22 matches
-
un proces independent, aleatoriu care produce schimbări în cadrul unei populații. Biologii evoluționiști, chiar înainte de Darwin, plecând de la paleontologie și biodiversitatea formelor de viață existente, au ajuns la concluzia că speciile se modifică în timp. Însă, mecanismele care dirijează aceste schimbari (microevoluție care duce la macroevoluție, prin selecție naturală și mutație genetică) au fost specificate de Darwin în Originea speciilor, publicată în 1859. În anii 1930 teoria darwinista fuzionează cu „Legile lui Mendel” privind ereditarea, rezultând „Teoria sintetică a evoluției”. Din punct
METAFIZICA (3) – „NAŞTEREA LUMII MATERIALE” 80X60 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_3_constantin_popa_1341899862.html [Corola-blog/BlogPost/341937_a_343266]
-
de la o generație la alta. 2) Evoluția reprezintă modificarea treptată a organismelor în decursul timpului, apariția de specii și linii evolutive pornind de la forme ancestrale, precum și generarea de diversitate. Prima definiție subliniază modificările genetice, iar termenul utilizat frecvent este de microevoluție. Cu alte cuvinte, evoluția are loc la cea mai mică scală atunci când frecvențele alelelor dintr-o populație se modifică într-o succesiune de generații. Microevoluția reprezintă de fapt modificarea genofondului unei populații. Cea de a doua definiție se referă la
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
precum și generarea de diversitate. Prima definiție subliniază modificările genetice, iar termenul utilizat frecvent este de microevoluție. Cu alte cuvinte, evoluția are loc la cea mai mică scală atunci când frecvențele alelelor dintr-o populație se modifică într-o succesiune de generații. Microevoluția reprezintă de fapt modificarea genofondului unei populații. Cea de a doua definiție se referă la apariția de noi forme de viață, care pot fi grupate la un loc cu alte forme de viață apărute într-o ierarhie taxonomică. În mod
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
evoluția generează noi specii prin scindarea populațiilor ancestrale în noi grupuri între care nu mai au loc încrucișări. Aceste consecințe ale evoluției se împart în macroevoluție , evoluția care are loc la nivelul speciilor (au loc fenomene ca: speciație, extincție) și microevoluție, care constă în schimbări evolutive de mai mică amploare (cum ar fi adaptarea) care au loc în cadrul unei specii sau unei populații. În general, macroevoluția este considerată ca fiind un rezultat al unor perioade mai lungi de microevoluție. Astfel, diferența
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
extincție) și microevoluție, care constă în schimbări evolutive de mai mică amploare (cum ar fi adaptarea) care au loc în cadrul unei specii sau unei populații. În general, macroevoluția este considerată ca fiind un rezultat al unor perioade mai lungi de microevoluție. Astfel, diferența dintre micro- și macroevoluție nu este una fundamentală, fiind realizată de factorul timp. Totuși, în cadrul macroevoluției, trăsăturile speciei pot fi importante. Adaptarea constă în acele structuri sau forme de comportament care îmbunătățesc o anumita funcție, ceea ce favorizează supraviețuirea
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
hermafrodit - herpetologie - heterotrof - hibernare - hibrid - hidroliză - homeostazie - hormon - ihtiologie - imunologie - in situ - in utero - in vitro - in vivo - inimă - insectă - insectivore - insulină - interfază - intestin - împerechere - kinetoterapie - larvă - lemn - lichen - limnologie - lipide - macroevoluție - malarie - mătase - meioză - memorie - metabolism - metafază - micologie - microbiologie - microevoluție - microscop - mitocondrie - mitoză - mutație - neuron - neurotransmițător - nișă ecologică - nucleotidă - nutriție - operon - organism - originea vieții - os - osmoză - ovar - oxidare - paleontologie - parazitism - parazitologie - peptidă - perete celular - peroxizom - pigment - plămân - plancton - plantă - plasmidă - plastidă - polenizare - polipeptidă - populație - prion - procariot - profază - proiectul genomului uman
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
Moldova" (Chișinău, 1996) citim: "Activitatea didactico-științifică a profesorului Mina Lozan a fost orientată spre efectuarea unor reforme în cadrul catedrei, a avut ca urmare creșterea bruscă a numărului de studenți doritori de a se specializa în domeniile noi - ecologia, entologia și microevoluția animalelor terestre... Perioada în care la cârma catedrei s-a aflat prof. M. Lozan se caracterizează prin creșterea unor cadre de calificare înaltă". A publicat peste 300 de lucrări științifice, lucrări metodice, broșuri, cărți despre viața animalelor, articole. A pregătit
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
exemplu un regn, o clasă, o familie sau o încrengătură. Macroevoluția decurge în intervale foarte mari de timp, sute de mii sau chiar zeci de milioane de ani, și nu este un proces deci observabil. Contrar spuselor creationisților, macro și microevoluția descriu procese fundamental identice pe scari de timp diferite. Speciația poate apare ca rezultat al unor diferențe mici, așa cum sunt coloritul sau forma ciocului la unele păsări. Totuși, pe măsură ce speciile evoluează divergent și speciația se repetă, aceste diferențe se acumulează
Macroevoluție () [Corola-website/Science/303189_a_304518]
-
diferențe mici, așa cum sunt coloritul sau forma ciocului la unele păsări. Totuși, pe măsură ce speciile evoluează divergent și speciația se repetă, aceste diferențe se acumulează și devin mai pronunțate. Astfel, speciația constituie începutul modificărilor macroevolutive. La fel ca și în cazul microevoluției, transformările macroevolutive se acumulează prin aceleași procese: selecție naturală, mutații, drift genetic, migrație. Macroevoluția reprezintă acumularea de modificări, pe parcursul a numeroase episoade minore de speciație, care în final duc la transformări evolutive majore. Teoria darwinistă poate fi extinsă pentru a
Macroevoluție () [Corola-website/Science/303189_a_304518]
-
rece. Ghidrinilor marini le-au luat doar trei generații pentru a evolua la nivelul 2,5 grade Celsius de toleranță sporită la frig, nivelul ghidrinilor de apă dulce. Datorită generațiilor care se succed rapid microbii oferă posibilitatea de a studia microevoluția în școli. Un număr de exerciții cu bacterii și drojdii predau conceptele variind de la evoluția rezistenței la evoluția multicelularității. Odată cu apariția tehnologiilor de segmentare de nouă generație a devenit posibil ca studenții să facă experimente evoluționare, să segmenteze genomurile astfel
Dovada evoluției () [Corola-website/Science/330755_a_332084]
-
sunt viabile și funcționale în situația în care dezvoltarea tehnicii, globalizarea, descoperirile științifice au dărâmat sau au pus sub semnul întrebării unele dintre credințele fundamentale ale indivizilor sau grupurilor. În cadrul transformărilor suferite de comunitățile religioase, se poate vorbi de o microevoluție ce caracterizează devenirea unei comunități dintr-un grup, format pe baza unor aspirații și valori comune, într-o instituție organizată în baza unui sistem filozofic, teologic și comportamental bine pus la punct. "Grupurile mici respectă inițial independența și opiniile divergente
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
folositoare oamenilor. Atenția acordată de Darwin selecției artificiale și utilizarea ei euristică în elaborarea principiului selecției naturale a conferit contururi clare viziunii sale gradualiste. Dacă utilizăm o terminologie consacrată ulterior, putem spune că această analogie a întărit convingerea lui că microevoluția - acumularea micilor variații adaptative - reprezintă cheia pentru înțelegerea macroevoluției, a apariției și dispariției speciilor. Darwin era, totodată, perfect conștient că acest mod de a privi lucrurile i-a fost inspirat de profunda sa familiarizare cu principiile directoare ale gândirii științifice
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
au putut fi infirmate într-un mod atât de convingător, încât teoria selecției naturale a lui Darwin a rămas practic fără concurență. Una din realizările cele mai remarcabile ale teoriei sintetice a evoluției a fost unificarea principiilor de explicare a microevoluției, domeniu de cercetare al geneticienilor, și a macroevoluției, de care se interesau, în primul rând, paleontologii. Poziția cea mai radicală în această privință a fost formulată deja de Theodosius Dobzhansky în lucrarea lui despre genetică și originea speciilor din 1937
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
această privință a fost formulată deja de Theodosius Dobzhansky în lucrarea lui despre genetică și originea speciilor din 1937. El susținea că trebuie să punem „un semn de egalitate“ între mecanismele macroevoluției, pe care le discuta Darwin, și cele ale microevoluției, care au fost studiate mai târziu de geneticieni. Acele procese ale variabilității și selecției care pot fi observate în laborator și pe teren explică și ce se întâmplă la scară mare, la scara istoriei vieții pe pământ. Este un punct
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
larg și sistematic în ultima sa carte, The Structure of Evolutionary Theory, publicată în 2002. În ce sens punct de plecare? În sensul că „echilibrele punctuate“ implică ideea, cu totul neortodoxă din perspectivă strict darwinistă, a unei distincții între mecanismele microevoluției și mecanismele macroevoluției. În acest punct, pare să fie necesară o scurtă explicație. Punctul de vedere al lui Darwin, căruia creatorii teoriei sintetice a evoluției i-au conferit o sporită autoritate, dacă nu cumva l-au ridicat la rangul unei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
dispariția altora reprezintă expresia eșecului încercărilor de a le face față. „Trăsăturile radicale din punct de vedere teoretic ale echilibrului punctuat decurg din sugestiile sale în ceea ce privește macroevoluția, cu speciile tratate drept indivizi darwinieni de nivel mai înalt, analoage organismelor în microevoluție.“ Altfel spus, speciile nu sunt diviziuni mai mult sau mai puțin arbitrare într-un continuu, așa cum înclina să le vadă Darwin. Prin punerea speciilor pe același plan cu indivizii, ca entități supuse și ele acțiunii selecției naturale, teoria echilibrelor punctuate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
anumite constrângeri care se opun schimbărilor morfologice, constrângeri care vor putea fi înfrânte doar în împrejurări excepționale. Rezultă că o explicație satisfăcătoare a dinamicii apariției și dispariției speciilor nu va putea fi obținută doar prin referire la acele mecanisme ale microevoluției pe care le cercetează geneticienii, așa cum s-a crezut în perioada în care autoritatea teoriei sintetice a evoluției era necontestată. Abordarea gradualistă implică supoziția că organismele ar putea suferi orice fel de schimbări dacă acestea vor fi destul de mici. Dimpotrivă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a respins teoria ortogenetică a lui Schindewolf, de pe pozițiile teoriei sintetice a evoluției. Scrierile lui Simpson sunt reprezentative pentru poziția acelor paleontologi care sunt deosebit de încrezători în puterea selecției naturale, tinzând să privească procesele macroevoluției ca o extrapolare a proceselor microevoluției, studiate de către geneticieni. Un punct de vedere saltaționist, opus celui darwinian, a fost susținut și de geneticianul american, de origine germană, Richard Goldschmidt. Acesta a contestat fățiș gradualismul lui Darwin și al promotorilor teoriei sintetice a evoluției. El a alcătuit
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
un expert în evaluarea argumentărilor, mi se pare exemplar pentru strategia de care fac uz astăzi unii critici ai științei evoluției. Afirmația că specii foarte diferite au luat naștere dintr-un strămoș comun nu poate fi testată experimental, subliniază Johnson. Microevoluția - producerea de noi varietăți prin selecție naturală - este într-adevăr un fapt de domeniul științei experimentale, fapt acceptat de altfel de către creaționiși. Nu există însă probe că noi specii ar fi putut lua naștere pe cale naturală. Celor care susțin asta
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
săpăturile de fosile nu pot găsi strămoși comuni și verigile care lipsesc, atunci darwinismul, ca teorie empirică, trebuie declarat un eșec.“ Ca explicație a organismelor complexe și a apariției speciilor, teoria ar fi o „pură speculație filozofică“. Este adevărat că microevoluția constituie „un fapt“, dar acest fapt nu are nici un fel de implicații teologice sau filozofice. Împrejurarea că explicații pe care Johnson le apreciază drept vulnerabile din punct de vedere științific au fost susținute cu atâta stăruință lasă să se bănuiască
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
hoc” (tot ce apare după ceva, derivă din acest ceva) s¬a încercat explicarea descendenței, deși logica elementară arată că inversul poate să nu fie posibil, adică derivația nu impune descendența. Întrucât gradualismul în evoluția și transformarea speciilor, însumând ipoteza microevoluției (acumularea unor mutații în structura genetică a speciei) și macroevoluției (apariția în timp de noi specii) nu a putut fi ferm susținută, în 172 a fost propusă de către Eldredge și Gauld ipoteza echilibrului punctat, care presupune că evoluția apare în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
direct în Dunăre, transformîndu-l într-un afluent al său. Și unele schimbări. Am arătat - în mare - evoluția geologică, de durată și amploare, a hidrografiei spațiului Carpato-Dunăreano-Pontic și am văzut, cu aplicație la litoral, că se poate vorbi și de o microevoluție, recentă, de vârstă istorică. Are și aceasta o oarecare semnificație pentru viața celor implicați, sub aspectul locuirii, comunicațiilor și comerțului, mai ales oferind și informații prețioase în domeniul hidronimiei, așa cum am văzut mai sus, concret, în cazul Dunării. Se pot
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]