234 matches
-
muncă dreptul că această istorie să ajungă la cât mai mulți oameni. P.S. Numele întreg al directorului este Romeo Ștefan, l-am smuls eu cu forța de la amica-victimă. Nu l-a dat din capul locului, pentru că i-a fost - citez! - “miluța”. LATER EDIT: În urma scandalului de pe internet, problema a fost preluată de Răzvan Marasescu de la HP și rezolvată. Față a fost sunata de cei de la Altex și invitată să-și ia banii înapoi. Mulțumim, Răzvan, ca ne-ai redat speranța într-
De ce e bine să aveţi grijă cu magazinele Altex by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21275_a_22600]
-
lOprea Vasilie-Voicu, 55 ani l Manea Dumitru, 61 ani lTeodor Doina, 50 ani l Biticiu Mihaela-Daniela-Delia, 54 ani l Danescu Gheorghe, 84 ani l Furak Iosif, 78 ani l Gorzo Marta, 82 ani l Szabo Eba-Narioara, 61 ani l Potârnac Miluță, 54 ani l Mihăilescu Ion, 79 ani l Briciu Sorinel, 42 ani l David Olimpia, 56 ani l Tulbure Dumitru, 66 ani l Șandru Petru, 76 ani l Tulea Elena, 75 ani l Balaban Paulina, 82 ani l Steflea Ilie-Alexandru
Agenda2004-22-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282480_a_283809]
-
liderul charismatic al Balcanilor" (AC, 21, 2000, 1); ea produce și o simetrie internațională: "ambasadorul lui Emil la Bill" (AC 37, 1998, 3). Se mai adaugă hipocoristicele de la prenume: "Milică, supraintitulat președintele reformist al românilor" (AC 37, 1998, 6); "Salut, Miluță, sînt eu, Bill" (AC 12, 1999, 16) - și lista e aproape încheiată. Cum sugeram de la început, puținătatea invenției onomastice mi se pare în acest caz un semn de normalizare. În fond, jocurile lingvistice nu sînt decît un substitut al luărilor
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
sarcinile de dedublare, interogare, de solilocviu, fiului său Adrian. Din această perspectivă, ca personaj, Adrian Vrânceanu este mai realizat. El este copilul găsit, pierdut în gunoaiele vieții, cel care trece prin paradisul iubirii de la 17 ani, ca apoi, refuzat de Miluța, să cunoască infernul (Suferințele tânărului Verther), fără a înregistra cândva purgatoriul, în această privință. Scriitorul omniscient îi atribuie aproape "de toate" protagonistului, fiindcă, la un moment dat, îl sufocă. Ba cu amintiri din copilărie, din școală, superficial, cu obligații de
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
redimensionează de fiecare dată când este părăsită conștiința. Toate eforturile scriitorului pentru a ajunge la sondajul abisalului, în cazul cuplului tată-fiu, reușesc doar parțial, mai vizibil pentru personalitatea în formare a adolescentului și apoi a tânărului. Înfrânt în iubire de către Miluța, prin refuzul ei categoric de a păstra aprinsă flacăra dorinței, Adrian se dezmeticește după ce află că este înlocuit de Doru, în aceeași pasiune. Paginile de bună proză, eficientă și individualizată, sunt circumscrise triunghiului, Miluța-Adrian Doru. Sterilitatea confirmată a lui Sorin
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
refuzul ei categoric de a păstra aprinsă flacăra dorinței, Adrian se dezmeticește după ce află că este înlocuit de Doru, în aceeași pasiune. Paginile de bună proză, eficientă și individualizată, sunt circumscrise triunghiului, Miluța-Adrian Doru. Sterilitatea confirmată a lui Sorin, soțul Miluței, l-a determinat să-și împingă nevasta în brațele adolescentului virgin. Legătura cu Doru, amant profesionist, extraconjugală, a intrat și ea în mormânt odată cu accidentul produs de mașina condusă chiar de Doru. Înmulțirea episoadelor cu Ciprian, în avant-post, el și
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
fost prezenți joi la Sala Radio. Sau cel puțin asta au lăsat de înțeles prin aclamațiile și bis-urile care i-au adus pe artiști înapoi pe scenă de 3 ori, prelungind spectacolul cu încă 30 de minute. Credit foto: Miluță Flueraș
Cum a fost la Avishai Cohen [Corola-blog/BlogPost/98207_a_99499]
-
împrietenit mai întâi cu Ioana , logodnică solistului și deja , după câteva luni , s-a legat între ei o adevarată prietenie . În decembrie 2008 , Mihai Trăistariu și compozitorul vasluian Claudiu Bulete , împreună cu cea mai bună prietenă a Doinei - profesoară de canto Miluța Cristal din Piatră Neamț , i-au pus la cale Doinei o surpriză de proporții . S-au întâlnit toți 3 și au discutat despre lansarea primului album din cariera Doinei Moroșanu . Au fixat data lansării pe 12 ianuarie , exact de ziua
Mihai Traistariu – Zan al Surprizelor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20480_a_21805]
-
de viață, cu ochii, când te privea în față, ca niște mucuri de lumânare, gata să se stingă. Prindea viață în obraji și se înviora numai când își amintea și vorbea de fiii ei, trei la număr: Alexandru, Toma și Miluță. În restul timpului luneca permanent ca o într-o ceață buimacă țesută în împrejurul ei, fără să pară că vede sau aude ceva. Mamă, dormi? șopti abia auzit, aplecându-se prudent să se convingă că doarme adânc și nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cum era. Tu-l ai numai pe unul de așteptat, pe Tom, pe bărbatu-tu. Eu îi am pe tustrei băieții de așteptat și de jelit. Du-te și te plimbă... dacă nu poți dormi. Cel mai îngrijată sunt de Miluță. De ce de Miluță! E pe aproape, știi că de venit tot vine... Și dacă nu mai vine? Cum să nu mai vină? Ce poate să i se întâmple să nu mai vină? Întrebi de parcă n-ai ști ce zile trăim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-l ai numai pe unul de așteptat, pe Tom, pe bărbatu-tu. Eu îi am pe tustrei băieții de așteptat și de jelit. Du-te și te plimbă... dacă nu poți dormi. Cel mai îngrijată sunt de Miluță. De ce de Miluță! E pe aproape, știi că de venit tot vine... Și dacă nu mai vine? Cum să nu mai vină? Ce poate să i se întâmple să nu mai vină? Întrebi de parcă n-ai ști ce zile trăim! E, oricum... Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
omului de la genunchi în jos. Venea spre el, aplecat într-o parte, legănându-și capul alb, înconjurat de un roi de muște, ca un nimb. Păzea, puștiule. Unde naiba te duci? E razie în oraș! Fii atent! Mulțumesc! îi spuse Miluță și-o luă la fugă. Strecurându-se prin locuri dosnice, fugi până în apropierea pieței din fața depoului, unde se uneau toate drumurile ce duceau și ieșeau din oraș. Piața și depoul, cu intrările și ieșirile, erau păzite de jandarmi. Văzu doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ce-i spui. De dinăuntru, de undeva din capătul scărilor, se auzi o voce enervată strigând: Ce faci, dragă? Vii odată cu fierul cela? Ți-a sosit amorezu, tu! Îi aruncă o privire scurtă strâmbându-se la el și urcă scara. Miluță se luă după ea. În ușă, sus, fata mai întoarse o dată fața. Arăți de parcă ești beat! îi strigă și izbucni în râs. Să vezi ce-o să-ți facă maică-ta! Sssst! se rugă Miluță. Parcă ești beat, sau vii de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-se la el și urcă scara. Miluță se luă după ea. În ușă, sus, fata mai întoarse o dată fața. Arăți de parcă ești beat! îi strigă și izbucni în râs. Să vezi ce-o să-ți facă maică-ta! Sssst! se rugă Miluță. Parcă ești beat, sau vii de la femei! continuă fata, fără să se sinchisească, nepăsătoare chiar, c-un fel de bruschețe în glas, lipindu-se de ușă să-i facă loc. Chicotind nerușinat, mărunt, îl lovi cu genunchiul în spate. Spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și drăgălășenia fetelor plutea peste tot. Dacă intri, intră odată, să închid! îl zori fata din ușă. Avea mișcări svâcnite din umeri parcă mereu voia să te împungă cu sânii. Să-l fi căutat, oare, într-adevăr, pe-acasă, sau... Miluță auzi huietul sălbatec al locomotivei venind peste el. Doamne, dacă află mama în ce-am intrat, se-mbolnăvește de inimă. Poate nu s-a-ntâmplat nimic, și zgâtia asta mică vrea numai să mă tragă de limbă. N-avea încredere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
din care semințe de grâu ieșeau la suprafață ca niște flăcărui. Vrei să mănânci ceva? Ți-e foame? Foame! Am și uitat de foame. Da ce-ai pățit? Era să nu mai ajung. Să nu mai vin... Nu se poate! Miluță o privi lung, topit, pierzându-se în ochii ei. De ce mă privești așa? Ce-i cu tine? De unde vii la ora asta? Nu-ți spun? Era să nu mai vin deloc. Gata-gata s-ajung în Germania. Cum s-ajungi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
spun mai multe, acum nu pot. Să nu te superi pe mine. Nu știu de ce să mă supăr, dar nu înțeleg misterele astea. Nu cumva... Măgarule! Ești un măgar! Ce-ți trece prin cap? Atunci ce-s misterele astea? protestă Miluță ofensat, și-i atinse ușor obrajii cu vârful buzelor, mirându-se singur de îndrăzneala sa. Nici un mister. Erika trebuie să plece într-un loc și vrea s-o însoțesc și eu... Dacă-ți spun, te superi și nu-mi dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
gâfâind, să ajungă mai repede, unde? De ce? Trebuie să mă ajuți. Am nevoie de tine! Se opri în ușă și-o privi fără s-o vadă, bâiguind buimăcit, trăgându-și mâna. De mine?! Ce să fac? Să mă duci undeva! Miluță simți văzduhul liber dincolo de ea pâlpâind ca într-o chemare, și, ca și cum femeia ar fi ... o văzu pălind cum n-o văzuse niciodată, parcă pudrată cu pulberea stelelor, lăsând să răzbească afară din ea, prin ochii, mari, tăiați ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Ea ce să caute acolo? Spune-mi și mie. Am rugat-o eu. Mie mi-e teamă să merg. Din anumite motive, pe care nu ți le pot spune, nu pot să merg. Și ea de ce să poată? se încăpățână Miluță, gelos. Să se agațe toți de ea, s-o danseze, să... Ei și ce-i dacă se distrează și ea. E tânără și n-are nici o obligație. "Bine, dar eu!" vru să spună băiatul, dar își mușcă limba. Doamne, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ea. E tânără și n-are nici o obligație. "Bine, dar eu!" vru să spună băiatul, dar își mușcă limba. Doamne, ce dezgustată mă simt de toate! Mă întorc! strigă pe neașteptate cumnata, neputându-se stăpâni, și-o luă hotărâtă înapoi. Miluță se trezi respirând greu. Cum așa? De ce? Ah, mă exasperezi! izbucni femeia. Ești mai rău ca bătrâna. Nici eu nu vă înțeleg pe voi. Ce-aveți cu mine? Cu tine!! Eu!?! Da. Tu și maică-ta, și toți. Judecă singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o privi jignit, furios și-nveselit totodată: Va să zică... ăsta-i secretul! De asta... Mama bănuia, dânsa ceva, săraca, dar nu știa... Du-te dracului! Măgarule! izbucni Cerboaica și-i întoarse spatele rupând-o la fugă îndărăt. "Bine. Prea bine" își spuse Miluță și păși, hotărât, înainte. CAPITOLUL 4 Se strecură pe la bisericuță, prin spatele haznalei, prin spărtura din gardul liceului. Se agăță de burlanul ruginit și-ncepu să se cațere ca mâțele. Inima-i bătea cu putere. Nu simțea nici urmă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
5 Bătrâna se trezi gemând, cu oasele grele. Toată oboseala lumii se cuibărise în oasele și-n mușchii ei. Afară mijeau zorile. Se săltă și trase cu urechea: auzi întâi huruitul metalic, greoi și hurducat de pe drum, apoi sforăitul lui Miluță, lângă ușă, cu întreruperi, ca și cum s-ar fi înecat, și-și spuse că totul e bine. Inima îi bătu repede, ușurată de povară. Cerboaica răsufla ușor, abia se-auzea. Se cunoaște și după asta că nu-i muncită, își spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
scoate ceva de la ea. O apucau furiile când o vedea dormind cu-atâta nepăsare, dezvelită și-mprăștiată, fără să țină seamă c-o poate zări ea și-o putea simți, ceea ce era și mai rău, băiatul, gândi, lunecând cu privirile spre Miluță, dar neîndrăznind să se miște, să nu-l trezească, și nici s-o acopere, să n-o trezească nici pe frumoasa-frumoaselor desfăcută în pat, ca un nufăr de baltă. O apucau pandaliile, dar se stăpânea și amuțea, și-i zâmbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
prejos. S-o-mpingă numai și pe urmă să-i calce pe umbră, s-o prindă asupra faptului și să-i închidă gura pentru totdeauna, lecuindu-l și pe Toma de pacoste și dându-i o pildă bună și lui Miluță, care numai atât așteaptă, zbânțuratecul, să se rătăcească și el pe cărări străine! Ah, doamne, ce bucurie, ce liniște! Ce-ar mai întineri și s-ar înzdrăveni din nou să se poată odată descotorosi de pacoste! La ce-i trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
boturile ridicate, cuprinși de-o deznădejde atât de mare, cum numai pe câini poate să-i apuce câteodată. Lătrau sau urlau cu rândul spre lună. Bătrâna, în sfârșit, se desprinse de lângă noră. Porni spre ușă, să-l învelească și pe Miluță. Abia făcu doi pași, aplecându-se spre salteaua întinsă pe podele, unde dormea, că rămase cu ochii, cu palma la gură, înăbușindu-și un țipăt. Băiatul dormea, cât era de lung, cu fața îngropată în pernă, parcă s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]