
renumite universități din SUA și din Europa de Vest. Programul de doctorat este conceput în conformitate cu modelul american de doctorat în economie și este compus din doi ani de cursuri. Conform modelului american, urmat îndeaproape, în primul an se oferă cursurile obligatorii de microeconomie, macroeconomie și econometrie. În anul doi, studenții își aleg cursurile în concordanță cu viitoarea specializare. După absolvirea primilor doi ani de cursuri obligatorii urmează doi sau mai mulți ani de cercetare și de scriere a lucrării de disertație sub supravegherea
CERGE-EI () [Corola-website/Science/324022_a_325351]
-
anumitor agenți economici. Supoziția fundamentală a conceptului este aceea că „actorul” este văzut ca un maximizator rațional care aspiră la luarea de hotărâri care să-i aducă o utilitate cât mai mare posibil. Conceptul teoriei utilității este aplicat atât în microeconomie, cât și in macroeconomie. În domeniul microeconomiei, acesta explică comportamentul indivizilor, iar în domeniul macroeconomiei explică, printre altele, cu ajutorul teoriei utilității, deciziile politicii economice. În cadrul teoriei bugetare, funcția directă a utilității exprimă nivelul utilității, pe care un consumator îl atinge
Funcție de utilitate () [Corola-website/Science/299581_a_300910]
-
este aceea că „actorul” este văzut ca un maximizator rațional care aspiră la luarea de hotărâri care să-i aducă o utilitate cât mai mare posibil. Conceptul teoriei utilității este aplicat atât în microeconomie, cât și in macroeconomie. În domeniul microeconomiei, acesta explică comportamentul indivizilor, iar în domeniul macroeconomiei explică, printre altele, cu ajutorul teoriei utilității, deciziile politicii economice. În cadrul teoriei bugetare, funcția directă a utilității exprimă nivelul utilității, pe care un consumator îl atinge, consumând diferite cantități de bunuri: formula 2 exprimă
Funcție de utilitate () [Corola-website/Science/299581_a_300910]
-
Microeconomia se ocupă cu studiul comportamentului economic al diferiților consumatori (teoria bugetară), al firmei (teoria producției) si problematica împărțirii bunurilor limitate si a venitului limitat. În cadrul microeconomiei indivizii sunt văzuți ca forță de muncă, ca și consumatori ai bunurilor produse, pe
Microeconomie () [Corola-website/Science/298736_a_300065]
-
Microeconomia se ocupă cu studiul comportamentului economic al diferiților consumatori (teoria bugetară), al firmei (teoria producției) si problematica împărțirii bunurilor limitate si a venitului limitat. În cadrul microeconomiei indivizii sunt văzuți ca forță de muncă, ca și consumatori ai bunurilor produse, pe care aceștia le consumă cu scopul de a-și maximiza folosința. Unitățile de producție utilizează factorii de producție cum ar fi munca, capitalul, progresul științific cu
Microeconomie () [Corola-website/Science/298736_a_300065]
-
sărăciei - "Proasta funcționare a pieței" Proasta funcționare a pieței - Informația asimetrică - Externalitate - Cost social - Bun liber - Taxă "Economie financiară" Economie financiară - Finanțe - Risc "Comerț internațional" Comerț international - Termen comercial - Tarif "Metodologie" Echilibru general - Teoria jocului - Economie instituțională - Economie neoclasică. În microeconomie sunt folosite cel mai frecvent modele abstracte pentru rezolvarea diverselor probleme. De aceea se presupune că toți actorii implicați în economie operează cu scopul maximizării folosinței și negociază rațional, alegând întotdeauna cea mai bună alternativă de negociere care le stă
Microeconomie () [Corola-website/Science/298736_a_300065]
-
a început cariera academică în 1998, atunci când a devenit preparator universitar. El a devenit asistent universitar în 2000, lector în 2003, conferențiar în 2007 și, începând din 2015, este profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, unde predă Microeconomie și Macroeconomie. În 2005, Marinescu a fondat primul curs de economie instituțională din România, privind rolul instituțiilor în dezvoltarea economică , publicând totodată un manual de economie instituțională. De asemenea, el a adus o contribuție importantă domeniului economiei instituționale prin lucrări
Cosmin Marinescu () [Corola-website/Science/337331_a_338660]
-
(după numele lui Luigi Amoroso și Joan Robinson) descrie în microeconomie relația dintre preț, venitul marginal și elasticitatea directă a cererii. Din relația Amoroso-Robinson se pot observa următoarele lucruri: În plus, relația Amoroso-Robinson este importantă pentru derivarea gradului monopolului. Formal, relația exprimă: formula 1,<br> la care:<br> formula 2 desemnează venitul marginal
Relația Amoroso-Robinson () [Corola-website/Science/299264_a_300593]
-
cu șomaj: abordarea keynesiană • Politică fiscală • Politică monetară • Banii și sistemul bancar 1.2 Macroeconomie • Cererea agregata, politica monetară și politica fiscală • Oferta agregata: coexistența inflației și șomajului • Productivitate și creștere economică Ratele de schimb fixe sau flexibile 1.3 Microeconomie • Oferta și cererea de bunuri și servicii, elasticitatea acestora • Formarea prețurilor • Piețele și sistemul de prețuri • Analiza microeconomica a piețelor produsului • Structurile de piețe și eficiența economică • Rolul Guvernului că regulator al piețelor • Cererea de resurse și piețele acestora • Piața
Consultanță () [Corola-website/Science/311062_a_312391]
-
Macroeconomia este un domeniu al științelor economice. Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia lucrează cu mărimi agregate, cercetează comportamentul economiei în general, cum ar fi venitul total sau gradul de ocupare al forței de muncă, rata inflației sau oscilațiile conjuncturale. Macroeconomia încearcă să găsească explicații pentru aceste oscilații, să găsească factorii de
Macroeconomie () [Corola-website/Science/299416_a_300745]
-
națională și investigarea realității în locul generalizărilor rapide. La sfârșitul secolului al XIX-lea a fost înființată școala utilității marginale, sub influența unor economiști ca și William Stanley Jevons, Carl Menger și Léon Walras. Pentru prima dată s-au tematizat începuturile microeconomiei, cum ar fi estimările individuale ale utilității și funcțiile cererii și ofertei. De atunci, problemele metodologice au constituit un suport echitabil al economiei, alături de problemele de conținut și de regularizare politică. Sub influența modului de gândire al școlii utilității marginale
Macroeconomie () [Corola-website/Science/299416_a_300745]
-
a gândirii economice. O dată cu Epoca modernă apar noi curente de gândire economică: mercantilismul (Antoine de Montchrètien) și fiziocratismul (Fr. Quesney, Turgot ș.a.). Un moment deosebit în evoluția științei economice îl reprezintă Școala clasică engleză, în frunte cu Adam Smith, părintele microeconomiei, a cărui carte „Avuția națiunilor” (1776), pune bazele economiei politice ca știință. Alți reprezentanți sunt: David Ricardo, Malthus, John Stuart Mill. iar concluziile sunt adevărate "in abstracto".
Metoda economiei politice () [Corola-website/Science/309343_a_310672]
-
Cuvântul buget desemnează în cadrul științei bugetare, sociologiei și microeconomiei, . ul se referă în general la o listă cu toate veniturile și cheltuielile. ul este un concept important în microeconomie și este reprezentat grafic printr-o linie, pentru a ilustra schimbul între două sau mai multe bunuri. Bugetele sunt văzute
Buget () [Corola-website/Science/298715_a_300044]
-
Cuvântul buget desemnează în cadrul științei bugetare, sociologiei și microeconomiei, . ul se referă în general la o listă cu toate veniturile și cheltuielile. ul este un concept important în microeconomie și este reprezentat grafic printr-o linie, pentru a ilustra schimbul între două sau mai multe bunuri. Bugetele sunt văzute tot mai mult a fi de modă veche și sunt înlocuite cu previziuni complementare sau lunare. Previziunile lunare asigura realizarea
Buget () [Corola-website/Science/298715_a_300044]
-
2000), Ungaria (Budapesta - 2004) și Dublin (2007). În prezent, este prof. dr. la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universității „Al.I. Cuza” din Iași și prodecan al aceleiași facultăți. A predat cursurile de Eficiența investițiilor în agricultură; Microeconomie (1991-1993); Relații Economice Internaționale (1993-2000); Investiții internaționale, Afaceri în mediul european (1995-2002); Transporturi și expediții internaționale (din 1993); Afaceri internaționale (din 1999); Economie internațională (din 2002); Economia afacerilor (din 2001); Tranzacții comerciale internaționale (din 2001); Mediul Internațional al Afacerilor (din
Vasile Ișan () [Corola-website/Science/309109_a_310438]
-
factori de producție. Astfel, în orice activitate economică, progresul „este sinonim” cu creșterea productivității. În acest sens, prezintă interes modalitățile de clasificare a productivității și înțelegerea conceptelor respective. În funcție de modalitatea de măsurare a rezultatelor, productivitatea poate fi:<footnote Mirela Minică, Microeconomie. Noțiuni introductive. Piața și sistemul de piețe, Editura Mirton, Timișoara, 2004, p. 44-45. footnote> productivitatea fizică (reală), care exprimă randamentele în natură ale utilizării resurselor disponibile, fiind exprimată în unități fizice; productivitate măsurată valoric, care permite măsurarea în termeni financiar-monetari
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
prețului. În prezent, se consideră că raportul cerere-ofertă (care explică relația dintre interesele consumatorului și cele ale producătorului) reprezintă substanța prețului și determină nivelul și dinamica lui.<footnote C-tin Popescu, I. Gavrilă, D. Ciucur, Teorie economică generală, vol. I Microeconomie, accesând: http://www.ase.ro/biblioteca/carte 2.asp? id=464&idb=21 footnote> Se consideră că, dacă cererea și oferta acționează liber pe piață, prețul măsoară raritatea și, prin urmare, furnizează economiei stimulente pentru ca resursele rare să fie utilizate
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Paris Mareș, D., Crăciunescu, V., 1973, Economia cercetării și dezvoltării produselor, Editura Facla, Timișoara Marin, G., Puiu. A. (coordonatori), 2000, Dicționar de relații economice internaționale, Editura Enciclopedică, București Michel, D., 1994, Economia: regulile jocului, Editura Humanitas, București Minică, M., 2004, Microeconomie. Noțiuni introductive. Piața și sistemul de piețe, Editura Mirton, Timișoara Moldoveanu, M., Miron, D., 1995, Psihologia reclamei, Editura Libra, București Myant, M., 1999, Industrial Competitiveness in East-Central Europe, Northampton, US: Edward Elgar, Cheltenham, UK Nechita, V.C. (coordonator), 1992, Economie politică
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Papuc, M., 2004, Tehnici promoționale, Editura Universitară, București Perroux, F., 1969, Independence de la nations, Aubier Montaigne, Paris Popa, H.L., 2001, Managementul și ingineria sistemelor de producție, Editura Politehnica, Timișoara Popescu, C., Gavrilă, I., Ciucur, D., Teorie economică general, vol. I, Microeconomie, lucrare disponibilă online la: http://www.ase.ro /biblioteca/ carte 2.asp? id=464&idb=21 (accesat la 18 ianuarie 2011) Popescu, I., 1979, Teorie și practică în analiza sistemelor de conducere, Scrisul Românesc, Craiova Popescu, I.C., Șerbănică, D., Balaure
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
adesea s-au Întors Împotrivă, ca pentru a se răzbuna. Logica analizei agroeconomice a eficienței și profiturilor În agricultură capătă forță și printr-o restrângere comparabilă a ariei de cuprindere. Instrumentele sale sunt folosite cel mai bine pentru a examina microeconomia fermei ca afacere. Pe baza necesarelor premise simplificatoare cu privire la costuri, factori de producție, vreme, folosirea forței de muncă și prețuri, această analiză poate arăta cât de profitabilă sau cât de nerentabilă ar putea fi utilizarea unei anumite mașini, cumpărarea unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
a celor două lumi de care discutăm. Ciclul este elementul fundamental, formula de bază în evoluția lumii vii, dar și a lumii fizice, materiale. De asemenea, în economie discutăm despre ciclul de viață al produsului, la nivel de întreprindere, de microeconomie, dar și despre ciclul macroeconomic, care stă la baza funcționării economiei naționale și chiar a economiei mondiale. Ciclicitatea nu este o simplă formulă filosofică a lui Vasile Conta în opera sa ,,Teoria ondulațiunii universale". Ea este o realitate constatată care
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]