34 matches
-
populație, prin cultură și istoria lor, nu se poate furniza un model universal de cetate ideală. Aristotel își manifestă preferința pentru regimurile cumpătate care sunt în același timp cele mai drepte și mai puternice. "Politika" lui Aristotel realizează o adevărată microsociologie a raporturilor de conducere, dovedind o subtilă surprindere a fenomenelor specifice statului sclavagist al cărui contemporan era.
Politica (Aristotel) () [Corola-website/Science/300724_a_302053]
-
1987). ν Mai multe evenimente din istoria recentă au subminat frumosul edificiu creat de Durkheim și Parsons, care rezistase totuși războaielor mondiale și crizei din anii ’30, ba chiar și Holocaustului. A fost Însă nevoie de lumina adusă de dezvoltarea microsociologiei, În special În urma cercetărilor lui Erving Goffman, pentru ca, Înainte chiar de riscurile la care sunt expuse efectele de compoziție din cauza celebrului „paradox al consecințelor” drag lui Weber, să se conștientizeze mai bine iraționalitatea funciară, În ciuda aparențelor, a unei bune părți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
seamă de noua tranziție din spațiul modernității, sociologia însăși trebuie să-și înnoiască aparatul conceptual și interpretativ pentru a redeveni o componentă importantă a reflexivității modernității actuale. Abordarea propusă Abordarea teoretică a acestei problematici este una de macrosociologie istorică și microsociologie centrată pe individualizare. Este orientată macrosociologic în măsura în care referința analitică principală este reprezentată de „societate” ca întreg; este istorică întrucât are în vedere schimbări sau transformări de durată lungă. La intersecția dintre societate și istorie apare tranziția, adică acea perioadă de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și cu distribuire geografică extinsă nu mi se pare că ar trebui să excludă diferențierea sau combinațiile dintre continuități și discontinuități istorice sau, dacă vreți, dialectica raporturilor dintre sisteme și individualități. Ca atare, macrosociologia istorică sfârșește prin a deveni o microsociologie a individualizării centrată pe individ ca subiect istoric. Totuși, admit că, pentru a ajunge aici, sociologia actuală se confruntă intens cu eforturi de reconceptualizare și de redefinire a propriei metodologii de investigare și construcție teoretică. Pentru ilustrare, mă voi referi
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să-i țină locul ocupat la teatru, să stea cu ochii pe copilul lui până când merge la toaletă sau să-i păzească bicicleta până când intră În magazin să-și cumpere un sandviș. Analiza lui Jacobs se remarcă prin atenția acordată microsociologiei ordinii publice. Agenții acesteia sunt toți doar niște amatori, a căror principală preocupare este cu totul alta. Nu există organizații publice formale sau voluntare care să mențină ordinea urbană, nu există poliție, gărzi private sau gardieni de cartier, nici reuniuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
anii studenției. Eram prieteni. Ne îndemnasem și ne chemasem reciproc, unul pe altul, să venim la Suceava, la Institutul Pedagogic. Tocmai spre a forma o familie! Aveam aceleași proiecte de viitor, ne știam până și unele detalii din biografia, din microsociologia fiecăruia. Un profesor de la Iași ne sfătuise: "când aduceți pe cineva la catedră, încercați să aflați mai întâi nu numai ce note are, ci mai ales despre calitățile și defectele sale!" Dar un astfel de sfat nu mai era valabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
nou În actualitate. Când a murit, În 1974, Le Monde i-a dedicat o pagină Întreagă. Era considerat un om-orchestră, capabil de idei geniale, notorietatea sa provenind din propunerea revoluționară de a schimba lumea prin metode din științele sociale, prin microsociologie: psihodrama și psihoterapia de grup, teoria Întâlnirilor adevărate, jocul de rol etc. Se spune că l-a influențat pe Pirandello pentru Șase personaje În căutarea unui autor. Se discută și despre originile sale, Într-un timp se lansase zvonul că
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
manifeste. Radiografierea structurilor preferențiale din grup sub diferite aspecte face obiectul sociometriei, metodă legată de numele lui Jacob Moreno, psihosociolog american, care, prin cartea sa Who Shall Survive? (1935), a inaugurat o direcție de mare amploare în psihologia socială și microsociologie. S-au scris sute de cărți și mii de articole în acest domeniu, există o revistă specială, Sociometry, care publică nu doar articole bazate pe date empirice, ci și dezvoltări teoretice și metodologice. Succesul sociometriei - care, în sens larg, ar
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a d i s c u r s u l u i (discurs politic, jurnalistic, literar etc.), de analiză a conversației sau a schimburilor verbale, la care se alătură studiile în domeniul argumentației, precum și cercetările de etnografie a comunicării, de microsociologie sau de etnometodologie. Din perspectiva analizei conversației, partenerii implicați în acest proces valorifică în permanență un fond comun de informații (acțiuni, gusturi, principii, valori sau reacții habituale ș.a.), ceea ce orientează în permanență selectarea și prezentarea mesajelor. Din această perspectivă, parametrii
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Joița, Elena, Profesorul - manager: roluri și metodologie, Editura Polirom, Iași, 2000; 16. Jude, Ioan, Psihologie școlară și optim educațional, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002; 17. Leroy, Gilbert, Dialogul in educatie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974; 18. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974; 19. Păun, Emil, Școala-abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1999; 20. Petcu, Mihai, Delicvența. Repere psihosociale, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1999; 21. Popeanga, Vasile, Clasa de elevi subiect și obiect al actului educativ
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
muncă socialiste (echipe, brigăzi etc.) reclamă elaborarea, de pe poziții marxiste, a unei teorii sociologice a micro-colectivelor, teorie care, după părerea sa, poate să utilizeze critic experiența dobândită în acest domeniu de sociometrie. Acesta, cu condiția îndepărtării empirismului și subiectivismului caracteristice microsociologiei, care prezintă realitățile psihice dintre oameni (cercetate în cadrul unor grupuri mici) drept relații sociale hotărâtoare pentru ansamblul vieții sociale. Amintim aici și interesul stârnit de referatul colegului nostru M. Cernea, în care era prezentată ipoteza cu privire la existența unei "conștiințe economice
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
răspuns precis. La un moment dat, am crezut că mă pot apropia de „esența” înțelegerii pelerinajului ca fapt social total prin studiul detaliat al rândului. Am lucrat destul de multă vreme pe această direcție de cercetare. Ceva însă nu funcționa. Canonul microsociologiei, pe care eram obligat să o utilizez, excludea narațiunea liberă. Eram obligat să evoluez doar în perimetrul strict delimitat al rândului, dar câte nu se întâmplau în ansamblul locului de pelerinaj ! Am renunțat, dar au rămas în urma acestui efort susținut
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
E.D.P., București, 1978. Neculau, Adrian (coord.), Psihologia câmpului social Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Neculau, Adrian, „Câmpul educativ și puterea școlii”, în Revista de Pedagogie, nr. 3-4, București, 1992. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P., București, 1977. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Păun, Emil, „Managementul organizațiilor educaționale”, note de curs, Universitatea din București, 1994. Păun, Emil, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1985. Păun, Emil, Școala - abordare
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
poate fi concepută ca fiind, din punct de vedere psihosociologic, „un grup social unde, ca urmare a interrelațiilor ce se stabilesc între membrii ei, apare și se manifestă o realitate socială cu consecințe multiple asupra desfășurării procesului instructiv-educativ” (Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974). Prin analogie cu diferite alte categorii de grupuri, putem să considerăm clasa de elevi (potrivit autorului anterior menționat) „ca fiind un grup primar, între membrii săi stabilindu-se relații directe, nemijlocite
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Iași, 1997. Nash, Roy, Classrooms observed, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1983. Neculau, Adrian (coord.), Psihologia câmpului social Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Neculau, Adrian, „Câmpul educativ și puterea școlii”, în Revista de Pedagogie, nr. 3-4, București, 1992. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Pânișoară, Georgeta, Managementul resurselor umane - ghid practic, Editura Polirom, 2004. Păun, Emil, „Managementul organizațiilor educaționale”, note de curs, Universitatea din București
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
E.D.P., București, 1978. Neculau, Adrian (coord.), Psihologia câmpului social Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Neculau, Adrian, „Câmpul educativ și puterea școlii”, în Revista de Pedagogie, nr. 3-4, București, 1992. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P., București, 1977. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Păun, Emil, „Managementul organizațiilor educaționale”, note de curs, Universitatea din București, 1994. Păun, Emil, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1985. Păun, Emil, Școala - abordare
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
școlii”, în Revista de Pedagogie, nr. 3-4, București, 1992. Neculau, Adrian, Educația adulților - experiențe românești, Editura Polirom, Iași, 2004. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P., București, 1977. Negreț, Ioan Dobridor, Pânișoară, Ion-Ovidiu, Știința învățării, Editura Polirom, Iași, 2005. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Motivarea eficientă - ghid practic, Editura Polirom, Iași, 2005. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Pânișoară, Georgeta, Managementul resurselor umane - ghid practic, Editura Polirom, Iași, 2004
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
1992. Neculau, Adrian, Educația adulților - experiențe românești, Editura Polirom, Iași, 2004. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P., București, 1977. Negreț, Dobridor Ioan, Didactica nova, Aramis, București, 2005. Negreț, Dobridor Ioan, Pânișoară, Ion-Ovidiu, Știința învățării, Editura Polirom, Iași, 2005. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iași, 2004. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Motivarea eficientă - ghid practic, Editura Polirom, Iași, 2005. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Pânișoară, Georgeta, Managementul
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Nash, Roy, Classrooms observed, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1983. Neculau, Adrian, Educația adulților - experiențe românești, Editura Polirom, Iași, 2004. Negreț, Dobridor Ioan, Didactica nova, Aramis, București, 2005. Negreț, Dobridor Ioan, Pânișoară, Ion-Ovidiu, Știința învățării, Editura Polirom, Iași, 2005. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Neacșu, Ioan, Instruire și învățare, Editura Științifică, București, 1990. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P., București, 1977. Neculau, Adrian (coord.), Psihologia câmpului social
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Nash, Roy, Classrooms observed, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1983. Neculau, Adrian, Educația adulților - experiențe românești, Editura Polirom, Iași, 2004. Negreț, Dobridor Ioan, Didactica nova, Aramis, București, 2005. Negreț, Dobridor Ioan, Pânișoară, Ion-Ovidiu, Știința învățării, Editura Polirom, Iași, 2005. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. Niculescu, Rodica, Să fii un bun manager, Editura Port, Tulcea, 1994. Neacșu, Ioan, Instruire și învățare, Editura Științifică, București, 1990. Neacșu, Ioan, Motivație și învățare, E.D.P., București, 1978. Neculau, Adrian, Grupurile de adolescenți, E.D.P.
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
al?îi (Collins, 1975, sau Turner, 1988) �ncearc? s? exploateze aceast? diversitate f?c�nd apel la o larg? sintez? teoretic? ce integreaz? clasicii. Aceast? sintez? ar trebui s? permit? dep??irea opozi?iei sterile ?i false �ntre macro?i microsociologie, �ntre punctul de vedere al structurilor ?i constr�ngerii ?i cel al actorilor ?i subiectivit??îi [1]. Audien?a lucr?rilor englezului Anthony Giddens (1979, 1984) care �ncearc? s? stabileasc? un continuum de la etnometodologie la marxism este revelatoare pentru aceast
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu poate ajunge la elaborarea unor tipologii, a unor teorii privind structura, funcțiile și tendințele dezvoltării familiei fără comparații în timp, deci fără aportul istoriei. Este superfluă evidențierea intersecțiilor dintre sociologia familiei și psihologia socială deoarece în calitatea ei de microsociologie aceasta se suprapune aproape în totalitate cu psihologia socială. Statusurile și rolurile din familie, afectivitatea și cooperarea, tensiunile și strategiile lor de rezolvare, socializarea și educația, realitatea de ansamblu a grupului familial constituie obiect de explorare deopotrivă pentru psihologia socială
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de viață familial”. Se au în vedere aici perioada proximă premaritală („curtea”, sau date în engleză), nașterea copiilor, socializarea, desocializarea-resocializarea, bătrânețea, stadiul de văduvie etc. Acestea sunt analizate la scară macrosocială (cu date istorice și demografice) și ca procese concrete (microsociologie și psihologie socială). Dovada pertinenței teoriei ciclului familial este și recenta lucrare The Expended Family Life Cycle: Individual, Family and Social Perspectives, coordonată de B. Carter și M. McGoldrick (2005). Continuă să fie actuală tema relației dintre tehnologia de producere
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în studiul amintit, semnat de L. VLĂSCEANU. 13. K. LEWIN, Psychologie dynamique, P.U.F., Paris, 1972. 14. MIHU ACHIM, Sociologia americană a grupurilor mici, Editura Politică, București, 1970. 15. PANTELIMON GOLU, Psihologia socială, E.D.P., București, 1974. 16. IOAN NICOLA, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. 17. G. SNYDERS, Încotro merg pedagogiile nondirective?, traducere de I. CREMER, E.D.P., București, 1978. 18. J. L. Moreno s-a născut la București; studiile le face la Viena, unde se stabiliseră părinții săi încă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Eseu critic, Editura Politică, București, 1967. A rămas pînă acum cea mai amplă analiză critică românească a concepției sociometriei. 21. O amplă prezentare a tehnicilor sociometrice la M. ZLATE, Psihologia socială a grupurilor școlare, Editura Politică, București, 1972; IOAN NICOLA, Microsociologia colectivului de elevi, op. cit., N. RADU, M. IONIȚĂ, V. MARTIN, A. PREDESCU, Teoria grupurilor și cercetarea colectivelor școlare, E.D.P., București, 1971. 22. Cf. IOAN NICOLA, Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi (din clasele gimnaziale), E.D.P., București, 1978. 23. M. A
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]