108 matches
-
Când m-am întors acasă prima oară, după primul meu semestru de facultate am înțeles că ce făceam eu la economie nu era prea diferit de ceea ce făceau prietenii mei la ASE. Tot principiile lui Mankiw le-au învățat, aceeași microeconomie și macroeconomie și aveam uneori până și aceleași cărți. Mi-a trebuit un an să înțeleg că cine vrea să învețe, învață oriunde ar fi. Prietenii mei din liceu învăța pe brânci la facultate și nu doar în sesiune. Cand
Modelul american by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82400_a_83725]
-
politicianul săptămânii Marek Belka, noul premier al Poloniei S-a născut în 1952, în localitatea Lodz. Este doctor în economie și timp de mai mulți ani a fost profesor la Universitatea din Lodz, fiind specializat în probleme de macro și microeconomie în țările în tranziție. Este de orientare liberală. Între 1996-1997 și 1998-2001 a fost consilier șef pe probleme economice al președintelui Poloniei. În intervalul 1997-2001, a fost consilier și consultant la Banca Mondială în cadrul Diviziei Finanțe internaționale. A deținut funcția
Agenda2004-19-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282401_a_283730]
-
partea prestărilor și avantajelor fiscale care provin din faptul că veniturile acestor categorii de gospodării sunt inferioare mediilor părții prestațiilor și avantajelor fiscale ce provin din numărul de copii. Acest demers se înrudește cu cel care constă în izolarea în cadrul microeconomiei a efectelor de substituire de efectele venit. Dacă judecăm în termeni de cost al întreținerii copilului, mai trebuie să definim un cadru pentru a evalua acest cost și a adopta o metodă de definire a elementelor ce trebuie contabilizate pentru
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Statului în activitățile de natură economică trebuie schimbat în mod fundamental, dar lipsa unui sistem bine articulat și a unui aparat de stat eficient, care să acționeze în sensul schimbării, reprezintă una dintre piedicile majore în țările aflate în tranziție. Microeconomia furnizează reguli clare de evaluare a performanței economice. Evaluarea eficienței, a rentabilității și productivității este bine dezvoltată și se bazează pe criterii cantitative. Dar, la nivel macroeconomic, evaluarea este mai puțin clară, existînd totuși cîteva obiective sau criterii cantitative pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de adaptare progresivă a serviciilor publice, a gestionării acestora, la regulile și la rigorile pieței. Funcțiile economice ale Statului (alocativă, redistributivă, reglatoare, stabilizatoare) se află în interacțiune și este necesară înțelegerea lor corectă pentru construirea unei bune politici economice. Conform microeconomiei neoclasice, există cel puțin două cauze posibile ale eșecului pieței: Prețurile nu egalează costurile marginale în toate sectoarele economiei; Prețurile nu reușesc să înglobeze toate costurile și beneficiile. Totuși, aceste situații nu reprezintă un îndemn automat la acțiune din partea guvernului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
4 ani, dar, surprinzător, au apărut și discipline noi. Refacerea planurilor de învățământ a însemnat o reducere a materiei, dar și introducerea unor discipline de cultură generală, necesare viitorilor absolvenți. Astfel, au fost introduse în mod obligatoriu discipline de comunicare, microeconomie cu caracter aplicativ, educație fizică, cultură și civilizație, două limbi străine, proiectare asistată de calculator. De asemenea, la matematică, pentru că studenții vin din liceu cu niveluri diferite de aprofundare, au fost introduse cursuri suplimentare, pentru ajungerea la nivelul cerut, în urma
Agenda2005-44-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284371_a_285700]
-
legătură între lumea fizică și cea socială. Ciclul este elementul fundamental, formula de bază în evoluția lumii vii, dar și a lumii fizice, materiale. De asemenea, în economie discutăm despre ciclul de viață al produsului, la nivel de întreprindere, de microeconomie, dar și despre ciclul macroeconomic, care stă la baza funcționării economiei naționale și chiar a economiei mondiale. Ciclicitatea nu este o simplă formulă filosofică a lui Vasile Conta. Ea este o realitate constatată prin analiza economiei și societății, de-a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
biologice ale omului și poate de ritmurile necesare vieții sociale"871. În ceea ce privește tipologia ciclului economic 872, teoreticienii discută despre mai multe tipuri de cicluri, cu durate diferite, dar care, toate, se disting, în principiu, prin același număr de faze873. În microeconomie se discută despre un ciclu de viață al produsului. Conceptul a fost introdus de Vernon 874, în anul 1966. Grafic, acest ciclu de viață al produsului este vizualizat astfel 875: Fig. 7.5 Ciclul de viață al unui produs Faza
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de activitate numeroase profesii și specializări abordabile din punctul de vedere al unui mare spectru de științe și formațiuni profesionale. În acest „spectru” formativ vom întâlni managementul afacerilor, marketingului, calității, conducerii, serviciilor, comerțului, merceologiei; studiem diferențiat managementul macroeconomiei și al microeconomiei; facem apel la abordarea managementului din perspectiva economiei, sociologiei, psihologiei, dreptului etc. Pentru fiecare dintre aceste „corpuri” disciplinare avem la dispoziție definiții și caracterizări, de asemenea, diversificate. Și totuși, toate acestea au o realitate esențială comună, ele referindu-se la
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
contextuală se poate dovedi majoră pentru succesul unei strategii. Nu a existat o discuție despre „clasicul” cost marginal (deși acest element este fundamental în managementul firmei), contându-se pe faptul că o astfel de analiză se realizează în cadrul cursurilor de microeconomie. Deși interesează aspectele practice ale conceptelor discutate, aplicațiile nu vor lua forma unor exemple numerice concretizate în pagini de calcule. În cazul unui exemplu numeric există probabilitatea de a scăpa din atenție esențialul, pentru că sunt urmărite mai degrabă operațiile, decât
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
condițiile restricțiilor informaționale severe, anumite instituții agrare pot îndeplini o funcție economică destul de eficace. Neoinstituționaliștii nu au împărtășit aceleași idei teoretice și, în general, au ajuns la rezultate diferite sub raportul politicilor de dezvoltare economică. Însă, datorită referirii generale la microeconomia neoclasică, cercetările lor au fost încadrate în sintagma „Economia politică neoclasică”. Cumva, ideile neoinstituționaliștilor sunt apropiate de cele ale „ortodoxiei” economice, cel puțin în privința creșterii și dezvoltării. Oricum, statul nu mai este antreprenorul general și dirijorul procesului de dezvoltare economică
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
general este distorsionat și nu oferă oportunități efective pentru afacerile private. Sectorul public sau întreprinderile de stat ar trebui să-și asume rolul de acumulare a capitalurilor și organizare a producției. Al doilea element privește teza că preocuparea tradițională a microeconomiei neoclasice cu alocarea resurselor date este, în cel mai bun caz, de importanță minoră în proiectarea politicilor publice. Ca atare, sarcina esențială a guvernelor din țările înapoiate este aceea de a formula și implementa o strategie de creștere economică rapidă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
înconjurător general și cel concurențial este sesizabilă și la nivelul tipologiei modelelor de tip economic. În primul caz, modelele se asociază în principal macroeconomiei, în timp ce în al doilea caz s-ar putea afirma că există o înrudire mai puternică cu microeconomia. Diferențierea poate fi sesizată chiar și la nivelul instrumentarului matematic utilizat de teoreticieni. Dacă se preferă o tratare managerială calitativă, adică o abordare relativ intuitivă, dar fără o fundamentare prea riguroasă, atunci diferențele se estompează. 4.1.2.Modelul Porter
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cea microeconomică clasică, conform căreia această situație este asociată profitului maxim. Aceste considerente arată că analiza SWOT trebuie fixată într-un context socioeconomic realist. Necesitățile de resurse ale firmei trebuie înțelese printr-o abordare pragmatică față de abordarea teoretică oferită de microeconomie. Probabil va exista un decalaj important între optimul teoriei microeconomice și cel „limitat” de situația concretă a unei firme într-un context dat. Discuția despre acest instrument, în pofida diferitelor puncte slabe relevate, este justificată, pentru că în practică el oferă o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
adesea s-au Întors Împotrivă, ca pentru a se răzbuna. Logica analizei agroeconomice a eficienței și profiturilor În agricultură capătă forță și printr-o restrângere comparabilă a ariei de cuprindere. Instrumentele sale sunt folosite cel mai bine pentru a examina microeconomia fermei ca afacere. Pe baza necesarelor premise simplificatoare cu privire la costuri, factori de producție, vreme, folosirea forței de muncă și prețuri, această analiză poate arăta cât de profitabilă sau cât de nerentabilă ar putea fi utilizarea unei anumite mașini, cumpărarea unei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
deciziile lor raportul dintre capitalul pe care îl dețin, costurile și beneficiile implicate, ci sunt capabili, de regulă, să aleagă varianta optimă în realizarea unui scop. Este ceea ce se numește teoria alegerii raționale (Coleman, 1990). Aplicând paradigma comportamentului rațional din microeconomie la comportamentul uman, în general, și la cel familial, în special, G. Becker (1991) - care a primit și Premiul Nobel pentru aceasta în 1992 - argumentează că aproape toate aspectele legate de familie pot fi descrise și explicate în termeni de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să preia, încă din 2000, în politica națională, liniile directoare în domeniul ocupării. Aceste linii directoare ghidează strategiile și politicile oricărui stat membru și asigură coloana vertebrală a implementării Strategiei Europene pentru Ocupare. Împreună cu liniile directoare axate pe macro și microeconomie, liniile directoare pentru ocupare contribuie la atingerea obiectivului strategic stabilit la Lisabona, în 2000, și anume ca Uniunea Europeană să devină, până în 2010, cea mai dinamică și competitivă economie bazată pe cunoaștere din lume. Modul practic de preluare a obiectivelor europene
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Freeman, San Francisco 35. Mereuță, C. (1993), „Analiza nodală a sistemului industrial. Concepte”, Oeconomica, nr. 5 36. Mereuță, C. (1995), „Analiza nodală a sistemului industrial românesc”, Oeconomica, nr. 1 37. Mereuță, C. (1998), „Analiza nodală multicriterială și principiile schimbării structurale”, Microeconomia Aplicată, nr. 3 38. Mereuță, C. (2004), Analiza nodală a sistemelor de companii, Editura Economică, București 39. Mereuță, C. (2010), „Particularități ale repartițiilor cotelor de piață ale companiilor active pe piețe clasificate din perspectiva gradelor de concentrare”, Working Papers of
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
factori de producție. Astfel, în orice activitate economică, progresul „este sinonim” cu creșterea productivității. În acest sens, prezintă interes modalitățile de clasificare a productivității și înțelegerea conceptelor respective. În funcție de modalitatea de măsurare a rezultatelor, productivitatea poate fi:<footnote Mirela Minică, Microeconomie. Noțiuni introductive. Piața și sistemul de piețe, Editura Mirton, Timișoara, 2004, p. 44-45. footnote> productivitatea fizică (reală), care exprimă randamentele în natură ale utilizării resurselor disponibile, fiind exprimată în unități fizice; productivitate măsurată valoric, care permite măsurarea în termeni financiar-monetari
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
prețului. În prezent, se consideră că raportul cerere-ofertă (care explică relația dintre interesele consumatorului și cele ale producătorului) reprezintă substanța prețului și determină nivelul și dinamica lui.<footnote C-tin Popescu, I. Gavrilă, D. Ciucur, Teorie economică generală, vol. I Microeconomie, accesând: http://www.ase.ro/biblioteca/carte 2.asp? id=464&idb=21 footnote> Se consideră că, dacă cererea și oferta acționează liber pe piață, prețul măsoară raritatea și, prin urmare, furnizează economiei stimulente pentru ca resursele rare să fie utilizate
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Paris Mareș, D., Crăciunescu, V., 1973, Economia cercetării și dezvoltării produselor, Editura Facla, Timișoara Marin, G., Puiu. A. (coordonatori), 2000, Dicționar de relații economice internaționale, Editura Enciclopedică, București Michel, D., 1994, Economia: regulile jocului, Editura Humanitas, București Minică, M., 2004, Microeconomie. Noțiuni introductive. Piața și sistemul de piețe, Editura Mirton, Timișoara Moldoveanu, M., Miron, D., 1995, Psihologia reclamei, Editura Libra, București Myant, M., 1999, Industrial Competitiveness in East-Central Europe, Northampton, US: Edward Elgar, Cheltenham, UK Nechita, V.C. (coordonator), 1992, Economie politică
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Papuc, M., 2004, Tehnici promoționale, Editura Universitară, București Perroux, F., 1969, Independence de la nations, Aubier Montaigne, Paris Popa, H.L., 2001, Managementul și ingineria sistemelor de producție, Editura Politehnica, Timișoara Popescu, C., Gavrilă, I., Ciucur, D., Teorie economică general, vol. I, Microeconomie, lucrare disponibilă online la: http://www.ase.ro /biblioteca/ carte 2.asp? id=464&idb=21 (accesat la 18 ianuarie 2011) Popescu, I., 1979, Teorie și practică în analiza sistemelor de conducere, Scrisul Românesc, Craiova Popescu, I.C., Șerbănică, D., Balaure
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Tănase, op. cit., p. 12. footnote>. 1.2. Definirea comportamentului consumatorului Mecanismul prin care sunt create noi dorințe, care nu pot fi satisfăcute decât în condițiile creșterii veniturilor, explică în bună măsură comportamentul consumatorului<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, Microeconomie, Editura Mirton, Timișoara, 2000, p. 55. footnote>. Termenul de „comportamentul consumatorului” se referă la „comportamentul pe care consumatorii îl manifestă în cercetarea pentru cumpărare, folosire, evaluare și părăsire a produselor și serviciilor de la care ei se așteaptă să le satisfacă
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
înțelegerea nevoilor umane.<footnote Geoffrey Whitehead, Economia, Editura Sedona, Timișoara, 1997, p. 1. footnote> Dorința de a beneficia de utilitatea unui bun este rezultatul nemijlocit al manifestării unei nevoi de consum. Prin urmare, nevoia este primul factor<footnote Toader Gherasim, Microeconomie, vol. I, Editura Economică, București, 1993, p. 69. footnote> care determină apariția cererii.<footnote Nevoia se transformă în cerere doar dacă cel care o resimte dispune de venituri suficiente pentru acoperirea acesteia și, totodată, este dispus să plătească prețul sau
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
ocupă un loc central în ansamblul teoriei și practicii economice, mulți autori de tratate și manuale apreciind că prețul reprezintă noțiunea fundamentală a științei economice, respectiv a economiei politice. De altfel, neoclasicii au considerat teoria economică - desigur, cu referire la microeconomie - ca fiind știința formării și evoluției prețului<footnote Diana Tănase, op. cit., 2012b, p. 111. footnote>. În decursul istoriei, probabil odată cu apariția schimbului de mărfuri, s-a intuit că prețurile măsoară „ceva”, fără a se explica însă - timp de câteva milenii
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]