94 matches
-
de Fier I. ”O asemenea impresie lasă peisajul din jurul Orșovei și în special cel din Cazanele Dunării, unde și-au stabilit vetrele locuitorii din Jupalnic, Tufări, Coramnic, Eșelnița, Dubova și Ogradena și pe care le numim datorită unității lor etnografice Microzona Orșova.’’ 2Vom vedea că accesul oamenilor acestor așezări la căile de comunicație fluviale, pe traseul Defileului Dunării, precum și procesul de strămutare al localităților ce a dus la modificarea peisajului, a determinat și influențe, particularități de croi la unele piese de
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
de comunicație fluviale, pe traseul Defileului Dunării, precum și procesul de strămutare al localităților ce a dus la modificarea peisajului, a determinat și influențe, particularități de croi la unele piese de port popular, diverse elemente și modalitați decorative ș.a. La stabilirea Microzonei Orșova, s-a avut în vedere delimitarea administrativă din perioada interbelică când exista Județul Severin, care în partea Dunăreană avea Plasa Orșova ale cărei așezări își aveau sedimentate la acea vreme, un model de viață specific al civilizației acestui areal
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
provin din sate care azi nu mai există sau care parțial au fost strămutate, aspect care le conferă pe langă valoarea estetică, una documentară-deosebită. Cele mai multe dintre ele au fost propuse a face parte din categoria de artefacte muzeale-tezaur. La stabilirea Microzonei Orșova, s-a avut în vedere delimitarea administrativă din perioada interbelică când există Județul Severin, care în partea Dunăreana avea Plasa Orșova ale cărei așezări își aveau sedimentate la acea vreme, un model de viață specific al civilizației acestui areal
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
dotarea aeronavelor și înființarea grupurilor de generatoare terestre. • Program de realizare a perdelelor de protecție în afara fondului forestier: () păstrarea eligibilității la plată pentru suprafețele ocupate de perdele de protecție; () folosirea acelor specii forestiere ce pot fi adaptabile la fiecare microzonă. Obiectiv 9: Crearea unui sistem de management al riscurilor în agricultură • Realizarea unui sistem integrat de acoperire a riscurilor din agricultură prin elaborarea legislației pentru înființarea și funcționarea „Instrumentului de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole“ finanțat
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
studiul mai cuprinzător, care să releve și aspecte specifice ale colecției de ciupage 1, de la Muzeul Regiunii Porților de Fier, formată din piese provenite în principal2din zona etnografica Mehedinți, am propus o delimitare mai amănunțită a acesteia pe subzone și microzone. Astfel Subzona Centrală, de care ne vom ocupă în continuare,după propunerea noastră, se întinde de-o parte și de alta a axei trasate de calea ferata Vârciorova-Drobeta Tr Severin-Strehaia-Gura Motrului , cuprinzând așezările din microzonele: Valea Coșuștei de la Ilovăț în
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
a acesteia pe subzone și microzone. Astfel Subzona Centrală, de care ne vom ocupă în continuare,după propunerea noastră, se întinde de-o parte și de alta a axei trasate de calea ferata Vârciorova-Drobeta Tr Severin-Strehaia-Gura Motrului , cuprinzând așezările din microzonele: Valea Coșuștei de la Ilovăț în jos, Valea Hușniței, Valea Motrului de la Broșteni în jos, dar cuprinde și o parte din Câmpia înaltă a Bălăcitei de la Vânju Mare până la hotarul dinspre Dolj. Artefactele etnografice de port popular- ciupagele cuprinse în catalogul
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
jos, dar cuprinde și o parte din Câmpia înaltă a Bălăcitei de la Vânju Mare până la hotarul dinspre Dolj. Artefactele etnografice de port popular- ciupagele cuprinse în catalogul anexat, organizat în ordinea alfabetică a satelor, vor fi analizate în funcție de subunitățile geografice- microzonele din care provin după cum urmează: Valea Coșuștea : Șișești, Căzănești, Corcova, Ciovârnășani, Crăguiești, Cernaia; Valea Motrului: Florești, Broșteni, Lupșa, Meriș; Valea Hușniței: Prunișor, Balotă, Bârzuica, Tâmna, Voloiac, Strehaia, Malovăț, Husnicioara; Zona de Est (o parte din Dealuruile Jilțului, partea sudică) Greci
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
Muzeului Regiunii Porților de Fier relevă faptul că există multe sate care nu sunt reprezentate cu nici un artefacte3în colecțiile muzeului. În această situație formularea unei concluzii în cee ce priveste identificare unor particularități ale ciupagului din asemenea așezări sau chiar microzone, este greu de făcut. De asemenea, în cea mai mare parte, piesele achiziționate din diferitele sate provin de la una sau două familii(fam. Ochea-Bărzuica, fam. Duicu-Malovăț, fam.Sfetcu, Boescu-Izv.Bârzii, fam. Bosoancă, Teșilă-Crăguiești) aspect ce ne permite să ne facem
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
materialului din această parte a Mehedințiului, aflat în teren, ca și a grupei de piese de port înrudită cu ciupagul-cămașa întreaga, a ciupagului din Zona de Sud, vă relevă noi aspecte generale ale ciupagului de Mehedinți sau particulare pentru diferitele microzone ale acestuia. Referință Bibliografica: M[NEANU VARVARĂ MAGDALENA, Colecția de textile - port popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier. Catalog III. / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1105, Anul IV, 09 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
punct de vedere al modului cum reacționează suprafața piesei ce a fost amprentată, se poate face o evaluare a forței de apăsare și a tensiunilor ce apar pe cele trei direcții (x, y, z), prin intermediul parametrilor de caracterizare a naturii microzonei; în funcție de tipul de amprentator (vârful acestuia), apar forțe de apăsare diferite și, ca urmare, tensiuni diferite pe cele trei axe ale materialului, în funcție de caracteristicile materialului amprentat. Prezentarea grafică a variației tensiunii interne în cazul utilizării unui penetrator cu vârf conic
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
în zona expusă fasciculului. Picurile corespund intensităților radiațiilor X caracteristice elementelor componente aflate în limita de detecție a aparatului, cu evidențierea oxizilor formați, în principal 137 de Al și de Mg formați - pe hărțile de distribuție pentru elementele identificate în microzona de analiză. În Fig. 5.11 este redat buletinul de analiză EDX cantitativă, ce pune în evidență formarea cu precădere a oxizilor de Mg și Al, amplasați în zonele ce delimitează lateral fasciculul laser. Fig. 5.11. Buletin de analiză
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
sunt foarte importante măsurătorile de tensiuni interne reziduale și de texturi. De asemenea, prin aplicarea acestor tipuri de marcaje cu fascicol laser, mai pot să apară: modificarea locală (microzonală) a compoziției fazice a materialelor (sunt posibile în special apariția de microzone de oxidări ale acestora și, zonal, transformări de faze); 174 fenomenul de recristalizare poate induce tensiuni interne, cu o posibilă apariție a unor deformări și fisuri în material, dar și o modificare a distribuției orientării cristaline (și deci o modificare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
un misionarism extern, al trimișilor autorităților bisericești și imperiale-negustori, captivi, refugiați, se poate vorbi și de un misionarism intern-o acțiune de convertire desfășurată din și în interiorul masei romanice, prin "intercirculație umană", schimb de bunuri și idei, "roirea" satelor pe microzone, alcătuirea uniunilor de obști, căsătorii exogame, transhumanță. Absența reală din memoria colectivă a românilor a amintirii unui "apostol al neamului" pune în evidență acest misionarism anonim, popular. Prin vechimea religiei creștine și statutul său cultural mai avansat, Transilvania a jucat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Publishers. Pascu, Ștefan. 1972. Voievodatul Transilvaniei (vol. I). Cluj-Napoca: Editura Dacia. Pascu, Ștefan. 1979. Voievodatul Transilvaniei (vol. II). Cluj-Napoca: Editura Dacia. Pasti, Vladimir, Miroiu, Mihaela, Codiță, Cornel. 1997. România starea de fapt. București: Editura Nemira. Pavelescu, Gheorghe. 1978. Zonele și microzonele folclorice ale județului Sibiu, în Studii și Comunicări, Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă, Sibiu. Pavlinek, Petr. 2003. Alternative Theoretical Approaches to Post-communsit Transformations in Central and Eastern Europe, în Acta Slavica Iaponica, vol
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a cărui „experiență pură” este mai puțin profundă. Dimpotrivă, tehnicile go-no-sen, sunt Întrebuințate de preferință atunci când protagoniștii sunt de nivel egal sau când adversarul este mai puternic. Înscriindu-se tot În cadrul spațial al interacțiunii tactice, ele constau În crearea unei microzone de vid, cu puțin mai departe de punctul de impact al loviturii adverse. Mărind distanța și menținându-te În poziție de intangibilitate, Îl inciți pe celălalt să acționeze, momindu-l cu un fals vid care să-l avantajeze. Neatingându-și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Râu de Mori. Homorodean 11 arată că în Strei - Sîngeorz se numește "Rîu" canalul de moară ce se desface din Valea Luncanilor și intră în Strei, iar în Orăștie "Rîu Morii" este iezătura desprinsă din Apa Grădiștei, ce străbate orașul. Microzona Orăștiei a avut și un vechi nume românesc - Pe Râuri, care exprimă legătura între această zonă și apele sale. Sunt numeroase cuvintele venind din slava veche, datorită cohabitării îndelungate cu o populație obișnuită să trăiască pe lângă ape și să le
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
1, 2, 4), situație ce se menține și pentru restul Moldovei. Una dintre explicațiile referitoare la raritatea mormintelor ia în calcul cercetarea unei suprafețe reduse, inexactă și lipsită de profunzime, în locul unei cercetări extinse, exhaustive, care să cuprindă mai multe microzone geografice. Se adaugă lipsa inventarului funerar care împiedică, de cele mai multe ori, încadrarea mormintelor respective. În timp, s-a încercat explicarea acestei situații și prin ipoteze care par plauzibile, însă ce nu pot fi generalizate la nivelul întregului teritoriu românesc. Dintre
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în depresiuni, ce s-au constituit în microregiuni mai intens locuite, cum este cazul celor din bazinul superior, mijlociu sau inferior al Bârladului, unde au apărut grupuri de așezări, aflate la distanță mică unele de altele (Anexa 2, harta I - microzona formată în preajma afluenților Gârbovăț, Șacovăț, Velna și Stavnic sau cea din apropierea cursurilor Zeletin și Berheci, fără a exclude siturile învecinate, aflate de-o parte și de alta a râului Bârlad). Dacă plecăm de la toate informațiile de ordin istoric, arheologic, numismatic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
situri arheologice s-a identificat o stratigrafie cu niveluri de locuire suprapuse, precum la Dodești, Gura Idrici, Negrești, Bârlad, Gara-Banca, Drăgești, Rateșul Cuzei (județul Vaslui), Dagâța (Iași), dovezi în susținerea unei continuități teritoriale, dublată de una etno-culturală și lingvistică. Aceste microzone intens locuite, de mai multe generații, pot fi considerate centre ale dezvoltării populației vechi românești, din aria bazinului bârlădean. Fără îndoială că vecinătatea și importanța lor în timp a contribuit ulterior, alături de alte „centre de putere”, la fundamentul civilizației medievale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pendulărilor demografice, provocate de exoduri spre alte locuri fertile ori din cauza triburilor slave, însă, s-au constatat și reveniri la vechile vetre a unui procentaj neprecizabil din populația autohtonă. Ulterior, în condițiile strângerii mai multor grupuri de locuitori, în unele microzone, situate pe văile Bârladului și afluenților săi, s-a produs o creștere demografică semnificativă pentru secolele VIII-XI, dar modestă în raport cu restul teritoriului Moldovei. Indicele demografic al ultimului interval amintit a oscilat din cauza factorilor pozitivi sau negativi (ambient politic liniștit, frământări
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
înfundare în machetă a unor cristale hidrosolubile, care vor lăsa microcavități, după scufundarea machetei în apă. Prepararea suprafețelor metalice (după Bratu) ale scheletului turnat în vederea placării cu compozit: -sablarea cu corindon sau cuarț - curăță metalul, dar creează și microretenții prin microzone de topire în punctele de impact și chiar prin inclavarea unor cristale de corindon sau cuarț, în metalul “bombardat”; -gravare electrolitică, urmată de -oxidare; -silanizare: “agenți de cuplare”, care asigură o legătură chimică între stratul de oxizi metalici și compozitul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
extrem de valoroase în activitatea de creare a cultivarelor noi de mare productivitate, M. CRISTEA s-a hotărât, încă din 1956, să colecteze aceste, așa zise cultivare „primitive” și acțiunea a început cu colectarea de la țăranii din zona necolectivizată, din diferite microzone geografice a populațiilor de porumb, colectare extinsă ulterior cu soiurile vechi de cartof, cu plante furajere cultivate și cu specii valoroase din flora spontană. Odată materialul colectat trebuia conservat ca să nu-și piardă însușirile fiziologice și îndeosebi germinația. Conservarea este
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
plasate locuirile cucuteniene cu durata de existență și caracterul permanent sau sezonier al acestora. Toate aceste date se doresc a fi corelate cu o ierarhie a așezărilor, stabilită în funcție de poziția centrală pe care unele dintre acestea o ocupă în cadrul unei microzone și a existenței elementelor de fortificație (BOGHIAN 2004, 56). Astfel, pentru faza A a culturii Cucuteni și pentru spațiul geografic avut în vedere de autor, sunt stabilite o serie de grupări ale unor așezări, aflate în poziții joase, în jurul unor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
zona periurbană au devenit cartiere ale orașului: Băneasa, Bîrzești, Cioplea, Ciurel, Colentina, Crîngași, Giulești, Grivița, Herăstrău, Mărcuța, Militari, Pantelimon, Tei, Văcărești, Viile Colentina, Vitan. Toponimele din București păstrează încă amintirea fazelor rurale și rural-urbane ale orașului. Astfel, în două dintre microzonele de lîngă malurile Dîmboviței, sunt atestate, în partea a doua a secolului al XIX-lea, toponime caracteristice denominației topice de tip rural, unele funcționale și astăzi, în aceeași formă sau cu forme schimbate: Creasta Dealul Cotroceni, Crîngul Procopoaia, Drumul Cărămidari
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care apar din preparatul explorat de un fascicul incident de electoni, sunt analizate cu un spectrometru cu cristal și se poate obține o imagine cu electoni transmiși cu rezoluție de câteva zeci de angstromi simultan cu analiza elementară, pe o microzonă de 2000 Å, o imagine cu electroni secundari sau reflectați, precum și o imagine de raze X. Acest tip de microscop este singurul care permite vizualizarea atomilor și distribuția acestora în anumite materiale, mai ales în metale. Microscopia electronică de baleiaj
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]