19 matches
-
istoric român, în mod sigur, acesta ar fi fost taxat drept paranoic și ar fi fost trimis la tratament sau, în cel mai bun caz, ar fi fost ignorat cu condescendența cuvenită. Totuși, lucrurile stau un pic altfel”. Urmează un microportret, pe cât de concis, pe atât de relevant, al autorului acestor texte științifice șocante, de acum mai bine de 160 de ani, publicate la Napoli, în Italia. Trăind între 1784-1858 (la decesul său, Mihai Eminescu împlinea opt ani), contele Carlo Troya
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! by http://uzp.org.ro/carlo-troya-a-scris-istoria-europeana-reala/ [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
nu numai. Istoricul și criticul literar Stan V. Cristea (n. 1950) a cercetat, a adnotat și a bibliografiat într-o carte de referință1 toată corespondența, publicată, a benedictinului de la Păltiniș. Epistolele lui Constantin Noica conțin numeroase informații, note, știri, referințe, microportrete, acolade, rectificări, nuanțări privind unele momente din literatura și cultura națională. Revelatoare în acest sens sunt și cele două epistole, necunoscute până acum, trimise istoricului și criticului literar George Munteanu (1924-2001), unul dintre cei mai însemnați și exigenți eminescologi din
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
Rusia și o intensă și îndelungată activitate literară, publicistică și culturală au făcut posibilă inițierea de către el a unor dialoguri epistolare extrem de valoroase pentru cercetarea vieții literare din răstimpul 1940-2000. Bogata sa literatură epistolară conține numeroase informații, precizări, note și microportrete care contribuie, astăzi, la întregirea imaginii vieții spirituale, literare, sociale și politice din cea de a doua jumătate a veacului trecut. Epistolele sale, aflate în biblioteci publice și particulare - mai ales în acestea din urmă, așa cum s-a constatat și
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
ipostaze, sunt epistolele trimise lui George Uscătescu 2, Radu Cârneci 3, Constantin Călin 4, Miron Blaga 5, Leonard Gavriliu 6 și colegilor săi de liceu Ion Bulcanu și Aurel Beldea 7, în care se găsesc prețioase note, informații, acolade și microportrete ale unora dintre contemporanii săi. Interesante sunt și epistolele trimise istoricului literar Teodor Vârgolici (n. 1930), precum și prozatorului, eseistului și memorialistului Pericle Martinescu (1911-2005) ce cuprind însemnări privitoare la editarea unei riguroase selecții din opera lui G. Ibrăileanu 8, precum și
Posteritatea istoricului literar Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2858_a_4183]
-
Cămărășescu, care beneficiază și ea de un portret emblematic, cuceritor) e în același timp une femme d’esprit caustică, acidă, capabilă să sintetizeze necruțător, în câteva sintagme memorabile câte o figură familiară în epocă; să amintim, spre deliciul cititorului, doar microportretul autorului lui Swann: „După cină, conversație cu Marcel Proust, un omuleț mai degrabă oribil, dar ale cărui cărți sunt extraordinar de en vogue“. Într-un text deja cunoscut de cititori, apărut ca prefață la volumul Amintiri (Editura Ponte, 2011), Zoe
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
și, în sfârșit, este oaspetele lui Alexandru Lăpușneanu, în fața căruia se dă drept rudă a domniței Ruxanda. Învață repede limba română, intră î n relații cu boierii țării, exploatează nemulțumirile lor și-l răstoarnă pe Lăpușneanu din domnie. Din acest microportret desprindem că acest st răin ave a o cultură vastă și el venea în Moldova cu toată știința Occidentului. De unde și dorința lui de a lumina și pe supușii săi. Astfel mută Colegiu aflat la Hârlău (car e se mis
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la hotel În caz că trebuie să zăbovesc mai mult de o zi. Cu cele mai bune sentimente George Pascu Str. N. Gane 12 ap. 3, et. I 2 (Iași, nedatată, aprox. 1986) Stimate Domnule Dimitriu, Referitor la materialele necesare publicării unui microportret 251 E vorba de un foarte bogat set de partituri (muzică ușoară) tipărite la sfârșitul veacului trecut și Începutul acestui secol, care au aparținut dirijorului și compozitorului Dimitrie Buiuc, șeful fanfarei militare a Reg. 16 Dorobanți din Fălticeni. Erau În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aptitudinea de a problematiza anumite chestiuni etice cu ecou în actualitate. Știind că mă împac cu Genoiu ca mîța cu cîinele, Baltă mi-a sugerat să mă interesez de perioada lui gălățeană. Am dat astfel de începuturile sale literare: trei „microportrete”, publicate în Pagini dunărene (Casa Regională a Creației Populare, Galați, 1964). Primul e al „tovarășului Alecu Crăciun, președintele gospodăriei colective din Băleni, raionul Bujor”, sub conducerea căruia „s-au obținut recolte bogate, îndestulînd hambarele oamenilor”; al doilea al profesoarei „Constanța
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Esențiale sunt, în această privință, „viziunea integratoare asupra fenomenelor, care pleacă de la presupoziția că nimic în sistemul culturii (inclusiv al celei populare) nu e nici întâmplător, nici gratuit”. În ultima secvență a cărții, Ad maiorem populi gloriam, se creionează câteva microportrete ale unor prețuitori ai folclorului: V. Alecsandri, Lucian Blaga, Perpessicius, Artur Gorovei. SCRIERI: Poezia populară de nuntă, București, 1985; ed. (Nunta în Transilvania (în contextul ceremonialului nupțial românesc), București, 2000; Dincoace de sacru, dincolo de profan, Târgu Mureș, 1994; „Pururea întineritor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]
-
din București, iar între 1951 și 1958 funcționar la Ministerul Învățământului. A colaborat la „Transilvania”, „Cele trei Crișuri”, „Societatea de mâine”, „Cele trei Crișuri pentru popor”, „Familia”, „Gazeta de Vest”, „Astra Bihariei”, „Școala românească” ș.a. Precedată de o serie de microportrete ale unor personalități precum Aurel Lazăr, Emanuil Gojdu, Alexandru Roman, Alexandru Vlad și Partenie Cosma, pe care N. le-a tipărit în anuarul liceului orădean și în „Familia”, vrând să releve astfel „care a fost nota caracteristică a Bihorului în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288425_a_289754]
-
moral și independent" al lui Kevin Kostner. Revista este o lectură perfectă pentru frivolele luni de vară. Cel mai mult ne-a interesat în acest număr grupajul alcătuit de Ioana Uricaru: Generația 2000: 10 actori în căutarea unui regizor. 10 microportrete de actori români, construite pe baza răspunsurilor unei anchete jucăușe (cel mai mult ne-a plăcut întrebarea - nu și răspunsurile - despre "defectul major" ): Mihai Călin, Daniela Nane, Cristian Iacob, Costel Cașcaval, Zoltan Octavian Butuc, Dorina Chiriac, Șerban Pavlu, Rona Hartner
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
Editura muzicală, 1962; footnote> și D. G. Kiriac<footnote Breazul, George - D. G. Kiriac, Ediție îngrijită de Titus Moisescu, București, Editura Muzicală, 1973; footnote> . Trebuie citată contribuția lui George Breazul pentru proiectarea muzicii românești în universalitate, prin publicarea mai multor microportrete ale muzicienilor români, în dicționare enciclopedice și de specialitate din țări occidentale, cum ar Die Musik in Geschichte und Gegenwart: Ciprian Porumbescu, Gavriil Musicescu, Iacob Mureșianu, D. G. Kiriac, Ion Nonna Otescu, Filip Lazăr, Dinu Lipatti, Marțian Negrea, Alfred Mendelsohn
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
refuză de altfel să îl numească așa, preferînd termenii de Ťacțiuneť sau Ťevenimenteť - este foarte bine structurată, astfel încît să prindă în matrice atît desfășurarea cronologică a reeducării, cît și personajele ei surprinse, în partea a doua a cărții, în microportrete standardizate. Capitolul final, "Instantanee macabre", nerecomandat celor slabi de înger, este și cel mai captivant, pentru că reușește să ofere, în doar zece pagini, panorama tuturor torturilor fizice și psihice care fac din Pitești un spațiu singular și simbolic în sistemul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8484_a_9809]
-
și vibrația pe care le transmiteau spectatorilor, acelora care nu pot bănui câtă migală, câtă pricepere, câtă osteneală și câtă disciplină sunt necesare actorului". După șapte interviuri cu regizorul de teatru și de film Liviu Ciulei, urmează o serie de microportrete de actori, în care găsește formule sugestive pentru a le sublinia nota personală: Eliza Petrăchescu, cu vocea ei "cu inflexiuni de violoncel"; Maria Botta, care "juca în transă, ca hipnotizată", care "cânta, dansa, în unele piese, dar grav, frenetic, tragic
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
se limitează la punctarea valorilor istorice ale Vasluiului, personalități, fapte mărețe, monumente, ci și la surprinderea atmosferei unor timpuri despre care generațiile de astăzi nu știu nimic și nici nu se îngrămădesc prin biblioteci și prin arhive să le afle. Microportrete, lupte electorale, guvernanți celebri, legiuiri progresiste, efervescența culturală și științifică, începuturile învățământului românesc, a organizării administrativ-teritoriale, toponimia vremii, sugestivă pentru originea străinilor naturalizați, viața grea a țărănimii, eforturile politicienilor pentru emanciparea ei și multe alte aspecte ce ne îmbogățesc cunoștințele
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
utopic. Elementul ludic, ironic și autoironic reapare, constituind substanța volumului Îngerul malagambist în insula Oahu (1979), personaj donquijotesc și alter ego tragicomic al poetului. Memorialistica din Franctiror cu termen redus (1968), Sub Tâmpa în Honolulu (1973), Praful de pe tobă (1980), Microportrete (1984) ș.a. dezvăluie același sentimental cu nostalgia originii, evocând cu tandrețe locuri, oameni și istorii trecute, cu o plăcere neistovită a detaliului pitoresc și a pronunțării cuvântului neaoș românesc. Trecutul, învăluit într-o aură mitică, este paradisul pierdut pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
insula Oahu, Honolulu, 1979; Mira, Honolulu, 1979; ed. (Mira, „dublă autobiografie”), București, 1998; Poemele poetului singur, Honolulu, 1980; Palmierii de pe Dealul Melcilor, Honolulu, 1980; Praful de pe tobă. Memorii. 1918-1946, Honolulu, 1980; ed. București, 1995; Lavradio 98, Rio de Janeiro, 1982; Microportrete, Honolulu, 1984; Francisco Amighetti, Heredia, 1985; Centroamericanos, San José, 1986; Tristan Marof de cuerpo entero, La Paz, 1987; Singur în Singapur, Honolulu, 1988; Poemele poetului singur, București, 1991; Peste o mie de catrene. Sub Tâmpa din... Honolulu, Brașov, 1994; Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
Bodnăraș (dar și cu, pe atunci, încă subalternul Nicolae Ceaușescu) și tot acolo ia notă pentru prima oară de stratificarea internă a partidului comunist, de privilegiile arogate de conducători, de practicile nedemocratice din partid, de carierismul unora. Un mănunchi de microportrete, de „studii de caz”, construite ca proze scurte semiindependente, dau seama expresiv de dramele individuale ale unor deportați, zdrobiți ca ființe umane de condiția concentraționară. Autenticitatea mărturiei e dublată de autoanaliza minuțioasă, iar concluzia asociază o mizantropie temperată cu un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
-le talentul, nebănuitele nuanțe, sensibilitatea și vibrația pe care le transmiteau spectatorilor, acelora care nu pot bănui câtă migală, câtă pricepere, câtă osteneală și câtă disciplină sunt necesare actorului.” După șapte interviuri cu regizorul Liviu Ciulei, urmează o serie de microportrete de actori în care F. găsește formule sugestive pentru a-i caracteriza: Eliza Petrăchescu, care impresiona prin vocea ei „cu inflexiuni de violoncel”, Maria Botta, care „juca în transă, ca hipnotizată, care cânta, dansa, în unele piese, dar grav, frenetic-tragic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]