33 matches
-
puișori, doamna privighetoare are cinci, doamna cinteză are chiar zece, așa se cuvine în lumea noastră. Dacă tu ești singur, nu înseamnă că ești un exemplu bun pentru împăratul nostru. Și, apropo, ia-ți oul din cuibul meu, sări un mierloi, puii mei au ieșit deja din ou și soția mea e obosită de clocit. Cucul se retrase rușinat pe o creangă îndepărtată, dar nu părăsi sfatul păsărilor. Era curios să afle ce puneau la cale păsările care se credeau mai
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1463030475.html [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
în februarie. Soața mierlă, scoase de sub aripă o altă crenguță înflorită, dar de data asta florile erau de un roz suav și diafan. Murmure de admirație se ridicară în eter. - Aceasta e o ramură de migdal! se îmfoi de mândrie, mierloiul. Nu ați mai văzut așa ceva, deoarece nici acest copac nu crește prin părțile astea. În țara de unde venim noi iarba e mereu verde, florile înveselesc privirile și în lunile cele mai aspre de iarnă, fructele atârnă și se coc pe
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1488390946.html [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
pontifului” (Valter Paraschivescu), “Înviere” (Cristian Dinu), “Jocuri Îngerești - Vestiarul” (Nicolae Lupu), aspecte ale vieții social-politice - “Electorale” (Ligia Popescu); natura - “Spre zări” (Marcel Bejgu), “Malul Borcei (Tănase Mocănescu), “Prin fereastră” (Marilena Ghiorghiță), “Iarnă în sat” (Inga Edu), “Porțile primăverii” (Florica Ionescu), “Mierloi versus râmă” (Ana-Maria Bărbos), “Peisaj” (Miltiade Nistoroiu), “Ecouri” (Alexandru Ionescu), “Ochii ca flori să deschidem” (Ovidiu Paștina), “Trepte” (Camelia Profirescu), “Peisaj” (Virgil Potârcă), “Primăvară complementară” (Mihaela Baltag), “Amurg” (Geanina Sfinteș), “Narcise galbene” (Florica Ionescu), “Natură statică” ( Speranța Ștefănescu) “Primăvară” (Elisabeta
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1462467456.html [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
Uneori mi se plângea de necazurile ivite cu sănătatea la anii senectuții. „Unele mi se trag și de la fumat, fiindcă am și acest păcat. Dar toată viața am suferit mai mult din cauză că m-am născut un albinotic, semănând ca un mierloi alb, iar noi albinoticii toți, avem probleme cu vederea slabă. Dacă vedeam mai bine, poate aș fi dat la iveală mai multe cărți...” - mi-a mărturisit dumnealui într-o zi. „În viața mea - scria dânsul în preajma vârstei de 80 de
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1476604635.html [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
Nicolae și Slataru Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 80797 Munchen, Schleissheimerstr. 91/4, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Arad, str. Crasna nr. 7, județul Arad. 22. Erner Mirela, născută la 15 iulie 1961 în București, România, fiica lui Mierloi Alexandru și Dumitra, cu domiciliul actual în Germania, 94474 Vilshofen 2, Riegeroedweg 22, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Cristescu Dima nr. 1, bl. 105C, sc. A, et. 1, ap. 4, sectorul 2. 23. Corneci Cătălin, născut la 18
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124564_a_125893]
-
văzut o mierlă zburând spre cuibul ei ascuns sub un tufiș; și-a întors capul spre noi și a pornit tăcută mai departe zburând aproape de covorul de zăpadă. În ultimele raze ale amurgului i-am zărit ochiul și ciocul portocaliu. „Mierloiul negru și glumeț Cu ciocul lui gălbui...“ — Citatul tău se potrivește chiar prea bine, frățioare, zise Alexander. — Prea bine? Nu-ți amintești mai departe? — Nu-mi mai amintesc. „Și sturzul, meșter cântăreț Și sprintenul scatiu, Și vrăbii, grauri, ciocârlii, Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
pref. trad., București, 1965; Nguyên Du, Kim Van Kiêu, București, 1967; Nuvele din Flandra, București, 1968 (în colaborare cu Valeria Sadoveanu și Petre Solomon); Antologie de poezie belgiană de limbă franceză, București, 1968; Arthur Haulot, Roșcatul în lună, București, 1968, Mierloiul chior, București, 1973; Robert Goffin, Versuri, București, 1970; H. Claus, Aproape de Dédé, pref. trad., București, 1974; Mihai Eminescu în critica italiană, pref. Ștefan Cuciureanu, Iași, 1977 (în colaborare cu Titus Pârvulescu). Repere bibliografice: Boz, Cartea, 137-140; Constantinescu, Scrieri, I, 365-374
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
era atent, ci, privind pe fereastră afară „părea dus pe cea lume”. Profesorul observă aceasta și îl chemă pe nume: „Ce-am spus acum?” Băiatul se sperie. „Dacămi spui drept unde te gândești, te iert”, îi zice dascălul îngăduitor. Ascultam mierloiul din pom, mărturisește cinstit elevul. Caragiale, voind să-și urmeze cursul, observă că acum stau cu ochii la mierloi nu numai unul, ci mai mulți stau cu ochii la mierloi și că nici el singur nu se poate stăpâni, din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nume: „Ce-am spus acum?” Băiatul se sperie. „Dacămi spui drept unde te gândești, te iert”, îi zice dascălul îngăduitor. Ascultam mierloiul din pom, mărturisește cinstit elevul. Caragiale, voind să-și urmeze cursul, observă că acum stau cu ochii la mierloi nu numai unul, ci mai mulți stau cu ochii la mierloi și că nici el singur nu se poate stăpâni, din când în când, a face pauze pentru a asculta cântecul păsării. Știți ce, copii? - zice deodată profesorul - hai cel
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unde te gândești, te iert”, îi zice dascălul îngăduitor. Ascultam mierloiul din pom, mărturisește cinstit elevul. Caragiale, voind să-și urmeze cursul, observă că acum stau cu ochii la mierloi nu numai unul, ci mai mulți stau cu ochii la mierloi și că nici el singur nu se poate stăpâni, din când în când, a face pauze pentru a asculta cântecul păsării. Știți ce, copii? - zice deodată profesorul - hai cel puțin s-o facem pe față. În grădină să auzim mierloiul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mierloi și că nici el singur nu se poate stăpâni, din când în când, a face pauze pentru a asculta cântecul păsării. Știți ce, copii? - zice deodată profesorul - hai cel puțin s-o facem pe față. În grădină să auzim mierloiul! ... Caragiale a fost un timp oarecare, se spune că din august 1899, deci îndată după ce a demisionat din postul de director al Teatrului Național, și registrator în Centrala R.M.S.. La 30 martie 1901 însă i se aduce la locuința din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de reper, unele reflecții și iarăși m-am bucurat de diversitatea materialului - fapte, de naturalețea lor, de lipsa de artificiu, de limba lor neforțată și sudată perfect pe fapte. Să ne amintim de moș Bosanc, crescătorul păsărelelor de la „Lutărie”, de mierloiul lui iscusit, mierloiul Dumitru, care cânta un număr de cântece, după dresuri. Despre granguri și ciocârlii. Ciocârlia este zveltă, mai presus decât orice pasăre existentă. Se înalță în slava cerului. Și câte și iar câte, nemaiîntâlnite. Ce rezonanță a avut
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
reflecții și iarăși m-am bucurat de diversitatea materialului - fapte, de naturalețea lor, de lipsa de artificiu, de limba lor neforțată și sudată perfect pe fapte. Să ne amintim de moș Bosanc, crescătorul păsărelelor de la „Lutărie”, de mierloiul lui iscusit, mierloiul Dumitru, care cânta un număr de cântece, după dresuri. Despre granguri și ciocârlii. Ciocârlia este zveltă, mai presus decât orice pasăre existentă. Se înalță în slava cerului. Și câte și iar câte, nemaiîntâlnite. Ce rezonanță a avut sufletul său la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
voit excesiv. Armătura sa argumentativă nu justifică personajul, ci îl copleșește cu o sarcină vizionară care nu-i este pe măsură. Altfel, "fluieratul" lui Walter revine la aceeași partitură a libertății celibatare, străvezie în porecla dată de Nory lui Lică (Mierloiul). Ea se repetă în aria solemnă pe care Walter o simte invadîndu-l, la gîndul morții Lenorei ("Lenoras Tod!" în proclamarea patetică a soțului). În tiparul moștenirii palatului pe calea incestuoasă, regăsit la cele trei grupuri de relații intersectate, adastă și
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
un tip interesant. Ne mai scotea să facem orele în aer liber. Ne mai povestea și alte chestii decât cele prevăzute strict în programă. În fond, și Caragiale, în scurtul timp cât a fost profesor, pleca împreună cu elevii să asculte mierloiul. Dacă ar fi avut un casetofon la îndemână, probabil le-ar fi pus un Leonard Cohen, ceva. Cum a făcut profu’ atunci cu noi. Trebuie să spun că, mie, Cohen ăsta mi s-a părut din prima clipă un gagiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
țară pustie, țară tristă". În gară la Lemberg un chioșc cu gazete, cărți de Dumas-père, Romain Rolland, Blasco Ibañez, Jack London, Reymont; "nimic de Sienkiewicz"! La Przemysl "a ajuns cu oștile sale Ștefan-Vodă." La Berlin, plimbare pe râul Spree; un mierloi "cântă moldovenește, ca-n grădină la noi, la Iași". Străzi cu "case foarte vechi, înflorite și romantice". Vizită la galeria de artă de la Potsdam ("Sans-Souci"), amintitor de Frederick cel Mare și Voltaire, oaspetele împăratului. La 3 iunie 1927 cu "Orient-Express
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ne duce cu gândul la textele sfinte, sacre, eterne. Da, sunt fericit, în sens creștin, profund. Cu Luiza și Cezar (copiii noștri) în gând sau în preajmă, cu fratele Aurel(ian), cu pisicile casei junimistului Nicolae Gane, cu mierlele și mierloii lumii, cu mașină de scris în brațe (să zicem calculator, într-o formulă recentă), ascultând Bach, de pildă, urmărind un film bun în familie cu Iolanda, regăsindu-mă cu prieteni buni în satul Cârlibaba, recitînd o pagină din Biblia Patriarhului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Ajunge la Pașcani, din nou în Dobrogea, la cafeneaua Capșa, la Cheile Bicazului, la Blaj, în Polonia și Germania. În 1926 face o călătorie la Berlin cu Liviu Rebreanu (despre care nu spune nimic), unde în centrul orașului aude ,un mierloi, care cântă moldovenește, ca-n grădină la noi, la Iași" (p. 149). În 1927 face însemnări din Olanda. Spectacolul lumii văzute îi cultivă percepția în sensul cunoscut din proza sa naturistă: ,Toate din lumea asta sunt interesante - și dacă știi
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
miriadele rugilor mute de mulțumiri florale izbucnite din brațele vegetale întinse către soare, cu zumzăit de albine în corcodușii care-mi înconjoară balconul cu învăluiri înmiresmate de mirese și - cel puțin în cartierul meu - cu matinalele, neobositele, uimitoarele cîntece ale mierloilor, ale prigorilor, ale guguștiucilor și-ale vrăbiilor gata, cu toatele, de cuibărit...
Mame (și tați) de... cîini by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10674_a_11999]
-
pe minciună și interes. Cel de-al treilea fir narativ, având în centru triunghiul conjugal compus din soții Maxențiu și Lică Trubadurul e însoțit și el de un motiv muzical. O muzică, ce-i drept, aparte, pentru că Lică, zis și "mierloiul" nu cântă, ci fluieră. Fluieratul îi anunță regulat nu numai aparițiile, ci și, "cu nuanțe schimbate", stările sufletești. Fluieră admirativ, fluieră indiferent, fluieră a bună dispoziție, fluieră "a rendez-vous". Fluieratul lui Lică îi definește, mai mult decât gesturile și vorbele
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
Pericolul. Arestarea. Anchetă - 3. Tatăl. Confruntarea (?) - 4. Andreica. -5. Văcărești -6. an tren - 7. Pușcărie; Bătaie. Demoralizare - 8. Sosirea lui X. "Nu bate!" - 9. ănvătătură. Transmiterea Scânteii. Bocancii - 10. Atelier. Evadarea . Imediat, dedesubt, o serie de nume proprii: Gârlaru, Borș, Mierloi, Cotighera, Zimnicaru, Socol, Trandafir. Nici nu se uscase bine cerneală, si Petru Dumitriu relua scenariul, ușor ămbogătit: 1. Podul - 2. Un om bătrân (? - semn de ăntrebare al autorului) - 3. Primejdia - 4. Arestarea. Prima anchetă. Salt pe fereastră- 5. Tata. Confruntare
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
răzbat vegetal, de ici-colo. Șoapte, strîngeri de mînă... Bănci pe care tineri necopți își ascut armele amorului: mă rog, e confuzia la modă între spațiul public și cel privat. Lacul scînteie luminile orașului și leagănă umbrele copacilor. Un șuierat de mierloi întîrziat, cîteva ciripituri de vrăbii pregătite de culcare completează tabloul... Dar deodată, dintr-o latură, de undeva, de sub o umbrelă pe care n-o observaseși la timp, din preajma unor mese, crescînd ca un cataclism neprognozabil, urletele asiatico-balcanice ale unuia dintre
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
norilor de sub umbra nucului, ori de lumina mierie alunecând durduliu, ca la Sadoveanu, pe „tăpșanele prăvălatice“, pe atât de tare am ajuns un rob al îngenunchierilor auditive din preajma Paștilor. Atunci, la țară fiind, mi se bulucesc halucinant în auz cucii, mierloii, cinte zoii, prigoriile, lăstunii și rândunelele, plus piuitul puilor de curcă din ogradă, clopotele și toaca bisericii din deal, lipăitul pisicilor în tava cu lapte, scârțâitul carului, rotirea linguroiului în ceaunul cu mămăligă, ca să nu mai spun de îmbătătoarele ore
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
primi postul! spuse Lică scurt, cu piciorul pus pe întîia treaptă. li sărută mâna grăbit și cu pasul lui sprinten scoborî scara în fugă. Ce însemna refuzul lui? Ada se roși de mânie și de părere de rău. Abia prins, mierloiul scăpa. De ce? In adevăr, de ce? Simțise Lică că e vorba de robie, ceea ce nu putea suferi? Avusese cumva vreun scrupul? Nu! Băgase de seamă că nu e vorba de un chilipir fără osteneală, așa cum dorea el? Sau poate mediul acela
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
fata lui Lică? Nory râse cu o gură până la urechi. îi intrară pe nas și gât fire de păr, se înecă, strănută și porni ocări asupra nemțișorului ce se ocupa de frezura ei băiețească. - Văzut! ... Ți se pare curios ca mierloiul să fi făcut așa văcuță! . . . Văzut! . . . Bună casă! Proastă nepoată! ... Și Rimii 177 12 - Fecioarele despletite, , Drumul ascuns noștri în luna de miere! Acum e timpul lor! Adam și Eva în rai! . . . Nepoata e mărul și Lică șarpele! Râse iar
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]