6 matches
-
19 aprilie 1699, frații Sturdza și-au împărțit între ei averile, moșia Miclăușeni revenindu-i lui Ioan Sturdza. Pe moșie locuiau și munceau țărani clăcași și țigani vătrași robi, care și astăzi poartă nume de meserii: Bucătaru, Muraru, Pitaru, Curelaru, Mindirigiu, Bivolaru, Surugiu, după cum scrie Costin Merișca, în lucrarea ""Castelul Miclăușeni în cultura română"" (Ed. "Cronica", Iași, 1996). Locuitorii satului Miclăușeni trăiau în bordeie sărăcăcioase pe moșia boierului și pe gârla din preajma parcului boieresc. În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza a
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către consătenii lor. Dogarii, tâmplarii și dulgherii confecționau butoaie, căzi, scaune, uși și ferestre, paturi și dulapuri țărănești. În cel de-al treilea deceniu al secolului al XX- lea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
citind ziarul. Alt ziar! Pipăiau floarea literei cu buricele degetelor și-o aruncau orbește... fix în despărțitura cuvenită! Recorduri de care n-o să-și mai amintească nimeni, tot așa cum n-avem, azi, habar de tehnicile și isprăvile săhăidăcarilor, abagiilor, tălpălarilor, mindirigiilor, braharilor... Când gazeta intra în mașină, începea "peticirea": tipograful încerca să compenseze micile diferențe de nivel între suprafețele "formei" lipind petece de hârtie pe cilindrul "planei" astfel, cerneala ajungând la fiecare literă. "Puitoarea", în picioare la capul mașinii, cobora vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ele fără să mi se rupă toate șireturile și bumbii ce mă încheie? fără să-mi plesnească supielele de la pantaloni? Cum o să pun în contact nobilul meu bonjur, lucrat cu atâta măiestrie de Orji, cu patul d tale, făcut de mindirigiul arman?“ (C. Negruzzi, Magaziile Iașilor, în Albina românească, 1846, nr. 10). Mersul „raționalizării“ e, cum se observă, o reacție în lanț: schimbarea costumului o antrenează pe aceea a mobilierului, iar coadaptarea lor va genera noi consecințe în planul mentalității și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
vorbesc! — Am făgăduit-o pe sora ta acestui om și eu n-am decât un singur cuvânt. Pe deasupra, am semnat, iar căsătoria se face peste câteva săptămâni. În loc să stai să asculți gogoși, mai bine fă-te util! Du-te la mindirigii și vezi dacă treaba pe care o au de făcut merge bine. Tot ce se leagă de căsătoria asta, refuz să mă... O palmă. Atât de violentă, că am văzut stele verzi preț de câteva clipe bune. Îndărătul meu, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
moda europeană. Specializarea în acest meșteșug este mai strictă decât în alte ramuri. În catagrafiile de la jumătatea veacului trecut se face o distincție clară între meșterii abageri (care prelucrează abaua), băibărăcarii (croitori de baibara), șăpcari, ceaprăzari, găitănari, pălărieri, sucmănari, plăpomari, mindirigii, tulpangii, potcapcieri, șlicari etc. Totodată, ca urmare a transformărilor prin care trecea societatea moldovenească, a pătrunderii și răspândirii portului european, numărul meșteșugarilor de modă orientală, ca de pildă șlicarii, descreștea, în timp ce numărul croitorilor de „haine nemțești” sporea. Avea loc un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]