75 matches
-
asupra condițiilor de relief, clima și vegetație din zonă. 2.1. Geomorfologia teritoriului se va prezenta pe scurt, ținându-se seama de rocă subiacenta, materialul parental al solului, de formele de macrorelief (deal, câmpie, terasă, lunca) și de formele de microrelief (suprafață plana, versant, crov, fund de vale etc.). Acolo unde este cazul se vor specifică altitudinile maxime, medii, minime, pantă generală și gradul de fragmentare a reliefului, precum și elemente de hidrografie și hidrogeologie. 2.2. Climă, unul dintre principalii factori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144592_a_145921]
-
presare în baloți 11. Tocat resturi vegetale 12. Prășit culturi 13. Executat sau deschis rigole în vederea modelării solului la legume 14. Nivelatul terenului agricol, prin care se asigura o suprafață cât mai plană terenului de cultură, prin reducerea abaterilor de microrelief provocate de celelalte lucrări agricole 15. Plantatul în biloane la cartof și legume 16. Răritul și decoletarea la sfecla de zahăr 17. Înșirat, balotat, păpușit la tutun 18. Cosit 19. Greblat 20. Lucrări de însilozare și depozitare a furajelor în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273864_a_275193]
-
asupra condițiilor de relief, clima și vegetație din zonă. 2.1. Geomorfologia teritoriului se va prezenta pe scurt, ținându-se seama de rocă subiacenta, materialul parental al solului, de formele de macrorelief (deal, câmpie, terasă, lunca) și de formele de microrelief (suprafață plana, versant, crov, fund de vale etc.). Acolo unde este cazul se vor specifică altitudinile maxime, medii, minime, pantă generală și gradul de fragmentare a reliefului, precum și elemente de hidrografie și hidrogeologie. 2.2. Climă, unul dintre principalii factori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144593_a_145922]
-
asupra condițiilor de relief, clima și vegetație din zonă. 2.1. Geomorfologia teritoriului se va prezenta pe scurt, ținându-se seama de rocă subiacenta, materialul parental al solului, de formele de macrorelief (deal, câmpie, terasă, lunca) și de formele de microrelief (suprafață plana, versant, crov, fund de vale etc.). Acolo unde este cazul se vor specifică altitudinile maxime, medii, minime, pantă generală și gradul de fragmentare a reliefului, precum și elemente de hidrografie și hidrogeologie. 2.2. Climă, unul dintre principalii factori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144599_a_145928]
-
zona montană; 10. fundamentarea științifică și tehnico-economică a măsurilor de restructurare a amenajărilor de îmbunătățiri funciare existente (irigații, desecări, combaterea eroziunii solului și altele asemenea); 11. evaluarea impactului exercitat de lucrările de îmbunătățiri funciare asupra condițiilor de mediu (sol, apă, microrelief și socioeconomic), pe baza unor cercetări specifice; 12. evaluarea potențialului terenurilor agricole pentru producții în regim amenajat și neamenajat; 13. efectuarea de cercetări și studii privind protecția mediului în agricultură, în special cele referitoare la biodiversitate, zone umede și ecologizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180001_a_181330]
-
zona montană; 10. fundamentarea științifică și tehnico-economică a măsurilor de restructurare a amenajărilor de îmbunătățiri funciare existente (irigații, desecări, combaterea eroziunii solului și altele asemenea); 11. evaluarea impactului exercitat de lucrările de îmbunătățiri funciare asupra condițiilor de mediu (sol, apă, microrelief și socioeconomic), pe baza unor cercetări specifice; 12. evaluarea potențialului terenurilor agricole pentru producții în regim amenajat și neamenajat; 13. efectuarea de cercetări și studii privind protecția mediului în agricultură, în special cele referitoare la biodiversitate, zone umede și ecologizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180002_a_181331]
-
prelucrare, starea infrastructurii în teritoriu; ● studii anterioare consultate. 2. Condiții fizico-geografice (naturale, de mediu) 2.1. Relieful În acest capitol se fac considerații generale despre relieful regiunii, prezentându-se formele principale de relief și elementele acestora, formele de mezo- si microrelief, conform indicatorilor 2, 31 și 32, volum III din M.E.S.P./1987. Elementele prin care se descrie relieful trebuie să aibă relație cu învelișul de sol, iar multe dintre acestea trebuie să se regăsească în indicatorii de bonitare naturală la nivel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
se descrie relieful trebuie să aibă relație cu învelișul de sol, iar multe dintre acestea trebuie să se regăsească în indicatorii de bonitare naturală la nivel de TEO sau UT. Este necesar să rezulte relația dintre formă de mezo- si microrelief și anumite particularități ale solurilor: drenaj (de gradul de gleizare, saraturare etc.), gradul de eroziune etc. 2.2. Litologia depozitelor de suprafață (geologia) Se vor evidenția acele elemente care au o relație strânsă cu alcătuirea învelișului de sol actual și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
referiri asupra cursurilor de apă (vai) și caracterului lor, din teritoriu sau limitrofe acestuia, efectului asupra stării de drenaj global sau local, asupra regimului de adâncime a apei freatice. Adâncimea apei freatice se va corela cu formele de mezo- si microrelief, explicând astfel gradul de influențare a profilului de sol (gleizarea, saraturarea). De asemenea, se vor face referiri la arealele cu exces de apă de suprafață (stagnant) temporar sau permanent (bălti, mlaștini, lacuri) și influența lor asupra stării de drenaj a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
presare în baloți 11. Tocat resturi vegetale 12. Prășit culturi 13. Executat sau deschis rigole în vederea modelării solului la legume 14. Nivelatul terenului agricol, prin care se asigura o suprafață cât mai plană terenului de cultură, prin reducerea abaterilor de microrelief provocate de celelalte lucrări agricole 15. Plantatul în biloane la cartof și legume 16. Răritul și decoletarea la sfecla de zahăr 17. Înșirat, balotat, păpușit la tutun 18. Cosit 19. Greblat 20. Lucrări de însilozare și depozitare a furajelor în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273859_a_275188]
-
în lacul Suhaia. În lucrările mai vechi câmpia drenată de râul Călmățui în sectorul său sudic este socotită partea vestică a câmpiei Burnazului (Ghe. Vâlsan, Câmpia Română, 1915), datorită asemănării cu aceasta și anume: existența văilor adânci și meandrate, a microreliefului cu crovuri și găvane dar și a solurilor și vegetației (B.S.R.R.G.,1915, tomul XXXVI). În atlasul R.S.R., teritoriul comunei Viișoara este cuprins în Provincia extracarpatică, Câmpia Dunării de Jos, Câmpia Munteniei de Vest, Câmpia Boianului. Câmpia Boianului cuprinde două subunități
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
alternativă cu terase locale ( Petre Coteț, "Câmpia Română, Studiu de Geomorfologie aplicată", 1976). Albia minoră prezintă un curs meandrat, datorită pantei reduse, meandrele sunt divagante în special în sectorul de sud odată la câțiva ani din cauza revărsărilor își schimbă cursul. Microrelieful luncii este în general de natură acumulativă reprezentat de forme pozitive și negative. Între formele pozitive întâlnim grădiști, popine, cursuri părăsite și grinduri fluvioeoliene, iar dintre formele negative se întâlnesc coșcovele, depresiunile lacustre sau mlăștinoase, care de fapt au fost
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
care îl fosilizează. Pe terenuri relativ netede se formează suprafețe structurale bazaltice, aproape tabulare, mărginite de abrupturi rezultate din solidificarea frunții pânzei. Când aceste suprafețe sunt fragmentate de văi dau naștere la pante în trepte, fiecare treaptă corespunzând unei pânze. Microrelieful câmpurilor de lavă se datorează modificărilor suferite de crusta superficială solidificată, sub influența curenților incandescenți ce curg pe sub ea. În acest sens au fost deosebite două tipuri ale suprafețelor de lavă: - dermolitică, la lavele foarte fluide care eliberează mai puține
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
în argilele dezintegrate ale sarmațianului mediu în rocile tehnogene, argilo-nispoase în condițiile suprasaturării cu ape atît de la precipitațiile atmosferice cît și de la apele subterane. Alunecărilor de scurgere le sunt caracteristice formele alungite în plan. Direcția lor este orientată spre văgăunile microreliefului pantelor unde se produce o concetrare a apelor subterane și terestre o suprasaturare anumită de apă, acestea fiind provocate de legăturile strînse dintre activitatea primelor și regimului precipitațiilor atmosferice. Volumul alunecărilor de asemenea diferă de la cîțiva pînă la sute de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
porțiuni se formează torenți de alunecare. Ei au aspectul unor fîșii cu lățimi de zeci de metri înaintînd spre baza versantului. Se deosebesc de restul deluviului de alunecare printr-o plasticitate mai mare prin viteza mare de deplasare și prin microrelieful lor. Suprafața alunecărilor curgătoare are de obicei neregularități foarte mici prezentînd aspectul unei arături bolnăvicioase (fig. 4.2 p 51). Un subtip al alunecărilor de scurgere e alunecarea în formă de cuib. Ea se dezvoltă pe versanții formați din alternanțe
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Câmpia Romanaților, având o altitudine ce variază între 36 m în est și 30 m în vest. Relieful prezintă o înclinare ușoară de la vest la est și de la nord la sud, lucru pus în evidența de scurgerea apelor din zonă. Microrelieful este reprezentat de Valea Oltului și zona de terasă, ambele făcând parte din Lunca Oltului. În marea lui majoritate, relieful este plan, presărat cu mici zone de terase provenite din tasarea stratului de loess. Fruntea terasei de 3-5 m, este
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
pentru prima oară, în anul 1353. După alte surse, prima atestare datează din 1474 (castellum Ronaszek). Calea ferată "Sighet - Coștiui" (15,6 km) a fost inaugurată la 1 ianuarie 1883. Băile sărate de la Coștiui au fost deschise în anul 1967. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită, prezente în sărăturile de la Coștiui certifică exploatarea antică, la suprafață, a sării în excavații cu diametre cuprinse între 4-15 m
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
Nivelul de eroziune superior se regăsește pe vârfurile Vlădeasa, Buteasa, Vârfurașu (1688 m) și Poieni (1627 m). Celelalte două suprafețe de eroziune se găsesc la altitudinile de 700-800 m (suprafața Traniș) respectiv 600-700 m (nivelul Feneș-Deva). Se poate observa bogăția microreliefului. La altitudinile mai mari, ca urmare a forței de eroziune a gheții și zăpezii, s-au creat multe forme de relief mici, care întrerup monotonia peisajului prin varietatea lor. Pe culmi apar terase de soliflucțiune, iar pe alocuri versanții sunt
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
celor două mari unități sus amintite, iar în cadrul acestora, care vin în contact fară denivelări accentuate se găsește o gamă bogată de forme de relief, grupate în două categorii mai importante: mezorelief, reprezentat prin sistemul de văi și interfluvii și microrelief - care se întâlnește peste tot în cuprinsul primei categorii, reprezentat prin crovuri, microrelieful versanților cu surpări de teren, torenți, ogașe, bazine de recepție de tipul hârtoapelor, acumulări de tipul conurilor de dejecție (Posea,1982). Regimul climatic ce caracterizează orașul se
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
fară denivelări accentuate se găsește o gamă bogată de forme de relief, grupate în două categorii mai importante: mezorelief, reprezentat prin sistemul de văi și interfluvii și microrelief - care se întâlnește peste tot în cuprinsul primei categorii, reprezentat prin crovuri, microrelieful versanților cu surpări de teren, torenți, ogașe, bazine de recepție de tipul hârtoapelor, acumulări de tipul conurilor de dejecție (Posea,1982). Regimul climatic ce caracterizează orașul se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală cu slabe influențe mediteraneene având ca specific
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
vedere geomorfologic din: Platourile se prezintă ca întinderi relativ plane de teren. În general solurile identificate pe această formă de relief sunt de tipul cernoziomurilor cambice și preluvosolurilor. Delimitarea platourilor este făcută de versanți cu diferite pante. Ca forme de microrelief pe platouri se întâlnesc uneori mici denivelări. Cu excepția unor mici areale erodate eolian, solurile situate pe platouri prezintă profile normale. Din punct de vedere geologic teritoriul administrativ Mihai Eminescu se suprapune peste unitatea geostructurală a Platformei Moldovenești, care este alcătuită
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
est de apele Călmățuiului, iar la vest de cele ale Oltului, se află la circa 50 km de curba hipsometrică de 200 m care marchează limita geografică între Podișul Getic la nord și Câmpia Română la sud. În acest sector microrelieful este format din crovuri și gorgane. Partea estică a acestei câmpii este străbătută de două văi aproape paralele cu Călmățuiul, numite Vâlceua Mare și Vâlceua Mică. Clima comunei Sprâncenata este o clima temperat-continentală de tranziție, iar în raport cu relieful existent este
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
pietrișuri, care corespund aluviunilor actuale depuse. Geomorfologic relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continuă de la nord spre sud. Transversal terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) și forme negative (foste lacuri, gârle, bălti și mlaștini). Altitudinea reliefului variază între 3 m în Lunca Joasă a Prutului Inferior (la confluenta cu Dunărea) și 209,4 m pe Dealul Cocosului. Lunca
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
are înălțimi ce variază între 50 și 125 m (300 - 425 m altitudine absolută). Un perete imens, aproape vertical, cu aspectul unei orgi uriașe, lasă impresia unui monument ancestral ruinat. Ciudatele coloane și piramide etajate, separate de ravene, formează un microrelief pe care geografii îl numesc „badlands” (pământuri rele). Termenul, de origine engleză, a fost folosit pentru prima dată în Dakota de Sud (Statele Unite), unde acest relief este bine dezvoltat. Formațiunea s-a format prin eroziunea produsă de un torent în
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
Meridionali (Munții Cindrel, Munții Lotrului și Munții Șureanu); formațiuni geologice alcătuite în cea mai mare parte din șisturi cristaline (suprapuse peste roci magmatice de granit și metamorfice de gneiss) și calcare atribuite jurasicului. Culmea estică a Munților Șureanu prezintă un microrelief carstic format în urma topirii ghețarilor (proces desfășurat cu milenii în urmă); depresiune circulară (căldare) ce adăpostește trei lacuri de origine glaciară (Iezerul Mare, Iezerul Mic și Iezerul Șureanu). Situl prezintă un relief ce alternează între abrupturi stâncoase în Munții Parâng
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]