87 matches
-
trăsătura oricărei puteri și oricărei acțiuni, imediat ce subiectivitatea nu-și mai împarte esența ca auto-afectare, nici o "acțiune" nu se înfăptuiește vreodată, ci doar deplasări materiale, precum căderea apei într-o cascadă, diversele mecanisme ale industriei, fenomenele de propagare sau "traiectoriile" microfizicii. Procese obiective de acest fel care merg de la sine ca în cibernetică sau în substratul micro-fizic al universului, pe scurt, un ansamblu de dispozitive care nu mai sunt vii și care nu mai sunt viață acesta este conținutul tehnicii moderne
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Einstein, teorie ce constituie apogeul fizicii clasice. Noțiunile de actualizare și de potențializare sunt deja prezente, chiar dacă ele nu vor fi precizate decît gradual, la nivelul înțelegerii, dar și la nivel terminologic. Un al doilea pas este făcut odată cu Experiența microfizică și gîndirea umană, apărută în 19409. În această carte, Lupasco asimilează și generalizează învățătura fizicii cuantice într-o veritabilă viziune cuantică a lumii. Relațiile lui Heisenberg aruncă o lumină cu totul tulburătoare asupra dinamicii particulelor cuantice. Potrivit interpretării lui Lupasco
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
științei înseși: dacă... ne hotărîm să introducem în gîndirea științifică noțiunea de antagonism contradictoriu... înțelegem cum un cîmp, ca și continuum omogen, este mereu legat de un corpuscul, ca discontinuum născut de o excluziune eterogenizantă... "11. În aceeași carte, Experiența microfizică și gîndirea umană, Lupasco evidențiază importanța filosofică a principiului de excluziune al lui Pauli, veritabil principiu de individuație în lu-mea evanescentă a particulelor. O particulă este definită în general ca un ansamblu de proprietăți intrinseci, numite numere cuantice, și îi
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fizică macroscopică. Acest nou mecanism dinamic presupune existența unei stări de echilibru riguros, exact între polii unei contradicții, într-o semi-actualizare și o semi-potențializare strict egale. Această stare, numită de Lupasco starea T ("T" fiind inițiala "terțului inclus"), caracterizează lumea microfizică, lumea particulelor. Noua dinamică acționează ca o veritabilă forță conciliatoare între eterogenizare și omogenizare. Structura binară omogen-eterogen, care părea a fi cea a antagonismului energetic, este astfel înlocuită printr-o structură ternară, ale cărei consecințe generale în plan conceptual au
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
totală, spre moartea concepută ca nemișcare. Sursa fizică a acestui concept este al Doilea Principiu al Termodinamicii (sau Principiul lui Carnot-Clausius) care arată că, pentru un sistem macrofizic închis, entropia crește, dezordinea sporește, energia se degradează spre căldură. În lumea microfizică, omogenizarea guvernează evoluția particulelor, precum fotonii, care nu se supun principiului de excluziune al lui Pauli: ele pot să se acumuleze la nesfîrșit în aceeași stare cuantică. "Astfel, universul moare în lumină" scrie Lupasco. Ar trebui să adăugăm: Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
degrabă lupta lor, conflictul lor inhibitor..."31. Concluzia că orice manifestare, orice sistem comportă un triplu aspect macrofizic, biologic și cuantic (micro-fizic sau psihic) este cu certitudine surprinzătoare și plină de multiple consecințe. Lupasco nu a afirmat niciodată că lumea microfizică este lumea psihică. El a pus doar în evidență isomorfismul dintre aceste două lumi, datorat faptului că nimic nu este de o actualitate (realitate) absolută și nimic nu este de o potențialitate absolută. Lupasco nu a spus niciodată că sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
universală. SAGA ANTIMATERIEI Fizica pe care se bazează filosofia lui Lupasco este în esență cea dinainte de 1950. De atunci, a avut loc o evoluție considerabilă în plan teoretic și experimental, îndeosebi în fizica particulelor elementare. În momentul apariției cărții Experiența microfizică și gândirea umană, nu existau decît cîteva particule. Actualmente, există cîteva sute de particule la fel de fundamentale din punct de vedere al interacțiunilor lor. Aceste particule sunt foarte departe de imaginea obiectelor stabile și armonioase. Evenimentele se prezintă experimental mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a "contradicției relativ actualizate prin posibilul ambivalent, prin echivoc". Ea oferă accces spre "logica concretă care domnește adesea în adîncimile "sufletului", logica "psihică"". Terminologia este semnificativă aici. Într-adevăr, pentru Lupasco trebuie să existe isomorfism (și nu identitate) între lumea microfizică și lumea psihică. Isomorfismul lor se naște din prezența continuă, ireductibilă a stării T în orice manifestare. Dialectica cuantică este, potrivit frumoaselor cuvinte ale lui Lupasco, cea a "dilatării îndoielii"13. Noțiunea de trei materii este deja prezentă în Principiul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Lupasco nu s-au mulțumit să constate existența unui focar de distrugere potențială a civilizației noastre occidentale. Ei își pun problema clădirii unui nou model de Realitate, în acord cu, pe de o parte, experiența psihologică și, de cealaltă, experiența microfizică. Pasul următor era aproape inevitabil, iar Jung, Pauli și Lupasco recunosc, pe căi diferite, existența unui isomorfism între lumea cuantică și lumea psihică. În Franța, puțin înaintea lui Jung și Pauli, Lupasco ajunge la aceeași concluzie 10. De altfel, tăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și din punct de vedere psihologic". Și Bachelard adaugă: "Stéphane Lupasco și-a dezvoltat filosofia dualistă raportînd-o la rezultatele fizicii contemporane într-un studiu pe care a binevoit să ni-l comunice în manuscris"4. Este vorba, desigur, despre Experiența microfizică și gîndirea umană 5, care este publicată în același an, nu în Franța, ci în România. Această lucrare apare la PUF abia în 1941. Bachelard consacră un capitol substanțial al cărții sale "Logicii non-aristotelice", unde îl citează abundent pe un
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
puțin original decît Lupasco, Alfred Korzybski. Numele lui Lupasco nu e citat nici măcar o dată. Dar să reluăm lectura acestui pasaj în care găsim, poate, cheia enigmei. Bachelard scrie: "Din această ultimă lucrare se desprinde, din fericire, o solidă metafizică a microfizicii. Ar fi bine să poată fi publicată. Nu mergem însă atît de departe ca S. Lupasco. El nu ezită să integreze, într-un fel, principiul contradicției în intimitatea cunoașterii. Activitatea dualizantă a spiritului este, pentru el, neîncetată. Pentru noi, ea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
importanță a unei asemenea concepții decît după ce domnul Lupasco își va fi publicat lucrările despre aspectul logic propriu-zis al fizicii teoretice. Dar se simte de pe acum interesul unor asemenea cercetări. În acest domeniu intermediar, între obligațiile experimentale și obligațiile gîndirii, microfizica reclamă concepții în care activitățile obiectului și activitățile subiectului sunt inseparabile. Asemenea concepții, greu de numit, au nevoie de un metafizician care să se preocupe de aspectul vital, de aspectul biologic al cunoașterii". Și Bachelard conchide: "Domnul Stéphane Lupasco est
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
corespondent în propria noastră lume, dar care sunt totuși reale în propria lor lume. Iată de ce Lupasco propune termenul de "subrealism" pentru a califica creația artistică a lui Dali. Lupasco menționează și faptul că Dali i-a mărturisit că Experiența microfizică și gîndirea umană era cartea sa de căpătîi. Paradoxal, spre deosebire de Mathieu, Dali nu a citat decît foarte puțin din lucrările lui Lupasco 26. Dar, ca dovadă a admirației sale, l-a invitat și pe Lupasco să facă parte din Comitetul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cele două războaie mondiale. Prietenia dintre Lupasco, Cioran și Fondane a lăsat urme scrise durabile. Astfel, Fondane publică, în 1943 un studiu intitulat "De la Empedocle la Stéphane Lupasco sau "singurătatea logicului""1 despre a doua carte a lui Lupasco, Experiența microfizică și gîndirea umană. Actul de curaj intelectual și moral al lui Lupasco nu a scăpat privirii atente a lui Fondane. În 1947, Lupasco publică o emoționantă mărturie despre Fondane în Cahiers du Sud. Cu mare discreție, Lupasco evocă ultima lor
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
că aversiunea lui Abellio față de terțul inclus venea din rezerva sa legată de Trinitatea creștină... Cît despre Gonseth și Lupasco, raporturile lor erau civilizate, dar distante. Sigur, Gonseth a scris în 1947, în Dialectica, un articol destul de critic despre Experiența microfizică și gîndirea umană și despre Logică și contradicție. Obiecția majoră a lui Gonseth la filosofia lui Lupasco era tocmai nerespectarea axiomei non-contradicției: "Dl. Lupasco face un salt pînă la măsura extremă: pentru a dezarma toate antinomiile ființei și devenirii, el
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
introducem noțiunea de niveluri de realitate care, într-adevăr, lipsea pe vremea aceea din filosofia lui Lupasco. E. M.: Ader cu totul la această idee de deschidere pe care o vedem conturîndu-se la Gödel. Dar, desigur, tu poți spune că realitatea microfizică, cu calitățile, caracterele, viața sa proprie, ontologia sa proprie, este inclusă în realitatea noastră mezofizică. Există acolo, într-adevăr, o contradicție. Dar la urma urmei, această contradicție nu e adusă neapărat de o logică care era prezentă aprioric. Ea s-
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
proprie, ontologia sa proprie, este inclusă în realitatea noastră mezofizică. Există acolo, într-adevăr, o contradicție. Dar la urma urmei, această contradicție nu e adusă neapărat de o logică care era prezentă aprioric. Ea s-a ivit pornind de la cunoașterea microfizicii. B. N.: Cred că aici atingi într-adevăr o problemă importantă de confuzie legată de opera lui Lupasco, confuzie care se manifestă și într-o carte recentă, inedită, Ființa și cunoașterea, a unui poet dispărut foarte tînăr, Benjamin Fondane, gazat
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mai întîi în interiorul domeniului său, începînd cu momentul bombei atomice. Descoperim că în spatele lui Einstein se află și ceva din doctorul Folamour. Respectul datorat oamenilor de știință începe să se fărîmițeze. În plus, acești fizicieni clasici încearcă să ignore întreaga microfizică modernă care, pentru ei, trebuie că apare ca irațională. Ei nu au apreciat deloc faptul că, în concepțiile biologiei, într-un mod cu certitudine exagerat, s-a pus accentul pe mutațiile întîmplătoare în teoriile evoluției. Ei se simt invadați de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Solange de Mailly-Nesle e Basarab Nicolescu, Instituto Piaget, Lisbonne, 1994, traduction de Armando Pereira da Silva. ÎN ROMÂNĂ • Logica dinamică a contradictoriului, București, Editura Politică, 1982, selecție de texte, traducere și postfață de Vasile Sporici, prefață de Constantin Noica. • Experiența microfizică și gîndirea umană, București, Editura Științifică, 1992, studiu introductiv de Vasile Tonoiu, postfață de Basarab Nicolescu. • Omul și cele trei etici ale sale, Iași, Editura Ștefan Lupașcu, 1999, traducere de Vasile Sporici. • Universul psihic, Iași, Institutul European, 2000, traducere și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
devenu adulte, acteur du monde. Approche écologique et pensée de la complexité à partir d'une pratique éducative de plein air: vers une philosophie de l'homme relié, teză de doctorat în științele educației, Universitatea Paris 8, 2007. * Florentina Dascălu, Experiența microfizică și filosofia lui Ștefan Lupașcu, lucrare de licență în filosofie, sub conducerea lui Victor Voicu, Facultatea de istorie, filosofie și teologie, Universitatea "Dunărea de Jos", Galați, 2008. * Olivier Penelaud, L'opportunisme cogni-tif. De la conduite automobile à la psychologie cognitive, teză
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
teorii a cunoașterii), Paris, Vrin, 1935 ; a 2-a ediție: 1973 ; La physique macroscopique et sa portée philosophique (Fizica macroscopică și dimensiunea ei filosofică), Paris, Vrin, 1935 (teză complementară). 9 Stéphane Lupasco, L'Expérience microphysique et la pensée humaine (Experiența microfizică și gîndirea umană), Paris, PUF, 1941 (o ediție preliminară a fost publicată în 1940 la București, la Fundația Regală pentru Literatură și Artă); a 2-a ediție : Monaco, Rocher, " L'esprit et la matière", 1989, prefață de Basarab Nicolescu. În
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Fifty Years: Speculations on the Future of Biology (Ce este viața? Următorii cincizeci de ani: speculații asupra viitorului biologiei), Cambridge, Cambridge University Press, 1995. 7 Laurent Nottale, Fractal Space-Time and Microphysics. Towards a Theory of Scale Relativity (Spațiul-timp fractal și microfizica. Spre o teorie a relativității a scării), New Jersey, World Scientific, 1992. 8 Werner Heisenberg, Philosophie. Le manuscrit de 1942, Paris, Seuil, 1998. 9 Basarab Nicolescu, "Levels of Complexity and Levels of Reality", art. cit.; Basarab Nicolescu, "Gödelian Aspects of
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
explicarea unui mare număr de fenomene astronomice, modelul dinamic al sistemului solar construit de Newton (pornind de la noțiunea de forță și de la legea atracției universale) etc. În domeniul fizicii, pot fi amintite diversele modele utilizate În predarea unor cunoștințe de microfizică, precum cele despre structura atomului (modelele atomice: modelul nivelurilor de energie, al orbitalilor atomici etc.), care oferă elevilor posibilitatea să-și reprezinte și să Înțeleagă, de exemplu, ordinea completării straturilor și substraturilor cu electroni, să structureze și să restructureze configurația
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu șapte capete. d. Schematizarea feței umane se realizează în caricatură, unde ies în relief anume trăsături dominante. e. Analogia este un procedeu adeseori prezent în știință și tehnică. Structura atomului a fost imaginată (mai ales la începutul descoperirilor din microfizică) similar cu aceea a unui sistem solar. Ch. Darwin a conceput selecția naturală asemănând-o cu selecția artificială practicată de secole în agricultură. Primele automobile semănau mult cu o trăsură fără cai. În creația artistică se observă cum compozițiile din
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și inevitabile. Ficțiunea propriu-zisă confirmă aceste date într-o măsură mult mai acută decât le generează. Alegerea provinciei ca spațiu-cadru poate fi speculată ca fiind sugestivă pentru coordonatele scrisului lui S.: de vreme ce mecanica periferiei o „oglindește” pe cea a centrului, microfizica ficțională țintește la „oglindirea” unei ordini esențiale; de aici, o anume supraexploatare a sintaxei individului în sensul reprezentativității simbolice, dar și teza care dublează anecdoticul - indusă acestuia, și nu dedusă din el. Complementar, mai pot fi notate predispoziția lui S.
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]