47 matches
-
antici până la socialiștii de secol XIX, survol realizat cu acribie, cu spirit selectiv și analitic, bine documentat în literatura universală, dar și cu ancorarea în exegezele produse în ultimele două decenii în spațiul românesc. Primul capitol al volumului este o microistorie pe care, citind-o, ajungi să te miri de cat de prolific a fost spiritul uman în proiectarea de lumi mirifice ale binelui și fericirii. Structura acestei istorii are la bază distincția pe care autoarea o face între utopia pozitivă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
antici până la socialiștii de secol XIX, survol realizat cu acribie, cu spirit selectiv și analitic, bine documentat în literatura universală, dar și cu ancorarea în exegezele produse în ultimele două decenii în spațiul românesc. Primul capitol al volumului este o microistorie pe care, citind-o, ajungi să te miri de cat de prolific a fost spiritul uman în proiectarea de lumi mirifice ale binelui și fericirii. Structura acestei istorii are la bază distincția pe care autoarea o face între utopia pozitivă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de informații disparate ar satisface doar curiozitatea contemporană față de viața cotidiană a unei alte epoci; rescrise de autorul acestei cărți, ele devin altceva, și astfel „secvențe de banalitate recompun portretul unei lumi“. Pornind de la câteva considerații legate de interesul pentru microistorie, studiul vieții private, apărut în anii ‘70-‘80, de asemănările dintre metodele Școlii Analelor și cele ale antropologiei, Cătălin D. Constantin optează pentru un discurs mai puțin tehnic și mai degrabă menit să cucerească orice tip de cititor. Cel mai
Trecutul din jurnale by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2851_a_4176]
-
pentru Mișcarea Legionara. Și-a dat licență cu Gusti, a colaborat la Seminarul de Sociologie, a participat la monografii, a avut legături personale constante cu monografiștii, dar a refuzat muncă echipelor regale de "ridicare culturală" a satelor 56. Cu instrumentele microistoriei cercetătorul Ionuț Butoi propune un altfel de Vulcănescu decât cel perceput de unii autori drept un "discipol" dominat de Nae Ionescu și simpatizant al Mișcării Legionare. În acest sens Butoi amendează și recentul studiu al istoricului american Roland Clark 57
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
p. 192, p. 194. 55 Vezi Mircea Vulcănescu, Nevoia de unitate a spiritului meu mi-a impus sinteză: Între Dimitrie Gusti și Nae Ionescu, în De la Nae Ionescu la "Criterion", Editura Humanitas, București, 2003. 56 Ionuț Butoi, Mircea Vulcănescu. O microistorie a interbelicului românesc, Editura Eikon, Cluj, 2015, p. 298. 57 Vezi Roland Clark, op. cît., pp. 140-141, p. 149. 58 Ionuț Butoi, op. cît, p. 154. Vezi și notă 42. 59 Ibidem, p. 298. 60 Ibidem, pp. 48-49. 61 Vezi
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
1, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, 1937. BOIA, Lucian, "Germanofilii", elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial, Editura Humanitas, București, 2009. BOIA, Lucian, Capcanele istoriei. Elită intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2011. BUTOI, Ionuț, Mircea Vulcănescu - O microistorie a interbelicului românesc, Editura Eikon, Cluj, 2015. CHIOVEANU, Mihai, Fetele fascismului. Politică, ideologie și scrisul istoric în secolul XX, Editura Universității din București, 2005. CLARK, Roland, Sfântă tinerețe legionara. Activismul fascist în România interbelică, Editura Polirom, Iași, 2015. FĂRCĂȘANU, Mihail
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
este unul colectiv: Microgarnizoana din Pantelimon. Urmărind segmentul de spațiu și timp în care biografiile celor doi interlocutori se întâlnesc, cititorilor li se mai oferă însă o posibilitate de a înțelege anumite gesturi ale Armatei. Ceea ce s-a intamplat in microistoriile celor doi militari poate fi o cheie de lectură a ceea ce s-a intamplat in macroistoria Armatei române la Revoluție. În discuția cu generalul Mureșan am lăsat poveștile să curgă, astfel încât cititorii să judece singuri faptele. Dar, cu toate ca metodă interviului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
faptele istorice analizate” răspunde absolut pertinent afirmației tale conform căreia “ Dacă înlături programul violent, esența marxismului nu dispare: rămân clasele și absurdele inegalități economnice care le separă, rămâne teoria capitalului, rămâne o filosofie a istoriei”. și la fel cu Annales, microistoria, etc. argumente, în opinia mea, deloc de neglijat. q.e.d.-ul tău e un picuț cam grăbit. 2. eu chiar credeam că e un blog de discuții serioase. și cum tu și articolele tale sunt subiectul conversației, mă gândeam
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
unde împreună cu Brutus Coste și alți diplomați români din exil elaborează, sub egida lui Grigore Gafencu, câteva documente fundamentale pentru susținerea cauzei românești la Conferința de Pace din capitala Franței. În aceste împrejurări, C. redactează în limba franceză atât o microistorie a Transilvaniei, cât și un amplu raport diplomatic asupra Basarabiei și Bucovinei, pentru a servi ca bază documentară lucrărilor Conferinței, în sprijinul adevărului istoric pe care delegația oficială a guvernului de la București căuta să-l escamoteze sub presiunea și în
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
Primele patru capitole reprezintă În fapt o largă introducere În subiectul și intervalul indicate În titlu. În capitolul 1, „Anii de Început ai Partidului Comunist din România”, și În capitolul 2, „Partidul Comunist din România, 1930-1944”, ni se oferă o microistorie a acestei formațiuni politice În primele două decenii de existență. Se (re)afirmă că PCdR a fost o formațiune marginală În viața politică românească pînă la sfîrșitul celei de-a doua conflagrații mondiale. E definitoriu că practicile utilizate de partid
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
literară românească (1988), care acoperă o perioadă vastă, de la 1800 și Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu până după al doilea război mondial. Abordând contribuții și destine controversate (Lucian Blaga, C. Rădulescu-Motru, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, V. Voiculescu ș.a.), cercetătorul propune o microistorie a esteticii, filosofiei și criticii literare românești dintr-o perspectivă în care apar, după propria expresie, „viziuni complexe și interpretări nuanțate”. Lucrarea este în același timp o încercare de teorie a culturii române moderne și se vrea o replică la
VASILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
propria lor istorie (cf.Lüdtke, 1994, p. 5; vezi și Noiriel, 1998, pp. 115-116, și Delacroix, Dosse și Garcia, 1999, pp.246-247). Procedeele metodologice care îngăduie reconstituirea formelor elementare de viață, specifice acestor anonimi, fac parte din ceea ce se numește „microistorie”, termen ce trimite la noua scară, extrem de redusă, a analizei (de obicei o biografie reprezentativă pentru grupul examinat, un spațiu îngust de sociabilitate - satul, cartierul, blocul -, un tip de habitat ș.a.m.d.)7. La origine, „microistoria” a fost ceea ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ceea ce se numește „microistorie”, termen ce trimite la noua scară, extrem de redusă, a analizei (de obicei o biografie reprezentativă pentru grupul examinat, un spațiu îngust de sociabilitate - satul, cartierul, blocul -, un tip de habitat ș.a.m.d.)7. La origine, „microistoria” a fost ceea ce s-ar putea numi o „disidență” istoriografică postmarxistă, apărută la finele anilor ’70 în Italia, ca urmare a aceleiași insatisfacții față de marile modele explicative, ce avea să-și facă loc, după numai câțiva ani, în Franța și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
70 în Italia, ca urmare a aceleiași insatisfacții față de marile modele explicative, ce avea să-și facă loc, după numai câțiva ani, în Franța și Germania (Noiriel, 1998, pp. 110-112). Ca și istoria germană a vieții cotidiene de mai târziu, microistoria italiană era expresia aceleiași voințe de a comuta examinarea socialului de la nivelurile superioare la indivizi, biografia acestora fiind considerată mai indicată decât marile structuri pentru a pune în lumină complexul sistem de relații dintr-o societate 8. Acest sens pozitiv
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nivelurile superioare la indivizi, biografia acestora fiind considerată mai indicată decât marile structuri pentru a pune în lumină complexul sistem de relații dintr-o societate 8. Acest sens pozitiv al demersului nu a dispărut nici astăzi, în condițiile în care microistoria a ajuns să desemneze, practic, orice subiect particular de anchetă. „Micșorarea” obiectelor cercetării este apreciată ca deosebit de utilă metodologic, prin capacitatea ei de a-l elibera pe istoric de vechile inerții și de conceptele „înțepenite”, îndreptându-i atenția spre adevărata
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
obiectelor cercetării este apreciată ca deosebit de utilă metodologic, prin capacitatea ei de a-l elibera pe istoric de vechile inerții și de conceptele „înțepenite”, îndreptându-i atenția spre adevărata natură - fragmentată și multiplă - a realității sociale. Mai mult chiar, partizanilor microistoriei ea le apare și ca un semn îmbucurător al aprofundării obiectelor de studiu, al unei noi viziuni, mai ample, asupra faptului social, care depășește și, deopotrivă, rupe cu superstiția determinismului economic. S-a afirmat chiar 9, că între macroistoria tradițională
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
seriale, a anumitor metode de analiză etc. În realitate, deosebirile dintre ele sunt mai profunde decât par, iar acest lucru este dovedit nu doar de comutarea cercetării de pe structuri pe indivizi, ci și de alte două particularități de metodă ale microistoriei (sau, mai complet spus, ale „microistoriei de zi cu zi”), sesizabile în toate anchetele de gen: reinterpretarea mai flexibilă a duratei și însemnătatea contextelor. Dacă în domeniul de cercetare al antropologiei istorice temporalitatea lungă și medie avuseseră funcția unui cadru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
etc. În realitate, deosebirile dintre ele sunt mai profunde decât par, iar acest lucru este dovedit nu doar de comutarea cercetării de pe structuri pe indivizi, ci și de alte două particularități de metodă ale microistoriei (sau, mai complet spus, ale „microistoriei de zi cu zi”), sesizabile în toate anchetele de gen: reinterpretarea mai flexibilă a duratei și însemnătatea contextelor. Dacă în domeniul de cercetare al antropologiei istorice temporalitatea lungă și medie avuseseră funcția unui cadru privilegiat de referință (anchetele de acest
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a fost „contrasocietatea”, care se dezvoltase în penumbra cotidiană a regimului oficial. Ea este, astăzi, „solul fertil” care nutrește lumea noastră de tranziție. Toate aceste evoluții ar câștiga în claritate și culoare dacă ar putea fi reduse la scara unor microistorii familiale, de vecinătate, de cartier sau de grup. Ele ne-ar ajuta să înțelegem mai bine originea câtorva dintre particularitățile noastre culturale (în sens antropologic) cele mai contrariante: lipsa de respect față de lege, dificultatea de a adopta, la nivel instituțional
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
reflexe sociale. Orice istorie își are, desigur, sursele ei. În cazul care ne interesează aici, nu există decât dificultatea alegerii. De la memorii, jurnale, corespondență până la mărturiile directe- culese, organizate și interpretate după procedeele istoriei orale -, totul poate servi la reconstituirea microistoriilor cotidiene. Un alt izvor important al putea fi arhivele juridice (mai deloc exploatate la noi, indiferent de epoca la care se referă), deosebit de instructive- putem bănui - atât pentru procesele instruite, cât și pentru legile sub incidența cărora intrau verdictele de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Enciclopediei României până la organizarea celui mai dotat Congres internațional de sociologie, activitatea gustiștilor a fost prodigioasă. Dincolo de aceste direcții, ne putem imagina cercetarea modernă a istoriei Școlii gustiene și pe o altă coordonată. Ar fi, bunăoară, incitant ca, În maniera microistoriei italiene, să cercetăm un sat În care s-au perindat monografiști sau echipieri și să studiem meticulos toată documentația relativă la viața satului, nu doar sursele produse de monografiști sau echipieri. Adică să vedem imaginea satului produsă de celelalte instituții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și judecă poate și puțin nostalgic (doar e vorba de propria-i tinerețe și propriul roman) ce și cum a fost viața. Din capul locului vreau să subliniez că mărturiile din Jurnal vin să completeze mega-istoriacuprinsă în numeroase tratate, cu microistoria individuală, în mare parte complementară dar evocatoare. Undeva, la nivel planetar, s-au jucat niște ambiții, pe cadavrele a sute de milioane de oameni, ambiții ce s-au reflectat în destinul fiecărui individ din sfera conflagrației. Povestirea acestui destin constituie
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]
-
interne întreprinderii și a complexității traiectoriilor și mizelor individuale din sânul ei s-ar putea pune în aceiași termeni ca și în cazul oricărei alte unități sociale a investigației antropologice. Aceasta ne-ar trimite la dezbaterile ridicate de exemplu de microistorie, în care se confruntă, după J. Revel 66, partizanii unui "principiu de variație al scării" științific fecund celor care susțin teza întâietății microsocialului în ordinea cauzalității. La un alt nivel, tradiția metodologică în antropologie obligă prin urmare, când întreprinderea este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
juridic, ingineresc. Nu în ultimul rând, prin fragmentele de viața cotidiană, dincolo de amfiteatru, a studenților ce au zăbovit la studii în capitala belgiană, demersul nostru se situează, așa cum am spus deja, în aria istoriei culturale, a istoriei mentalităților și a microistoriei. O arie de studii dificilă pentru vremile trecute, din cauza absenței surselor sau a necesității căutării unor surse mai puțin convenționale, a recompunerii, ca și cum s-ar reuni piesele unui puzzle, a unor povestiri din surse variate, dar captivante și pasionante, ce
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
un sfârșit de martie, cu 36 de ani in urma!81 Viața de dincolo de amfiteatru a studenților aflați la studii în capitala belgiană, pe care am reconstituit-o sumar în aceste pagini, ni s-a părut captivantă. Acest demers de microistorie, ce s-a aplecat asupra destinului oamenilor mărunți, ne-a permis, credem noi, o înțelegere mai nuanțată, măi consistentă a intereselor și a obiectivelor ce ii animau pe tinerii români plecați la studii în străinătate. Problemele cotidiene, cu farmecul sau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]