47 matches
-
faptele istorice analizate” răspunde absolut pertinent afirmației tale conform căreia “ Dacă înlături programul violent, esența marxismului nu dispare: rămân clasele și absurdele inegalități economnice care le separă, rămâne teoria capitalului, rămâne o filosofie a istoriei”. și la fel cu Annales, microistoria, etc. argumente, în opinia mea, deloc de neglijat. q.e.d.-ul tău e un picuț cam grăbit. 2. eu chiar credeam că e un blog de discuții serioase. și cum tu și articolele tale sunt subiectul conversației, mă gândeam
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
Delumeau s-a specializat pe perioada Renașterii, scriind " Viața economică și socială la Roma în a doua jumătate a secolului al XVI-lea", "Civilizația Renașterii", "Frica în Occident" și "O istorie a Paradisului". În Italia aniilor 1970, s-a lansat ""Microistoria"", curent istoriografic ce abandonează studiul maselor și al claselor sociale pentru a face loc istoriei individului, fiind îmbinată cu științele sociale și antropologia. Carlo Ginzburg a fost profesor la Universitatea din Bologna și la Universitatea din California. A scris, în
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
unde împreună cu Brutus Coste și alți diplomați români din exil elaborează, sub egida lui Grigore Gafencu, câteva documente fundamentale pentru susținerea cauzei românești la Conferința de Pace din capitala Franței. În aceste împrejurări, C. redactează în limba franceză atât o microistorie a Transilvaniei, cât și un amplu raport diplomatic asupra Basarabiei și Bucovinei, pentru a servi ca bază documentară lucrărilor Conferinței, în sprijinul adevărului istoric pe care delegația oficială a guvernului de la București căuta să-l escamoteze sub presiunea și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
propria lor istorie (cf.Lüdtke, 1994, p. 5; vezi și Noiriel, 1998, pp. 115-116, și Delacroix, Dosse și Garcia, 1999, pp.246-247). Procedeele metodologice care îngăduie reconstituirea formelor elementare de viață, specifice acestor anonimi, fac parte din ceea ce se numește „microistorie”, termen ce trimite la noua scară, extrem de redusă, a analizei (de obicei o biografie reprezentativă pentru grupul examinat, un spațiu îngust de sociabilitate - satul, cartierul, blocul -, un tip de habitat ș.a.m.d.)7. La origine, „microistoria” a fost ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ceea ce se numește „microistorie”, termen ce trimite la noua scară, extrem de redusă, a analizei (de obicei o biografie reprezentativă pentru grupul examinat, un spațiu îngust de sociabilitate - satul, cartierul, blocul -, un tip de habitat ș.a.m.d.)7. La origine, „microistoria” a fost ceea ce s-ar putea numi o „disidență” istoriografică postmarxistă, apărută la finele anilor ’70 în Italia, ca urmare a aceleiași insatisfacții față de marile modele explicative, ce avea să-și facă loc, după numai câțiva ani, în Franța și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
70 în Italia, ca urmare a aceleiași insatisfacții față de marile modele explicative, ce avea să-și facă loc, după numai câțiva ani, în Franța și Germania (Noiriel, 1998, pp. 110-112). Ca și istoria germană a vieții cotidiene de mai târziu, microistoria italiană era expresia aceleiași voințe de a comuta examinarea socialului de la nivelurile superioare la indivizi, biografia acestora fiind considerată mai indicată decât marile structuri pentru a pune în lumină complexul sistem de relații dintr-o societate 8. Acest sens pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nivelurile superioare la indivizi, biografia acestora fiind considerată mai indicată decât marile structuri pentru a pune în lumină complexul sistem de relații dintr-o societate 8. Acest sens pozitiv al demersului nu a dispărut nici astăzi, în condițiile în care microistoria a ajuns să desemneze, practic, orice subiect particular de anchetă. „Micșorarea” obiectelor cercetării este apreciată ca deosebit de utilă metodologic, prin capacitatea ei de a-l elibera pe istoric de vechile inerții și de conceptele „înțepenite”, îndreptându-i atenția spre adevărata
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
obiectelor cercetării este apreciată ca deosebit de utilă metodologic, prin capacitatea ei de a-l elibera pe istoric de vechile inerții și de conceptele „înțepenite”, îndreptându-i atenția spre adevărata natură - fragmentată și multiplă - a realității sociale. Mai mult chiar, partizanilor microistoriei ea le apare și ca un semn îmbucurător al aprofundării obiectelor de studiu, al unei noi viziuni, mai ample, asupra faptului social, care depășește și, deopotrivă, rupe cu superstiția determinismului economic. S-a afirmat chiar 9, că între macroistoria tradițională
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
seriale, a anumitor metode de analiză etc. În realitate, deosebirile dintre ele sunt mai profunde decât par, iar acest lucru este dovedit nu doar de comutarea cercetării de pe structuri pe indivizi, ci și de alte două particularități de metodă ale microistoriei (sau, mai complet spus, ale „microistoriei de zi cu zi”), sesizabile în toate anchetele de gen: reinterpretarea mai flexibilă a duratei și însemnătatea contextelor. Dacă în domeniul de cercetare al antropologiei istorice temporalitatea lungă și medie avuseseră funcția unui cadru
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
etc. În realitate, deosebirile dintre ele sunt mai profunde decât par, iar acest lucru este dovedit nu doar de comutarea cercetării de pe structuri pe indivizi, ci și de alte două particularități de metodă ale microistoriei (sau, mai complet spus, ale „microistoriei de zi cu zi”), sesizabile în toate anchetele de gen: reinterpretarea mai flexibilă a duratei și însemnătatea contextelor. Dacă în domeniul de cercetare al antropologiei istorice temporalitatea lungă și medie avuseseră funcția unui cadru privilegiat de referință (anchetele de acest
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a fost „contrasocietatea”, care se dezvoltase în penumbra cotidiană a regimului oficial. Ea este, astăzi, „solul fertil” care nutrește lumea noastră de tranziție. Toate aceste evoluții ar câștiga în claritate și culoare dacă ar putea fi reduse la scara unor microistorii familiale, de vecinătate, de cartier sau de grup. Ele ne-ar ajuta să înțelegem mai bine originea câtorva dintre particularitățile noastre culturale (în sens antropologic) cele mai contrariante: lipsa de respect față de lege, dificultatea de a adopta, la nivel instituțional
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
reflexe sociale. Orice istorie își are, desigur, sursele ei. În cazul care ne interesează aici, nu există decât dificultatea alegerii. De la memorii, jurnale, corespondență până la mărturiile directe- culese, organizate și interpretate după procedeele istoriei orale -, totul poate servi la reconstituirea microistoriilor cotidiene. Un alt izvor important al putea fi arhivele juridice (mai deloc exploatate la noi, indiferent de epoca la care se referă), deosebit de instructive- putem bănui - atât pentru procesele instruite, cât și pentru legile sub incidența cărora intrau verdictele de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
interne întreprinderii și a complexității traiectoriilor și mizelor individuale din sânul ei s-ar putea pune în aceiași termeni ca și în cazul oricărei alte unități sociale a investigației antropologice. Aceasta ne-ar trimite la dezbaterile ridicate de exemplu de microistorie, în care se confruntă, după J. Revel 66, partizanii unui "principiu de variație al scării" științific fecund celor care susțin teza întâietății microsocialului în ordinea cauzalității. La un alt nivel, tradiția metodologică în antropologie obligă prin urmare, când întreprinderea este
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vetustă, către o lume care se stinge, privite cumva balzacian, este proza din culegerea Corabia mistuită (1983), cu alte nuvele de „mistere”, ca Mătușile sau O casă ciudată. Paginile din București, oraș de vis și de dor (1977) recompun o microistorie a capitalei, de la pașoptism la comunism, autorul încercând să contureze imaginea unui oraș „plămădit de istorie, taine, vise și legende”, cu episoade extraordinare, figuri simbolice, momente gastronomice și mondene (la Capșa) sau de cultură. Moartea boxerului (1978), volum de povestiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
pentru Mișcarea Legionara. Și-a dat licență cu Gusti, a colaborat la Seminarul de Sociologie, a participat la monografii, a avut legături personale constante cu monografiștii, dar a refuzat muncă echipelor regale de "ridicare culturală" a satelor 56. Cu instrumentele microistoriei cercetătorul Ionuț Butoi propune un altfel de Vulcănescu decât cel perceput de unii autori drept un "discipol" dominat de Nae Ionescu și simpatizant al Mișcării Legionare. În acest sens Butoi amendează și recentul studiu al istoricului american Roland Clark 57
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
p. 192, p. 194. 55 Vezi Mircea Vulcănescu, Nevoia de unitate a spiritului meu mi-a impus sinteză: Între Dimitrie Gusti și Nae Ionescu, în De la Nae Ionescu la "Criterion", Editura Humanitas, București, 2003. 56 Ionuț Butoi, Mircea Vulcănescu. O microistorie a interbelicului românesc, Editura Eikon, Cluj, 2015, p. 298. 57 Vezi Roland Clark, op. cît., pp. 140-141, p. 149. 58 Ionuț Butoi, op. cît, p. 154. Vezi și notă 42. 59 Ibidem, p. 298. 60 Ibidem, pp. 48-49. 61 Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
1, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, 1937. BOIA, Lucian, "Germanofilii", elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial, Editura Humanitas, București, 2009. BOIA, Lucian, Capcanele istoriei. Elită intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2011. BUTOI, Ionuț, Mircea Vulcănescu - O microistorie a interbelicului românesc, Editura Eikon, Cluj, 2015. CHIOVEANU, Mihai, Fetele fascismului. Politică, ideologie și scrisul istoric în secolul XX, Editura Universității din București, 2005. CLARK, Roland, Sfântă tinerețe legionara. Activismul fascist în România interbelică, Editura Polirom, Iași, 2015. FĂRCĂȘANU, Mihail
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
este unul colectiv: Microgarnizoana din Pantelimon. Urmărind segmentul de spațiu și timp în care biografiile celor doi interlocutori se întâlnesc, cititorilor li se mai oferă însă o posibilitate de a înțelege anumite gesturi ale Armatei. Ceea ce s-a intamplat in microistoriile celor doi militari poate fi o cheie de lectură a ceea ce s-a intamplat in macroistoria Armatei române la Revoluție. În discuția cu generalul Mureșan am lăsat poveștile să curgă, astfel încât cititorii să judece singuri faptele. Dar, cu toate ca metodă interviului
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
petits rentiers, qui ont placé leurs économies sur des fonds garantis par des noms d'hommes honorés, respectés, hommes politiques ou hommes de banque" [Maupassant, Bel-Ami, pp.234-235]. 207 În numeroasele sale studii de caz, filozoful Michel Foucault reușește o microistorie a femeilor, atentă la conflicte, revelatoare de tensiuni cotidiene și de jocuri de putere [Dits et écrits, Histoire de la folie, Naissance de la clinique ș.a.]. Foucault consideră că raporturile dintre femei și bărbați sunt raporturi politice. Diferența sexelor s-a tradus
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
CIURLĂU CONSTANTIN 31 martie 1989 Bibliografie Alexe Dan, "Și turnători, și mincinoși. Intelectualii români sub Ceaușescu sau cum se putea rezista în fața Securității", în Revista 22, 31.05.2011. http://www.revista22. ro/350i-turnatori-si-mincinosi-intelectualii-romni-sub-ceausescu-sau-cum-se-putea- rezista-n-fata-securitatii-10686.html Antohi Sorin, "Dialog: egoistorie, microistorie, istorie", în Aurelia Stoica (coord.), Literatura, arte, idei, în Alma Mater/Dialog (1969-1990), Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2005; republicat în Sorin Bocancea (coord.), De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Institutul European, Iași, 2014, pp. 93-116. Antohi Sorin
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
juridic, ingineresc. Nu în ultimul rând, prin fragmentele de viața cotidiană, dincolo de amfiteatru, a studenților ce au zăbovit la studii în capitala belgiană, demersul nostru se situează, așa cum am spus deja, în aria istoriei culturale, a istoriei mentalităților și a microistoriei. O arie de studii dificilă pentru vremile trecute, din cauza absenței surselor sau a necesității căutării unor surse mai puțin convenționale, a recompunerii, ca și cum s-ar reuni piesele unui puzzle, a unor povestiri din surse variate, dar captivante și pasionante, ce
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
un sfârșit de martie, cu 36 de ani in urma!81 Viața de dincolo de amfiteatru a studenților aflați la studii în capitala belgiană, pe care am reconstituit-o sumar în aceste pagini, ni s-a părut captivantă. Acest demers de microistorie, ce s-a aplecat asupra destinului oamenilor mărunți, ne-a permis, credem noi, o înțelegere mai nuanțată, măi consistentă a intereselor și a obiectivelor ce ii animau pe tinerii români plecați la studii în străinătate. Problemele cotidiene, cu farmecul sau
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de interes în tematica prezenței tinerilor români la studii la Universitatea Liberă, dau originalitate demersului nostru, care este unul, pe de o parte, de istoria formării elitelor, de migrație studențeasca, iar pe de altă parte, de istorie culturală, în dimensiunea microistoriei (prin secționarea și fragmentarea voita a demersului biografic), a cercetării mentalităților, dar și a demersului de antropologie istorică. Cele patru seturi de întrebări, reluate de noi mai sus, la care s-au mai adăugat pe parcurs și altele, și-au
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
financiare i-au pus probleme și în demersul său de a obține diplomă de doctor, căci nu plătise toate taxele de studii. Fascinante în sine, invitând adesea la o povestire romanesca, aceste frânturi de destine mărunte sunt fragmente prețioase de microistorie, mărturii ce ne permit să înțelegem viața cotidiană a societăților trecute, să le reconstituim bogăția și diversitatea. Corespondență celor patru tineri sau a părinților acestora (tatăl, în cazul lui Petre Zlătescu sau mama, în cel al lui Victor Eminescu) cu
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
instituționale legate de susținerea studenților români aflați la studii în străinătate. Dar să revenim la punctul de pornire al acestei incursiuni în viața de dincolo de amfiteatru pentru a repeta că, după părerea noastră, acest tip de istorie de fapt, de microistorie completează, diversifica și nuanțează demersul istoriei clasice: cercetând cotloane neumblate ale societăților de odinioară, incursiunea în viața de zi cu zi a studenților de la Universitatea Liberă din Bruxelles ne-a permis să atingem nivelul individual al practicilor sociale, restituind astfel
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]