92 matches
-
de timpuri cîntărite foarte diferit. Pentru Petruș, arheologul tînăr căzut în patima monografiilor, durata se măsoară cînd în folii de ranitidină sau în intervale care-l despart de următoarea criză de ulcer, cînd în flirturi întîmplătoare. Pentru tanti Paulina, în microreliefuri de zaț sau în bani de muzeu care cad, sigur fiindcă așa a ieșit în cărți, din spărturi în pereți. Pentru călugărul Onufrie, zis Gherghe, zis demult Moțatul, în cît îi ia să crească smocului ca de rață din creștetul
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
temperaturii aerului este accentuată și de abundența apei provenite din izvoarele pânzelor acvifere scoase la zi prin necontenita alunecare a stratelor pe pantele versanților și de evaporarea intensă a acestei ape, provocată de mărirea suprafeței terenului, ca urmare a prezenței microreliefului (cornișe, monticuli, rigole, râpi). În lunca Lohanului, regimul climatic se prezintă diferit, caracterizându-se prin precipitații puține, temperaturi reduse față de zonele înconjurătoare, vânturi cu viteze și frecvențe mari. Temperaturile scăzute sunt întreținute și de evaporația activă care umezește aerul. Numai
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de dune), excesul de umiditate (în interdune), conținutul redus de humus (pe versanți de dune), conținutul de săruri solubile, insolația. GRUPA ECOLOGICĂ 95 (GE 95) Dune fluvio-marine de șleao-plopișuri, psamosoluri gleizate ± molice (m), V. ed. mijlociu-mare Condiții staționale: Terenuri cu microrelief pronunțat, în special în pădurile Letea și Caraorman; psamosoluri tipice sau molice (psamosoluri calcarice, eutrice, districe sau molice) (stratificate) gleizate (var. gleice în adâncime sau freatic umede), lăcoviști tipice (gleiosoluri cernice), slab salinizate (salinice)-alcalizate (sodice), cu apa freatică situată
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
face în biogrupe, în funcție de condițiile microstaționale GRUPA ECOLOGICĂ 96 (GE 96) Dune fluvio-marine de șleao-plopișuri, rariști de stejar și frasin și frăsinete, psamosoluri gleice și lăcoviști ± salinizate-alcalizate (i-m), V. ed. mic Condiții staționale: Interdune (depresiuni) cu microrelief pronunțat, în special în pădurile Letea și Caraorman; psamosoluri molice-gleice (psamosoluri molice gleice) și turbo-gleice (gleice histice), lăcoviști mlăștinoase (gleiosoluri cernice) adesea slab salinizate (salinice) și alcalizate (sodice), psamosoluri tipice (psamosoluri calcarice, eutrice, districe) (pe locurile mai ridicate), cu apa
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
la zi, cu aspect de râpă sau taluz de ravenă, reprezentând suprafețele de desprindere care prezintă condiții de vegetație asemănătoare taluzelor de ravenă; terenuri fragmentate, rezultate în urma amestecării solului cu roca, fiind cele mai răspândite, prezentând forme variate de microrelief și grad de fragmentare neuniform; terenurile cu deplasare în bloc, în cazul alunecărilor profunde cu întindere mare, la care condițiile de vegetație se modifică foarte puțin; terenuri cu exces temporar sau periodic de apă și curgerile noroioase. Alunecările de teren
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
nisipuri din Câmpia Tecuciului (Hanu Conachi). Pentru încadrarea stațională se utilizează Chei de determinare a tipurilor de stațiune – Terenuri nisipoase (tabelele nr. 1.2.5.1 – 1.2.5.4). Tabelul 1.2.5.1 - Stațiuni de terenuri nisipoase din Delta Dunarii și lunci din Bărăgan – ND Forma de microrelief Dune terenuri plane interdune înalte medii joase medii joase Caracteristicile solului si gradul de stabilitate al terenului (nisipului) nivelul apei freatice (m) >2 1,5-2 1,2-1,5 0,8-1,2 0,3-0,8 <0,3 gradul de salinizare ns-sl. s ns-sl.s ns-sl.s ns-sl.s ns-sl.s m.s-p.s ns-sl.s m.s-p.s
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
ND3D ND5D Solonceacuri tipice și molice, gleice E ND5E Legenda: Gradul de salinizare = ns - nesalinizat; sl.s - slab salinizat; m.s. - moderat salinizat; p.s - puternic salinizat; f.p.s - foarte puternic salinizat; Tabelul 1.2.5.2- Stațiuni de terenuri nisipoase din sudul Olteniei – NO Forma de microrelief Dune interdune înalte, medii joase si plate medii joase Nivelul apei freatice (m) >2 1,2-1,5 0,3-0,8 <0,3 Caracteristicile solului si gradul de stabilitate al terenului (nisipului) cod 1 2 3 4 Nisipuri nesolificate sau cu început slab de solificare mobile
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
sau semimobile A NO1A Psamosoluri tipice, uneori gleizate sau gleice, semistabile si stabile B NO1B NO2B NO3B Psamosoluri molice, deseori gleizate sau gleice, stabile C NO2C NO3C NO4C Tabelul 1.2.5.3 - Stațiuni de terenuri nisipoase din nord-vestul țării - NV Forma de microrelief Dune înalte si medii (vârfuri, versanți superiori și mijlocii de dune) Dune joase si terenuri plane, sau versanți inferiori interdune fara orizont de ortstein cu orizont de ortstein Caracteristicile solului si gradul de stabilitate al terenului (nisipului) nivelul apei freatice
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
pseudogleizate, gleizate sau gleice, stabile C NV2C NV3C Lăcoviști nisipoase cu concrețiuni de ortstein calcaro-feruginos sau cu strat gros de ortstein la mică adâncime D NV4D Tabelul 1.2.5.4 - Stațiuni de terenuri nisipoase din Câmpia Tecuciului (Hanu Conachi) - NH Forma de microrelief dune interdune înalte si medii joase si plane medii joase Caracteristicile solului si gradul de stabilitate al terenului (nisipului) nivelul apei freatice (m) > 2 1,0 - 2,0 0,3 - 1,0 < 0,3 cod 1 2 3 4 Nisipuri nesolificate sau f.slab solificate mobile
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
se face în funcție de natura depozitelor și unele caracteristici fizico-chimice ale acestora. În cazul haldelor menajere , factorul principal este compoziția depozitelor. La caracterizarea stațiunilor de terenuri haldate, pe lângă factorii arătați se vor menționa și alții cum ar fi: microrelieful haldei, stabilitatea terenului, gradul de acoperire cu vegetație, predispoziția la eroziune sau spulberare de vânt, prezența unor substanțe nocive. Simbolurile corespunzătoare criteriilor de clasificare și încadrare stațională pentru stabilirea tipului de stațiune de terenuri haldate sunt următoarele: natura degradării și
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
principali avuți în vedere la caracterizarea și clasificarea trenurilor deranjate, desfundate și taluzurilor de rambleu (umplutură) sunt: -caracteristicile amestecului de sol și rocă rezultat, determinat de proporția solului sau rocii) -principalele carcateristici fizice ale solului/rocii (textura, compactitate); -unele caracteristici ale microreliefului (înclinarea, forma de modelare a terenului ș.a.) La caracterizarea terenurilor deranjate, desfundate și taluzurilor de rambleu se vor mai avea în vedere conținutul de schelet, prezența sărurilor ș.a. Încadrarea stațională a acestor categorii de terenuri degradate și notarea tipurilor de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Me (Pl. t) 25 Ct, pe halde mai uscate, cu realizarea amestecului în rânduri de pin alternând cu rânduri de foioase; 50 An 50 Pl. t (Fr.p), pe halde mai umede, cu realizarea amestecului în buchete mici în raport cu microrelieful terenului. 100 Ct, pe halde mai uscate, cu pH peste 6,5. Tehnici de împădurire: N Ms Tg(Tb;Tn) F Am +Gr.o Pvs + Pvg Pp . Desimea culturilor : 5 000 / ha (2 x 1 m) în cazul compozițiilor “a”și “b”; 10
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
t) 25 Ct 50 An 50 Pl. t (Fr.p) 100 Ct a.pe halde mai uscate, cu realizarea amestecului în rânduri de pin alternând cu rânduri de foioase b.pe halde mai umede, cu realizarea amestecului în buchete mici în raport cu microrelieful terenului c.pe halde mai uscate, cu pH peste 6,5 N ± Ms ± Tg(Tb;Tn) ± F ± Am +Gr.o ±Pvs + Pvg ± Pp 5 000 / ha (2 x 1 m) 10 000 / ha (1 x 1 m ) 30 - 40 % revizuiri, mobilizări: 2 + 2
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
în baloți ... 11. Tocat resturi vegetale ... 12. Prășit culturi ... 13. Executat sau deschis rigole în vederea modelării solului la legume ... 14. Nivelatul terenului agricol, prin care se asigură o suprafață cât mai plană terenului de cultură, prin reducerea abaterilor de microrelief provocate de celelalte lucrări agricole ... 15. Plantatul în biloane la cartof și legume ... 16. Decoletarea la sfecla de zahăr ... 17. Înșirat, balotat, păpușit la tutun ... 18. Cosit ... 19. Greblat ... 20. Lucrări de însilozare și depozitare a furajelor în ferme zootehnice
ORDIN nr. 4.634/397/2022 () [Corola-llms4eu/Law/263383]
-
anuale crescute (datorită acumulărilor de aer rece pe timp de iarna și noaptea și creșterii temperaturii în timpul zilei și vara), umiditate crescută (datorită evapotranspirației de la suprafața apei) și circulație reduse a maselor de aer (datorită adapostului oferit de microrelieful dinjur). Fitocenoza aninișurilor este dominată de cele două specii de anini: Alnus incana și Alnus glutinosa, cel mai adesea separat dar și în amestec. Gradul de închidere al coronamentului este variabil: 70- 100%, în funcție de vârsta arboretului. Diseminat pot
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
anuale crescute (datorită acumulărilor de aer rece pe timp de iarnă și noaptea și creșterii temperaturii în timpul zilei și vara), umiditate crescută (datorită evapotranspirației de la suprafața apei) și circulație redusă a maselor de aer (datorită adăpostului oferit de microrelieful din jur). Fitocenoza aninișurilor este dominată de cele două specii de anini: Alnus incana și Alnus glutinosa, cel mai adesea separat dar și în amestec. Gradul de închidere al coronamentului este variabil: 70-100%, în funcție de vârsta arboretului. Diseminat pot
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
pădurii, râpe, diguri, marginea drumurilor de țară). Prezența unui pășunat de intensitate redusă este importantă în majoritatea locațiilor din România. Trăiește în colonii, având fiecare individ galerie proprie. Galeriile au o arhitectonică foarte variată, în funcție de tipul de sol, microrelief, cantitatea de precipitații, densitatea populației, vârsta individului. Galeriile pot avea una sau mai multe deschideri, iar culoarele pot fi uneori ramificate. 7 Fotografii Anexa II Tabelul 43B. Date specifice speciei Spermophilus citellus la nivelul ariei naturale protejate Nr. crt. Informație/Atribut
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
copite, dejecții, vegetație culcată, locuri de adăpare, care indică prezența animalelor domestice și pășunatul atât în zona mlăștinoasă cât și în cea ripariană. Prezența animalelor domestice prin pășunat, tranzit și adăpat, determină deranjarea habitatului prin: distrugerea florei și faunei, modificarea microreliefului, alterarea calității solului. Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei: Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată. 2 B Managementul forestier general Distrugerea văilor umede prin apariția drumurilor create de utilaje forestiere grele. Acestea duc
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
climatice și hidrice au fost demarate în trei etape succesive între 1962 și 1969, o serie de lucrări hidroameliorative: realizarea digului de mal al Dunării, a unor diguri de compartimentare, a canalelor de irigație și s-a acționat brutal asupra microreliefului natural al luncii. Aceste modificări au produs schimbări majore în regimul și debitul apelor subterane și de suprafață, au contribuit la creșterea deficitului de umiditate în sol, mai ales pe timpul verii și la începutul toamnei, la menținerea apei pe
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
consecință a poziției sale de trecere între pădure și silvostepă (pe locul fostei păduri), a intervenției omului prin defrișare, pășunatul animalelor și exploatarea calcarului, a diversității substratului (stâncării, protorendzine și rendzine alături de soluri mai evoluate cenușii și brune) și a microreliefului gropi și ridicături de veche exploatare, văiugi, șanțuri, abrupturi și pante cu expunere și înclinare diferită). De aici rezultă caracterul mozaic al vegetației, bogăția și marea ei variație în comparație cu a teritoriilor din jur. Cercetările efectuate asupra florei și vegetației de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
96. Secțiunea transversală a zonei de inscripționare, cu vizualizarea unor depuneri de material rezultate la topirea în fascicul. Mărire X 2.000 Fig. 5.97. Detaliu din secțiunea profilului și a zonei de fund a marcajului: microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri. Mărire X 4.000 Se pot observa microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. În Figura 6.98, se observă întreaga zonă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
2.000 Fig. 5.97. Detaliu din secțiunea profilului și a zonei de fund a marcajului: microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri. Mărire X 4.000 Se pot observa microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. În Figura 6.98, se observă întreaga zonă de degajare a materialului metalic topit în adâncime, ca urmare a interacțiunii cu fasciculul femtolaser precum și micro-craterele create. La baza
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
investigare. Fig. 5.110. Detaliu din zona de marcare, pentru vizionarea pereților canalului rezultat după marcarea în fascicul femtolaser. Mărire X 8.000 Fig. 5.111. Detaliu din secționarea profilului și a zonei de fund a marcajului. Se poate observa microrelieful rezultat în urma solidificării. Mărire X 16.000 În concluzie, pentru toate cele patru materiale studiate, se poate constata obținerea unui profil de marcaj continuu și de adâncime constantă, cu o morfologie total diferită de cazul în care se utilizează lasere
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
sa de a reprezenta obiectivele complexe, suple și negociate ale agricultorilor reali și ale comunităților acestora. Acest model nu a reușit să reprezinte nici spațiul În care Își seamănă agricultorii culturile, cu microclimatul, gradul de umiditate și caracteristicile sale hidrografice, microrelieful său și propria sa istorie biotică. Incapabilă să redea bogăția și complexitatea fermelor și câmpurilor din realitate, agricultura extrem-modernistă a reușit de multe ori să le simplifice drastic pentru a le putea evalua, controla și organiza mai ușor. Insist asupra
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă: 1. erupțiile vulcanice; 2. furtunile de praf; 3. incendierile naturale ale pădurilor. Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice. Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]