34 matches
-
să-i țină locul ocupat la teatru, să stea cu ochii pe copilul lui până când merge la toaletă sau să-i păzească bicicleta până când intră În magazin să-și cumpere un sandviș. Analiza lui Jacobs se remarcă prin atenția acordată microsociologiei ordinii publice. Agenții acesteia sunt toți doar niște amatori, a căror principală preocupare este cu totul alta. Nu există organizații publice formale sau voluntare care să mențină ordinea urbană, nu există poliție, gărzi private sau gardieni de cartier, nici reuniuni
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu poate ajunge la elaborarea unor tipologii, a unor teorii privind structura, funcțiile și tendințele dezvoltării familiei fără comparații în timp, deci fără aportul istoriei. Este superfluă evidențierea intersecțiilor dintre sociologia familiei și psihologia socială deoarece în calitatea ei de microsociologie aceasta se suprapune aproape în totalitate cu psihologia socială. Statusurile și rolurile din familie, afectivitatea și cooperarea, tensiunile și strategiile lor de rezolvare, socializarea și educația, realitatea de ansamblu a grupului familial constituie obiect de explorare deopotrivă pentru psihologia socială
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de viață familial”. Se au în vedere aici perioada proximă premaritală („curtea”, sau date în engleză), nașterea copiilor, socializarea, desocializarea-resocializarea, bătrânețea, stadiul de văduvie etc. Acestea sunt analizate la scară macrosocială (cu date istorice și demografice) și ca procese concrete (microsociologie și psihologie socială). Dovada pertinenței teoriei ciclului familial este și recenta lucrare The Expended Family Life Cycle: Individual, Family and Social Perspectives, coordonată de B. Carter și M. McGoldrick (2005). Continuă să fie actuală tema relației dintre tehnologia de producere
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
manifeste. Radiografierea structurilor preferențiale din grup sub diferite aspecte face obiectul sociometriei, metodă legată de numele lui Jacob Moreno, psihosociolog american, care, prin cartea sa Who Shall Survive? (1935), a inaugurat o direcție de mare amploare în psihologia socială și microsociologie. S-au scris sute de cărți și mii de articole în acest domeniu, există o revistă specială, Sociometry, care publică nu doar articole bazate pe date empirice, ci și dezvoltări teoretice și metodologice. Succesul sociometriei - care, în sens larg, ar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să propunem soluții, evident alternative, din care cei aflați În intervalul de autoritate al lideranței să construiască optimul decizional pentru viitorul imediat și cel strategic al țării noastre. Deocamdată, logistic și ca resurse umane, este mai productiv să ne asociem microsociologiei, implicându-ne În cercetări-acțiune cu studii-pilot care pot aduce nuanțe rezolutive pentru diverse segmente ale spațiului social, În care avem anumite acumulări și o practică relevantă de cercetare. Să ne focalizăm, neechivoc, pe complementaritatea reușitelor noastre; vanitățile, orgoliile și ideosincraziile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
structurale postcomuniste mi se pare mai rezonabilă ca formulare, deoarece „tranziția” nu este un nou „conținut epistemic” și nu Întrunește nici celelalte condiții pentru a se constitui În sociologie de ramură. În România, pe prezenta secvență de evoluție, accentul pe microsociologie este corect, dar e obligatoriu să Încercăm să depășim momentul inerțial al sociografiei ca situație pe care ne-o asumăm; să convenim totuși că ea nu poate reprezenta viitorul sociologiei românești. Relația dintre sociologie și spațiul public din România de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lor (capitalismul, cu un accent special pe economia capitalistă), dinamica formelor globale de organizare socială (o prognoză a direcției de schimbare a societății capitaliste spre o formă comunistă de organizare globală a societății). Teoria sa nu conține ceea ce se numește microsociologie, nici „sociologii de ramură” și nici metodologii specifice de investigare a acestora. Nici urmașii săi, preocupați de schimbarea radicală a realității sociale, nu au fost interesați de cercetarea empirică a acesteia. În sistemul comunist, tematica macrosocială fusese confiscată de ideologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
seamă de noua tranziție din spațiul modernității, sociologia însăși trebuie să-și înnoiască aparatul conceptual și interpretativ pentru a redeveni o componentă importantă a reflexivității modernității actuale. Abordarea propusă Abordarea teoretică a acestei problematici este una de macrosociologie istorică și microsociologie centrată pe individualizare. Este orientată macrosociologic în măsura în care referința analitică principală este reprezentată de „societate” ca întreg; este istorică întrucât are în vedere schimbări sau transformări de durată lungă. La intersecția dintre societate și istorie apare tranziția, adică acea perioadă de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și cu distribuire geografică extinsă nu mi se pare că ar trebui să excludă diferențierea sau combinațiile dintre continuități și discontinuități istorice sau, dacă vreți, dialectica raporturilor dintre sisteme și individualități. Ca atare, macrosociologia istorică sfârșește prin a deveni o microsociologie a individualizării centrată pe individ ca subiect istoric. Totuși, admit că, pentru a ajunge aici, sociologia actuală se confruntă intens cu eforturi de reconceptualizare și de redefinire a propriei metodologii de investigare și construcție teoretică. Pentru ilustrare, mă voi referi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
E.D.P., București, 1978. Neculau, Adrian (coord.), Psihologia câmpului social Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Neculau, Adrian, „Câmpul educativ și puterea școlii”, în Revista de Pedagogie, nr. 3-4, București, 1992. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P., București, 1977. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Păun, Emil, „Managementul organizațiilor educaționale”, note de curs, Universitatea din București, 1994. Păun, Emil, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1985. Păun, Emil, Școala - abordare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
poate fi concepută ca fiind, din punct de vedere psihosociologic, „un grup social unde, ca urmare a interrelațiilor ce se stabilesc între membrii ei, apare și se manifestă o realitate socială cu consecințe multiple asupra desfășurării procesului instructiv-educativ” (Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974). Prin analogie cu diferite alte categorii de grupuri, putem să considerăm clasa de elevi (potrivit autorului anterior menționat) „ca fiind un grup primar, între membrii săi stabilindu-se relații directe, nemijlocite
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Iași, 1997. Nash, Roy, Classrooms observed, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1983. Neculau, Adrian (coord.), Psihologia câmpului social Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Neculau, Adrian, „Câmpul educativ și puterea școlii”, în Revista de Pedagogie, nr. 3-4, București, 1992. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Pânișoară, Georgeta, Managementul resurselor umane - ghid practic, Editura Polirom, 2004. Păun, Emil, „Managementul organizațiilor educaționale”, note de curs, Universitatea din București
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
E.D.P., București, 1978. Neculau, Adrian (coord.), Psihologia câmpului social Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Neculau, Adrian, „Câmpul educativ și puterea școlii”, în Revista de Pedagogie, nr. 3-4, București, 1992. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P., București, 1977. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Păun, Emil, „Managementul organizațiilor educaționale”, note de curs, Universitatea din București, 1994. Păun, Emil, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1985. Păun, Emil, Școala - abordare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
școlii”, în Revista de Pedagogie, nr. 3-4, București, 1992. Neculau, Adrian, Educația adulților - experiențe românești, Editura Polirom, Iași, 2004. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P., București, 1977. Negreț, Ioan Dobridor, Pânișoară, Ion-Ovidiu, Știința învățării, Editura Polirom, Iași, 2005. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Motivarea eficientă - ghid practic, Editura Polirom, Iași, 2005. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Pânișoară, Georgeta, Managementul resurselor umane - ghid practic, Editura Polirom, Iași, 2004
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
1992. Neculau, Adrian, Educația adulților - experiențe românești, Editura Polirom, Iași, 2004. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P., București, 1977. Negreț, Dobridor Ioan, Didactica nova, Aramis, București, 2005. Negreț, Dobridor Ioan, Pânișoară, Ion-Ovidiu, Știința învățării, Editura Polirom, Iași, 2005. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iași, 2004. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Motivarea eficientă - ghid practic, Editura Polirom, Iași, 2005. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Pânișoară, Georgeta, Managementul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Nash, Roy, Classrooms observed, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1983. Neculau, Adrian, Educația adulților - experiențe românești, Editura Polirom, Iași, 2004. Negreț, Dobridor Ioan, Didactica nova, Aramis, București, 2005. Negreț, Dobridor Ioan, Pânișoară, Ion-Ovidiu, Știința învățării, Editura Polirom, Iași, 2005. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Neacșu, Ioan, Instruire și învățare, Editura Științifică, București, 1990. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P., București, 1977. Neculau, Adrian (coord.), Psihologia câmpului social
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Nash, Roy, Classrooms observed, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1983. Neculau, Adrian, Educația adulților - experiențe românești, Editura Polirom, Iași, 2004. Negreț, Dobridor Ioan, Didactica nova, Aramis, București, 2005. Negreț, Dobridor Ioan, Pânișoară, Ion-Ovidiu, Știința învățării, Editura Polirom, Iași, 2005. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Neacșu, Ioan, Instruire și învățare, Editura Științifică, București, 1990. Neacșu, Ioan, Motivație și învățare, E.D.P., București, 1978. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P.
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Partea a II-a DINAMICA SOCIETĂȚII Cap. 3 PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI INTERACȚIUNII UMANE 3.1. Macrosociologia 1: perspectiva funcționalistă 68 3.2. Macrosociologia 2: perspectiva conflictualistă 73 3.3. O posibilă sinteză a perspectivelor macrosociologice 77 3.4. Microsociologia: perspectiva interacționist-simbolică 78 3.5. Micro și macrosociologia: o sinteză posibilă 84 Cap. 4 CULTURA ȘI STRUCTURA SOCIALĂ 4.1. Societatea, cultura și structura socială 88 4.2. Ce este cultura? 89 4.3. Ce este structura socială? 97 4
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
anumite aranjamente sociale pot fi folositoare societății în unele moduri și utile grupului dominant în altele. Al doilea, societatea trebuie să conțină forțe atât pentru consens cât și pentru conflict; în condiții diferite unul sau altul poate predomina. 3.4. Microsociologia: perspectiva interacționist-simbolică Aproape odată cu apariția sociologiei ca disciplină academică, unii oameni din domeniu au realizat că pentru a înțelege pattern-urile comportării umane nu este suficient să cercetezi numai caracteristicile societății la dimensiuni mari. Acești teoreticieni au argumentat că trebuie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai mult decât pe structurile societale de dimensiuni mari ca politica, educația și altele de acest fel. Pentru interacționiști societatea constă din interacțiunea oamenilor unul cu altul; înțelegerea societății presupune înțelegerea interacțiunii sociale. Procesele interacțiunii implică psihologia socială și/sau microsociologia, adică interacțiunile la nivel de grup și organizații, dar teoreticienii acestei perspective adesea includ și interacțiunile dintre indivizi și societate. În acest sens, societățile oferă situații, transmit mesaje și dau reguli pentru indivizi dar, la nivel individual, toate acestea sunt
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
obiective a structurii sociale în ansamblu, după cum ele sunt, de asemenea, parțial un produs al răspunsului oamenilor la această realitate. 3.5.2. O încercare de sinteză: teoria schimbului Una din teoriile importante care reprezintă o legătură între macro și microsociologie este teoria schimbului (Homans, 1961, 1984; Blau, 1964 și mai recent Gilmore și Clark, 1988) Această teorie, la fel ca teoria conflictului, începe cu presupunerea că oamenii caută să-și promoveze interesele proprii. Aceste interese uneori sunt conflictuale, iar alteori
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Joița, Elena, Profesorul - manager: roluri și metodologie, Editura Polirom, Iași, 2000; 16. Jude, Ioan, Psihologie școlară și optim educațional, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002; 17. Leroy, Gilbert, Dialogul in educatie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974; 18. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974; 19. Păun, Emil, Școala-abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1999; 20. Petcu, Mihai, Delicvența. Repere psihosociale, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1999; 21. Popeanga, Vasile, Clasa de elevi subiect și obiect al actului educativ
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
ancheta de teren. Ei au fost urmați de sociologii de la Universitatea din San Diego, apoi de mulți alții în lume, în special de către cercetătorii pe care îi numim "interacționiști" și "etno-metodologiști". Să precizăm că nu este vorba de a opune microsociologia (care ar fi apropiată antropologiei) macrosociologiei. Sociologia și antropologia se produc la scări diferite: studiul detaliat al configurațiilor locale nu se opune logicilor structurale la scară mare. Dintre toate științele umaniste, istoria este aceea care s-a inspirat cel mai
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
1987). ν Mai multe evenimente din istoria recentă au subminat frumosul edificiu creat de Durkheim și Parsons, care rezistase totuși războaielor mondiale și crizei din anii ’30, ba chiar și Holocaustului. A fost Însă nevoie de lumina adusă de dezvoltarea microsociologiei, În special În urma cercetărilor lui Erving Goffman, pentru ca, Înainte chiar de riscurile la care sunt expuse efectele de compoziție din cauza celebrului „paradox al consecințelor” drag lui Weber, să se conștientizeze mai bine iraționalitatea funciară, În ciuda aparențelor, a unei bune părți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a d i s c u r s u l u i (discurs politic, jurnalistic, literar etc.), de analiză a conversației sau a schimburilor verbale, la care se alătură studiile în domeniul argumentației, precum și cercetările de etnografie a comunicării, de microsociologie sau de etnometodologie. Din perspectiva analizei conversației, partenerii implicați în acest proces valorifică în permanență un fond comun de informații (acțiuni, gusturi, principii, valori sau reacții habituale ș.a.), ceea ce orientează în permanență selectarea și prezentarea mesajelor. Din această perspectivă, parametrii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]