1,104 matches
-
colaborare în treburile domniei - cel mai important, care se află chiar în primele rînduri ale cărții sună așa: "iubitul mieu fiu, mai nainte de toate să cade să cinstești și să lauzi neîncetat pre Dumnezeul cel mare și bun și milostiv și ziditoriul nostru cel înțelept, și zioa și noapte și în tot ceasul și în tot locul". Principalul reazem al domnului, în judecăți, diplomație, războaie etc. este reculegerea rugăciunii (evident, după cum se știe, cartea este impregnată de spirit isihast). Și
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
mea. Și nici mobilul, închis în gară la Ploiești. Pe coridor, nici urmă de fluier sau de vreun tip, fie el și cel mai elegant din România. Tînărul, încă buimac, mă ajută să cobor în noapte, undeva, la triaj. Taximetristul milostiv, singurul care a oprit, mă întreabă unde merg. "La căsuța albă...", murmur ușor. N-am mai închis ochii pînă în zori. Nici acum nu dorm. E lună plină. Mare, enormă, rotundă, splendidă s-a proptit în gardul meu și luminează
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
vară, 26 iulie, vineri,/ cîinii comunitari visează ciolane imense,// tresărind doar la foșnetul frunzei/ de castan ofilit. Sînt străzi/ în orașul Craiova pe unde s-ar preumbla/ și îngerii gardieni,// dacă le-ar ști. Văduva le descoperă/ din greșeală. Dumnezeu milostivul,/ în grija lui pentru fiecare gîză,/ o ocrotește și pe ea”. (Bucuriile Văduvei). Antidotul ucigătorului plictis provincial, ne comunică Ioana Dinulescu, îl constituie regenerarea feminității. Suculenta reprezentație a inadaptării sfîrșește, așadar, printr-un soi de happy-end. Un happy-end melancolic...
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
orori, multe tragedii: tragediile războiului, ale naufragiilor, ale maladiilor. Dar cea mai mare tragedie, spunea el, era cea a patului conjugal. Și cred că într-o anumită măsură avea dreptate. Trebuie să relativizăm lucrurile, pentru că, pe deasupra, amintirea este în general milostivă. Amintirea pe care o păstrezi anumitor lucruri se îmblînzește odată cu trecerea timpului și devine aproape plăcută. Nu știu...Încerc să lucrez în întuneric. Cînd scriu, am impresia că stau cu fața către perete și că hîrtia este de cealaltă parte
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
am intrat, cu Mazilescu’ și }epe,-n camera de bloc/ erau acolo,-n dormitor,/ birou și living, la un loc:/ Mircea Ciobanu ( alias Sandu),/ domnos, ba chiar dominator;/ mezinul Gabrea ( mult mai tandru);/ era și domnul Mărculescu,/ cel cu «tăcerea milostivă»/ strînsă-«ntre pajiște și turlă»;/ și, personaj de mare burlă,/ cînd ofensiv, cînd în eschivă,/ Vintilă Ivăceanu; Turcea/ ( o cvasi-rimă pentru Tulcea,/ tot astfel cum se-ngînă Giurgiu/ cu, din păcate, numai giulgiu),/ pe care-l cunoscusem, însă,/ prin Mircea, Mircea
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
de folos numai împotriva atacurilor oamenilor, nici numai împotriva vicleniei dracilor, ci ne este de folos și când Stăpânul nostru obștesc se mânie pe noi pentru mulțimea păcatelor noastre. Atunci, punând înainte trupurile sfinților, vom putea iute să-L facem milostiv spre orașul nostru. Dacă oameni vestiți, pe vremea strămoșilor noștri, au fost mângâiați de Dumnezeu când au pus înainte numele unor sfinți bărbați, când au alergat la numele lui Avraam, Isaac și Iacov, și au dobândit mare folos din pomenirea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
când au pus înainte numele unor sfinți bărbați, când au alergat la numele lui Avraam, Isaac și Iacov, și au dobândit mare folos din pomenirea acestor nume, cu mult mai mult noi vom putea să ni-L avem pe Dumnezeu milostiv, blând și îndurător, când vom pune înainte nu numai numele, ci și trupurile celor ce-au luptat. Că nu sunt o lăudăroșenie cuvintele mele, o știu și cei din oraș, și cei veniți din altă parte; cu toții știu cât e
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Jilava au trecut cândva oameni. Și nu au fost puțini. Conform unor statistici neoficiale, dar credibile, începând din 1948, prin întunericul ca de smoală al Jilavei au trecut circa un milion de persoane. Multe dintre ele nu aveau să prindă milostivul an 1964, an al eliberării tuturor deținuților politici. Pentru ei, lumina se stinsese. Definitiv și mult prea brutal. Chiar în camera de anchetă... La Jilava, timpul nu a avut niciodată o însemnătate. Asta deoarece la Jilava nu a existat această
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
de mari! - Doamne, iartă-le totuși, că n-am să mai păcătuiesc! - Povești! Toți spuneți așa; bineînțeles că ai să păcătuiești, și încă începînd de mîine chiar! - Dar ai spus de atîtea ori, Doamne, că ești un Dumnezeu îndurător și milostiv și că vrei nu pedepsirea, ci îndreptarea păcătoșilor! - Am spus, desigur - zise Dumnezeu - dar tu ai abuzat de răbdarea mea și acum nu mai pot să te iert și pace. Și la fel și cu ceilalți oameni! - Dar și tu
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
toleranță confesională și rasială. Eu rămân în viforniță și lapoviță, în fluviul vieții păgâne antice și contemporane, în muncă oarecum ordonată și în dezordonată suferință atroce morală, în preajma oamenilor, în mijlocul lor și al nedreptăților, pentru a-i ajuta cu iubire milostivă și a-mi trăi veleatul meu de vitejie” (p. 264). E un autoportret cu valoare simbolică de efigie durabilă. În elogiul călugărului alb e mai mult o admirație generică pentru un model decât o identificare cu el. Iar modelul e
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
optimiști. Poate că vreun iubitor de cultură străin se va oferi să dezhumeze osemintele poetului alungat a doua oară din istorie și le va depune într-un loc demn de uriașa lui personalitate. Poate fi chiar vreun turc cu inimă milostivă și, cine știe, sabia de cuvinte a lui Blaga va odihni cândva lângă sabia autentică a lui Ștefan, în palatul Topkapi. Și tot așa, vreo copie la indigo a lui Năstase va descinde, în viitorime, pe malul Bosforului și va
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
dinainte cu orgoliu și adesea înșelându-se. Mai mult cu inima, pentru că al inimii este timpul cald al trăirii noastre, al ascultării și al supunerii, și căruia îi imprimă echilibrul propriului ritm, ducerea și întoarcerea, plecarea și revenirea. Calea rotundă, milostivă și discretă a inimii este. Urmând cu credință faptelor noastre, memoria inimii păstorindu-le, ea nepierzând și nerătăcind nimic din ce i s-a dat să păstreze și să iubească... Citeam, și ca să se lipească de mine atâta belșug de
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
privință. Deplina Sa compătimire se traduce printr-o apropiere holistică de persoană, trup și suflet, fără a le separa vreodată pe cele două. Este o însănătoșire completă, pe care o propune fiecăruia. Am subliniat până acum faptul că Dumnezeu este milostiv, compătimitor față de cel suferind. Cuvântul „compătimire” provine din limba latină 1 și are înțelesul primar de „a suferi împreună cu cineva”. El posedă astfel sensuri extinse precum „bunătate”, „considerație” sau „clemență”. A fi milostiv înseamnă a fi capabil să te alături
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
subliniat până acum faptul că Dumnezeu este milostiv, compătimitor față de cel suferind. Cuvântul „compătimire” provine din limba latină 1 și are înțelesul primar de „a suferi împreună cu cineva”. El posedă astfel sensuri extinse precum „bunătate”, „considerație” sau „clemență”. A fi milostiv înseamnă a fi capabil să te alături celui care suferă, să-i împărtășești durerea și chinul. Cuvântul „simpatic”2 are în mare același înțeles, dar provine din greacă. Hristos este Arhiereul „simpatic”3 al creștinilor, Care suferă cu noi în
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
a vindeca, a ușura, a mângâia, a elibera de rău sau a-și întinde o mână salvatoare acum unde nevoia o reclamă. În fiecare din gesturile pline de compasiune ale creștinului este prezent Hristos Însuși. După o exprimare hrisostomică, creștinul milostiv devine mâinile și picioarele lui Hristos Care răspunde, prin el, rugăciunilor celor neajutorați, strâmtorați, cuprinși de boală sau de oarece suferință, care au cerut cu ardoare lui Dumnezeu să-i ajute. Însă Același Hristos Se ascunde cum numai El știe
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
trăiește spre folosul celor din jurul său. De aceea ne-a dat Dumnezeu cuvânt, mâini, picioare, tărie trupească, minte și pricepere, ca toate acestea să fie spre mântuirea noastră și spre folosul aproapelui”17. Hristos nu doar recomandă gestul sau fapta milostivă, ci mai mult, rămâne în cei care-și împărtășesc reciproc iubirea: „De ne iubim unul pe altul, Dumnezeu rămâne întru noi și dragostea Lui în noi este desăvârșită” (I In. 4, 12). În cartea biblică Facerea (Fac. 18), observăm cum
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
și suspina cu ei, mângâindu-i cu nădejdea vindecării și a mântuirii, dându-le nu puțină ușurare în amara lor durere. Unul din urmașii săi la conducerea duhovnicească a Mănăstirii Neamțului, marele stareț (Neonil al Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit în Mănăstirea Neamț o bolniță încăpătoare, în locul celei arse în 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau în
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
mișcare greșită, emblema de orfrevrărie se îndesă pe capul miresei, ceea ce îi deranjă coafura și voalul. Cu toate acestea, ea avu prezența de spirit să nu manifeste nici o supărare. în timp ce asistența tăcea, împărțită între un amuzament păcătos și o admirație milostivă, preotul a rostit cuvintele sacre ale unirii, iar corul a intonat imnul marii bucurii. Acest incident i-a permis lui Vasia să aprecieze sângele rece al celei care era de acum înainte soția sa. Ea nu a renunțat la această
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
cei săraci cu duhul, că acelora iaste împărățiia ceriurilor! Fericiți ceia ce plîngu, că aceia să vor mîngîia! Fericiți cei blînzi, că aceia vor moșteni pămîntul! Fericiți ceia ce flămînzesc și însetoșază direptatea, că aceia să vor sătura! Fericiți cei milostivi, că aceia să vor milui! Fericiți cei curați la inemă, că ei vor vedea pre Dumnezău! Fericiți cei de pace făcători, că aceia fii lui Dumnezău să vor chema! Fericiți cei goniți pentru direptate, că acelora iaste împărățiia ceriurilor! Fericiți
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
A fost întotdeauna simpatică și amabilă cu mine, dar avea un talent de iluzionist să se strecoare printre întrebări și răspunsuri și să nu promită nimic precis. Am fost nevoit să accept aceasta interpretînd-o ca un fel de strategie mai milostivă decît indiferența sau respingerea, și mă mulțumeam să mă văd cu tatăl ei și cu prietenii în cîrciuma de peste drum. Dacă el nu și-a dat seama de intențiile mele în vacanța aceea plină de nerăbdare, a fost numai pentru că
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
puțini de la o artistă vieneză în design și tocmai bună să fie expediată în diverse zone inundate, devastate de război, suferind de foame, răvășite de cutremure sau de erupții vulcanice. Sunt sigură că dumneavoastră, ca preot catolic îndatorat să fiți milostiv cu nevoiașii acestei lumi, le-ați și lăsat părți din averea pe care o posedați. Dar vă gândiți vreodată la bogătașii de astăzi? Eu mă întreb de multe ori cine și cu ce ocazie poartă în Ruanda bluza mea neagră
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
exprimă părerea că, prin fiecare dintre „fericiri”, Domnul îndumnezeiește (θεοποιεῖν τρóπον τινὰ) pe însăși persoana care Îl ascultă, dacă acea persoană înțelege corect ce i se spune<footnote Idem, De Beatitudinibus, 5, P. G. XLIV, col. 1249A. footnote> spre exemplu, milostivii sunt binecuvântați pentru că primesc milă de la Dumnezeu. „Dacă, prin urmare, termenul «milostiv» i se potrivește lui Dumnezeu, ce altceva te invită Cuvântul să devii decât un dumnezeu, pentru că ar trebui să te modelezi după atributul Divinității?”<footnote Ibidem, col. 1249B
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
pe însăși persoana care Îl ascultă, dacă acea persoană înțelege corect ce i se spune<footnote Idem, De Beatitudinibus, 5, P. G. XLIV, col. 1249A. footnote> spre exemplu, milostivii sunt binecuvântați pentru că primesc milă de la Dumnezeu. „Dacă, prin urmare, termenul «milostiv» i se potrivește lui Dumnezeu, ce altceva te invită Cuvântul să devii decât un dumnezeu, pentru că ar trebui să te modelezi după atributul Divinității?”<footnote Ibidem, col. 1249B. footnote>. În cea de-a șaptea omilie la Fericiri, Sfântul Părinte Grigorie
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
răstignit. Iubirea și milostenia (mila) creștină este o milostenie religioasă. Esența sa este să redea și să o continue pe cea a Mântuitorului față de toți oamenii, în special față de credincioși. Fiu al lui Dumnezeu, credinciosul nu poate fi decât un milostiv, arătându-I Tatălui său adorarea și bunătatea sa. În Hristos, are sentimentele Mântuitorului și întruchipează modelul dragostei pe care o constituie viața lui Hristos Întrupat, Răstignit, Înălțat. Pătruns de Sfântul Duh, creștinul ia parte din plin și imediat la mila
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
toate modurile în care și noi suntem ispitiți, El a iubit și a iertat. Dumnezeu simplifică lucrurile. El ne cere să iertăm cât mai repede, cu inima curată, altruistic, așa precum și Dumnezeu îi iartă pe oameni, căci dacă El, Stăpânul milostiv, atunci când revenim la El ar arăta vreo supărare și necaz, nici un suflet de sfânt nu sar fi mântuit, căci toți au trecut prin astfel de încercări<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Țelul vieții creștine, traducere de Arhimandrit Paulin Lecca după
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]