56 matches
-
Inima lui e-al dragostei sipet. În pontica și trista-i călimara Eu mă scufund că după zăcământ, În metru antic pescărușii zboară, Țesând statuii sale alt veșmânt: Mă-ntorc spre țărmu-ncins că spre o moară Să-mi macine o mierța de cuvânt. O GHICITOARE Ce mare-nchisă se adapă-ntruna Din fluviile mari din Nord și Est? Cine-i Oceanului Thetys, un rest, Unde se naște din senin furtună ? Pe unde și-a-ncercat Orfeul struna Și-a stat poetu
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_marii_negre_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
sinestătător (autonom) etc. Dintre aceste formații s-au păstrat în limbă numai sinucidere și sinucigaș. Cf. din Dicționar ilustrat al Limbii române, București, Editura Litera, 2011. 2. obroc (oboroc), vas mare de lemn, folosit ca unitate de măsurat cerealele; baniță, mierță, bănicior. Rar, folosit în limba curentă, cuvântul (de origine ucraineană) s-a încetățenit în expresie biblică ”a ține lumina sub obroc” = a ascunde un adevăr sau o valoare spiritual. Cf. Anania, vol.VII, 2011:2131). 3. négură, neguri, s.f. 1
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
menționează unde). Drept bănci erau folosite niște scânduri sprijinite pe țăruși înfipți în pământ; se învăța din bucoavna cu litere latine și chirilice. Bucoavna, adică alfabetul, era scrisă pe niște cartoane care erau agățate pe pereți. Plata învățătorului era o mierță de mălai, adică 25 de kg/familie și 25 de cruceri (moneda imperială). În anul 1868, a fost ridicat primul local de școală în Chelința, în locul numit Valea Glodului, cu bani adunați de la membrii comunității locale. Clădirea se compunea din
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
pe jos, aici se țin obiectele de tors și de țesut: războiul, urzarul, rășchitorul, sucala, furca, fusul, roți de tors, vârtelnița, pieptar pentru câlți, sucala, unelte de muncă la câmp și de uz casnic: seceră, coșuri, presa pentru stors struguri, mierța pentru măsuratul porumbului, cât și obiecte de îmbrăcăminte: coloape (pălării) din paie. Ca și în casele specifice celorlalte localități și aici sunt expuse costume populare specifice localității. Costumele pentru femei se compun din: năframă cu pui (floricele) care se poartă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Parțial 1. Almasu - Cutis - Jebucu - Mesteacanu - Petrinzel - Sfaras - Stana - Taudu 2. Babeni - Clit - Pirosa - Poienița 3. Bălan - Galpaia 4. Bănișor - Ban 5. Bobota - Zalnoc 6. Carastelec - Dumuslau 7. Coseiu - Archid - Chilioara 8. Creaca - Ciglean - Viile Jacului 9. Cuzaplac - Cublesu - Galaseni - Mierța - Ruginoasa - Stoboru 10. Galgau - Francenii de Piatră 11. Hereclean - Bocsita 12. Hida - Miluani - Paduris - Sânpetru Almasului - Stupini - Trestia 13. Horoatu Crasnei - Hurez - Starciu - Seredeiu 14. Ileanda - Bizusa-Băi - Barsauta - Dolheni - Luminisu - Maleni - Șasa 15. Letca - Ciula - Cozla - Purcaret - Soimuseni - Vălișoara 16
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
Bobota, Derșida, Zalnoc Comuna Buciumi Sate: Buciumi, Bodia, Bogdana, Huța, Răstolț, Sângeorgiu de Meseș Comuna Camăr Sate: Camăr, Pădureni Comuna Chieșd Sate: Chieșd, Colonia Sighetu Silvaniei, Sighetu Silvaniei Comuna Cizer Sate: Cizer, Plesca, Pria Comuna Cuzăplac Sate: Cuzăplac, Cubleșu, Gălășeni, Mierța, Petrindu, Ruginoasa, Stoboru, Tămașa Comuna Fildu de Jos Sate: Fildu de Jos, Fildu de Mijloc, Fildu de Sus, Tetișu Comuna Halmășd Sate: Halmășd, Aleuș, Cerișa, Drighiu, Fufez Comuna Horoatu Crasnei Sate: Horoatu Crasnei, Hurez, Șeredeiu, Stărciu Comuna Ip Sate: Ip
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
de muncă, erau folosite: - < spene> un coș rotund sau dreptunghiular, purtat de femei pe cap pentru dus mâncarea caldă la câmp, - traiste confecționate din țesături frumos colorate, - desagi care se purtau pe umeri, etc. În scopul măsurării cerealelor se folosea ,mierța”, un vas cilindric din lemn de cca. 25 litri. În Livadia în secolul XX trăiau două familii de origine rromă, cu numeroși copii, care se ocupau de fierărie. Prima familie era a lui Muntean Ciucur (un fel de bulibașă), un
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
laște - tăieței, - lături - mâncăruri mixte pentru animale ( resturi alimentare lichide amestecate cu făină și diferite legume), care erau date la animale în stare încălzită sau rece, - lepedeu - cearșaf, - măsăriță - față de masă din pânză, - mestecălău - băț de lemn, pentru mestecat mămăliga - mierță - vas/măsură confecționat din ,doage”de lemn, folosit pentru măsuratul cerealelor, cu o capacitate de 25-30 litri, - nevedi - a trece firele de urzeală prin ițe și spete, - nojițe - șnururi pentru legat opincile, - oblanc - cerc special înfășurat din material textil, de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
amenințate de degradare sau intervenții exagerate. Au fost lăsate în afara listei monumentelor istorice și deci lipsite de orice protecție oficială un număr de 16 biserici nu mai puțin valoroase. Bisericile de lemn din Adalin, Bercea, Chechiș, Chendremal, Ciula, Ciureni, Cuciulat, Mierța, Măleni, Poiana Onții, Preluci, Rogna, Sântă Măria, Stoboru, Valea Loznei și Zalha sunt păstrate în virtutea utilității lor de lăcașe de cult. Dacă această funcțiune va fi preluată de o altă biserică, biserica de lemn riscă să dispară. Numărul bisericilor de
Biserici de lemn din Sălaj () [Corola-website/Science/308989_a_310318]
-
află în localitatea omonimă din județul Sălaj și datează din anul 1857. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice deși este reprezentativă pentru mijlocul secolului XIX. Biserica veche de lemn cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din parohia Mierța a fost construită în anul 1857 prin contribuția credincioșilor, la îndemnul preotului de atunci Gheorghe Meseșan. Anul a fost notat de preot pe fila uneia din cărțile de cult din patrimoniul parohiei. Lucrarea a fost realizată de meșterul Ștefan Alexa
Biserica de lemn din Mierța () [Corola-website/Science/309779_a_311108]
-
de a primi nimic de la credincioși în schimbul serviciilor duhovnicești prestate ci, dimpotrivă, erau împovărați cu taxe de toate felurile. Abia sub conducerea lui Sava Branković s-a hotărât ca preoților să li se dea de către fiecare enoriaș 10 bani, o „mierță” de grâu, zile de clacă precum și pielicele de miel în ziua de Sfântul Gheorghe, Ispas și Rusalii, lucru nerespectat de fapt întotdeauna. Cu toate promisiunile făcute de către promotorii Unirii cu Roma, situația materială a clerului care a intrat în comuniune
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
a căzut. Casa s-a început a se ridica în 1864 [...] Leafa învățătorească încă nu e fixată, ci numai cum au promis poporul de bună voie a se plăti de la el în suma de 60 fl. Valută actuală și 30 mierțe bucate”. Biserica din Bărăi, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost ridicată în anul 1879, pe locul unei biserici mici, tot din lemn. Biserica, construită din lemn, pe temelie de piatră, acoperită cu draniță, a fost sfințită provizoriu
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
de obicei la târg în Aiud și Alba Iulia. Hotarul lor e în două câmpuri și ară de obicei cu 6 vite de jug. O găleată semănătură de toamnă dă (la recoltă bună ca sigur), 6 clăi, iar claia 3 mierțe (ferdele). O vadră de vin în an mijlociu vine la preț de 15 creițari. Păduri satul are suficiente. Nu și pășune, trebuind să-și pască vitele mai ales în hotarele satelor Stremț și Gârbova ungurească. În conscripția generalului Buccow din
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
coperți din carton, ornamentată, scrisă cu caractere chirilice. Pe fila 1 a acestei cărți se afla următoarea însemnare, scrisă cu caractere latine: ""la anulu 1918 au fostu foamete mare că au fostu vaca cu 3.000 de zloți și o mierță de mălaiu cu 120 florini"". 3. Strașnic, tipărit în anul 1773 la Blaj. Exemplarul era complet, dar aflat într-o stare slabă de conservare. Legătura cărții era din piele, pe scoarță de lemn, ornamentată. Era, de asemenea, scrisă cu caractere
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
al iobagilor”, magistratul orașului a întocmit un regulament care reglementa obligațiile acestora. Cei care aveau boi, erau obligați să lucreze cu carul câte trei zile în fiecare săptămână. În fiecare an, erau obligați să semene „la vremea sa”, 200 de mierțe de grâu de toamnă și 100 de mierțe de ovăz, iar roada să se dea spre folosința orașului „pentru ușurarea săracilor”. După terminarea lucrărilor cu aratul, cositul, etc. în folosul orașului, puteau lucra și în alte părți pentru ca astfel „să
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
care reglementa obligațiile acestora. Cei care aveau boi, erau obligați să lucreze cu carul câte trei zile în fiecare săptămână. În fiecare an, erau obligați să semene „la vremea sa”, 200 de mierțe de grâu de toamnă și 100 de mierțe de ovăz, iar roada să se dea spre folosința orașului „pentru ușurarea săracilor”. După terminarea lucrărilor cu aratul, cositul, etc. în folosul orașului, puteau lucra și în alte părți pentru ca astfel „să-și poată menține mica lor economie”. Satul Cetan
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
recoltat 28.255 clăi de grâu, 7.296 clăi ovăz, 639 clăi orz, 936 clăi arac și 547 clăi mei, dintr-o claie obținându-se până la 50 litri boabe. În această perioadă se introduce porumbul, producția crescând de la 576,6 mierțe în anul 1722 la 710,5 mierțe în 1726 (mierța fiind egală cu 22,5 litri). În anul 1720 sunt înregistrate și 3.974 ciubere de vin, marea majoritate provenind din localitățile Crasna și Vârșolț. Sigiliul comitatului Crasna reprezenta un
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
296 clăi ovăz, 639 clăi orz, 936 clăi arac și 547 clăi mei, dintr-o claie obținându-se până la 50 litri boabe. În această perioadă se introduce porumbul, producția crescând de la 576,6 mierțe în anul 1722 la 710,5 mierțe în 1726 (mierța fiind egală cu 22,5 litri). În anul 1720 sunt înregistrate și 3.974 ciubere de vin, marea majoritate provenind din localitățile Crasna și Vârșolț. Sigiliul comitatului Crasna reprezenta un scut oval cu un porumbel cu ramură
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
639 clăi orz, 936 clăi arac și 547 clăi mei, dintr-o claie obținându-se până la 50 litri boabe. În această perioadă se introduce porumbul, producția crescând de la 576,6 mierțe în anul 1722 la 710,5 mierțe în 1726 (mierța fiind egală cu 22,5 litri). În anul 1720 sunt înregistrate și 3.974 ciubere de vin, marea majoritate provenind din localitățile Crasna și Vârșolț. Sigiliul comitatului Crasna reprezenta un scut oval cu un porumbel cu ramură de măslin în
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
Rujii, dealul Uricul Cucului, pășunea Marinuța, pășunea și pădurea Galișului, dealu Alb și dosul Alb, pășunea și pădurea Vârticelului, pășunea și pădurea Făjetelor, pădurea Zapodea, pădurea și dealul Boti, Valea și dosul Văii Merelor-deal, râtul Ceti, dealul Olăriște. Vecinătățile localității: Mierța, Benea, Răstolțul Mare, Răstolțul Deșert (Pusta), Sântămărie, Sânmihaiul Almașului, Chendremal, Zimbor. În anii 50 satul număra aproximativ 390-400 locuitori, români greco-catolici majoritatea, două-trei familii de țigani, cu cca 10 suflete, un polonez și două evreice. În anul 2006 au fost
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
cinci găleți de grâu, una de fasole și două oi să strângă bani pentru cens, adică taxa pentru pământ. Îndată ce a încasat banii, împuternicitul a adăugat: Acum plătește și dijma din grâu, ovăz, mei și fasole. Dan a măsurat cu mierța dijma legiuită din fiecare holdă și a oftat, văzând cât de repede scad grămezile de grâne. După ce a plătit și zeciuiala, omul nostru s-a întristat și mai mult. Dane, de ce n-ai semănat mazăre? i-a întrebat împuternicitul de la
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
și zeciuiala, omul nostru s-a întristat și mai mult. Dane, de ce n-ai semănat mazăre? i-a întrebat împuternicitul de la castel. Am vrut să scot mai mult grâu. Atunci mai dă o găleată de grâu pentru un sfert de mierță de mazăre. A dat. Ce putea să facă? A încărcat în căruță ce-a mai rămas din holde: adică mai puțin de jumătate. Dar n-a scăpat cu atât, De Crăciun a trebuit să dea unt, caș. pui, găini, rațe
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
castelului. N-a avut decât două găini; pentru restul a plătit în găleți de ovăz . De Anul Nou, împuternicitul de la castel a cerut fiecărui țăran câte un purcel de lapte și câte o pâinișoară. Dan a trebuit să vândă o mierță de grâu și să cumpere un purcel de lapte. Pe urmă, domnul conte și-a măritat o fată. Satul Bocșa a trebuit să dea 12 viței, 30 de claponi, 30 de gâște, 5 000 de ouă, 40 de cupe de
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
europeană, pp. 114-121: o Cazanie a lui Varlaam a fost tranzacționată, imediat după apariția sa, în schimbul a... 35 de capre; în 1655, ea prețuia cât "o iapă întărnițată" (deci cu tot cu șa); Știm, tot din însemnări, că în anul 1674, o mierță de grâu costa 30 de bani, una de bob 20 de bani și un caș 30 de bani, când exemplarele din Cazanie se vindeau cu prețul mediu de 18-20 florini." (p. 117). Aceste prețuri frustrante au existat până tâziu, de vreme ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
europeană, p. 114-121: o Cazanie a lui Varlaam a fost tranzacționată, imediat după apariția sa, în schimbul a... 35 de capre; în 1655, ea prețuia cât "o iapă întărnițată" (deci cu tot cu șa); Știm, tot din însemnări, că în anul 1674, o mierță de grâu costa 30 de bani, una de bob 20 de bani și un caș 30 de bani, când exemplarele din Cazanie se vindeau cu prețul mediu de 18-20 florini." (p. 117). Aceste prețuri frustrante au existat până tâziu, de vreme ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]