25 matches
-
mai lent; alte fracțiuni cu valori superioare ale acestui raport, sunt descompuse mai rapid decât humusul de către microorganismele din sol, a căror activitate este mai mult sau mai puțin intensă, în funcție de condițiile de temperatură și umiditate. Azotul potențial accesibil sau mineralizabil provine din aceste fracțiuni mai puțin stabile. Pentru condițiile de sol din România el reprezintă între 1 și 2% din azotul total, atât la soluri luate de mult în cultură cât și la soluri în regim natural. Cantitativ, variază între
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
ha - Anul 10 - 92 kgN/ha - Anul 15 - 109 kgN/ha - Anul 20 - 126 kgN/ha - Anul 25 - 136 kgN/ha - Anul 50 - 160 kgN/ha Pentru perioada medie de aplicare a codului se poate considera pentru simplificare că azotul mineralizabil este 54% (corespunzător la 10 ani de aplicare consecutivă a gunoiului de grajd) din cantitatea totala de gunoi de grajd aplicata. Astfel cantitatea de îngrășăminte minerale cu azot care poate fi aplicată pe teren este dată de diferența dintre valoarea
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
cantitatea totală de azot provenită de la animalele din fermă (2 vaci de lapte și 5 porci) crescute în regim gospodăresc care urmează a fi împrăștiată pe teren sub formă de gunoi solid este de 104,79 kg N / an. Azotul mineralizabil corespunzător acestei cantități este: 0,54 x 104,79 kg N/an = 56,6 kg N/an Dacă ferma este amplasată pe un teren cu panta medie de până la 12% și are o suprafață arabilă de 2 ha fiind cultivat
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
agrochimic este conform datelor din tabelul 7.4: 1,5 (ha grâu) x 120 (Kg N/ha/ an) + 0,5 (ha porumb) x 130 (Kg N/ha/an) = 245 Kg N/an Diferența dintre această cantitate și cantitatea de azot mineralizabil furnizată prin îngrășăminte organice (56,6 Kg N/an): 245 kg N/an - 56,6 Kg N/an = 188,4 Kg N/an poate fi aplicată pe teren sub formă de îngrășăminte minerale. Un alt exemplu de calcul se referă
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
în cazul în care nu se efectuează un studiu agrochimic este conform datelor din tabelul 7.4: 0,4 (ha porumb) x 130 Kg N/ha/an) = 52 kg N/an. Această cantitate este mai mică decât cantitatea de azot mineralizabil din gunoiul solid aplicat pe teren (56,6 Kg N/an) ceea ce însemna că ● pe terenul arabil al fermei nu mai pot fi aplicate îngrășăminte minerale ● ferma trebuie să exporte către alte ferme cantitatea de azot în exces din gunoiul
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
mai lent; alte fracțiuni cu valori superioare ale acestui raport, sunt descompuse mai rapid decât humusul de către microorganismele din sol, a căror activitate este mai mult sau mai puțin intensă, în funcție de condițiile de temperatură și umiditate. Azotul potențial accesibil sau mineralizabil provine din aceste fracțiuni mai puțin stabile. Pentru condițiile de sol din România el reprezintă între 1 și 2% din azotul total, atât la soluri luate de mult în cultură cât și la soluri în regim natural. Cantitativ, variază între
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
ha - Anul 10 - 92 kgN/ha - Anul 15 - 109 kgN/ha - Anul 20 - 126 kgN/ha - Anul 25 - 136 kgN/ha - Anul 50 - 160 kgN/ha Pentru perioada medie de aplicare a codului se poate considera pentru simplificare că azotul mineralizabil este 54% (corespunzător la 10 ani de aplicare consecutivă a gunoiului de grajd) din cantitatea totala de gunoi de grajd aplicata. Astfel cantitatea de îngrășăminte minerale cu azot care poate fi aplicată pe teren este dată de diferența dintre valoarea
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
cantitatea totală de azot provenită de la animalele din fermă (2 vaci de lapte și 5 porci) crescute în regim gospodăresc care urmează a fi împrăștiată pe teren sub formă de gunoi solid este de 104,79 kg N / an. Azotul mineralizabil corespunzător acestei cantități este: 0,54 x 104,79 kg N/an = 56,6 kg N/an Dacă ferma este amplasată pe un teren cu panta medie de până la 12% și are o suprafață arabilă de 2 ha fiind cultivat
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
agrochimic este conform datelor din tabelul 7.4: 1,5 (ha grâu) x 120 (Kg N/ha/ an) + 0,5 (ha porumb) x 130 (Kg N/ha/an) = 245 Kg N/an Diferența dintre această cantitate și cantitatea de azot mineralizabil furnizată prin îngrășăminte organice (56,6 Kg N/an): 245 kg N/an - 56,6 Kg N/an = 188,4 Kg N/an poate fi aplicată pe teren sub formă de îngrășăminte minerale. Un alt exemplu de calcul se referă
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
în cazul în care nu se efectuează un studiu agrochimic este conform datelor din tabelul 7.4: 0,4 (ha porumb) x 130 Kg N/ha/an) = 52 kg N/an. Această cantitate este mai mică decât cantitatea de azot mineralizabil din gunoiul solid aplicat pe teren (56,6 Kg N/an) ceea ce însemna că ● pe terenul arabil al fermei nu mai pot fi aplicate îngrășăminte minerale ● ferma trebuie să exporte către alte ferme cantitatea de azot în exces din gunoiul
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
mai lent; alte fracțiuni cu valori superioare ale acestui raport, sunt descompuse mai rapid decât humusul de către microorganismele din sol, a căror activitate este mai mult sau mai puțin intensă, în funcție de condițiile de temperatură și umiditate. Azotul potențial accesibil sau mineralizabil provine din aceste fracțiuni mai puțin stabile. Pentru condițiile de sol din România el reprezintă între 1 și 2% din azotul total, atât la soluri luate de mult în cultură cât și la soluri în regim natural. Cantitativ, variază între
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
ha - Anul 10 - 92 kgN/ha - Anul 15 - 109 kgN/ha - Anul 20 - 126 kgN/ha - Anul 25 - 136 kgN/ha - Anul 50 - 160 kgN/ha Pentru perioada medie de aplicare a codului se poate considera pentru simplificare că azotul mineralizabil este 54% (corespunzător la 10 ani de aplicare consecutivă a gunoiului de grajd) din cantitatea totala de gunoi de grajd aplicata. Astfel cantitatea de îngrășăminte minerale cu azot care poate fi aplicată pe teren este dată de diferența dintre valoarea
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
cantitatea totală de azot provenită de la animalele din fermă (2 vaci de lapte și 5 porci) crescute în regim gospodăresc care urmează a fi împrăștiată pe teren sub formă de gunoi solid este de 104,79 kg N / an. Azotul mineralizabil corespunzător acestei cantități este: 0,54 x 104,79 kg N/an = 56,6 kg N/an Dacă ferma este amplasată pe un teren cu panta medie de până la 12% și are o suprafață arabilă de 2 ha fiind cultivat
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
agrochimic este conform datelor din tabelul 7.4: 1,5 (ha grâu) x 120 (Kg N/ha/ an) + 0,5 (ha porumb) x 130 (Kg N/ha/an) = 245 Kg N/an Diferența dintre această cantitate și cantitatea de azot mineralizabil furnizată prin îngrășăminte organice (56,6 Kg N/an): 245 kg N/an - 56,6 Kg N/an = 188,4 Kg N/an poate fi aplicată pe teren sub formă de îngrășăminte minerale. Un alt exemplu de calcul se referă
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
în cazul în care nu se efectuează un studiu agrochimic este conform datelor din tabelul 7.4: 0,4 (ha porumb) x 130 Kg N/ha/an) = 52 kg N/an. Această cantitate este mai mică decât cantitatea de azot mineralizabil din gunoiul solid aplicat pe teren (56,6 Kg N/an) ceea ce însemna că ● pe terenul arabil al fermei nu mai pot fi aplicate îngrășăminte minerale ● ferma trebuie să exporte către alte ferme cantitatea de azot în exces din gunoiul
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
mai lent; alte fracțiuni cu valori superioare ale acestui raport, sunt descompuse mai rapid decât humusul de către microorganismele din sol, a căror activitate este mai mult sau mai puțin intensă, în funcție de condițiile de temperatură și umiditate. Azotul potențial accesibil sau mineralizabil provine din aceste fracțiuni mai puțin stabile. Pentru condițiile de sol din România el reprezintă între 1 și 2% din azotul total, atât la soluri luate de mult în cultură cât și la soluri în regim natural. Cantitativ, variază între
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
ha - Anul 10 - 92 kgN/ha - Anul 15 - 109 kgN/ha - Anul 20 - 126 kgN/ha - Anul 25 - 136 kgN/ha - Anul 50 - 160 kgN/ha Pentru perioada medie de aplicare a codului se poate considera pentru simplificare că azotul mineralizabil este 54% (corespunzător la 10 ani de aplicare consecutivă a gunoiului de grajd) din cantitatea totala de gunoi de grajd aplicata. Astfel cantitatea de îngrășăminte minerale cu azot care poate fi aplicată pe teren este dată de diferența dintre valoarea
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
cantitatea totală de azot provenită de la animalele din fermă (2 vaci de lapte și 5 porci) crescute în regim gospodăresc care urmează a fi împrăștiată pe teren sub formă de gunoi solid este de 104,79 kg N / an. Azotul mineralizabil corespunzător acestei cantități este: 0,54 x 104,79 kg N/an = 56,6 kg N/an Dacă ferma este amplasată pe un teren cu panta medie de până la 12% și are o suprafață arabilă de 2 ha fiind cultivat
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
agrochimic este conform datelor din tabelul 7.4: 1,5 (ha grâu) x 120 (Kg N/ha/ an) + 0,5 (ha porumb) x 130 (Kg N/ha/an) = 245 Kg N/an Diferența dintre această cantitate și cantitatea de azot mineralizabil furnizată prin îngrășăminte organice (56,6 Kg N/an): 245 kg N/an - 56,6 Kg N/an = 188,4 Kg N/an poate fi aplicată pe teren sub formă de îngrășăminte minerale. Un alt exemplu de calcul se referă
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
în cazul în care nu se efectuează un studiu agrochimic este conform datelor din tabelul 7.4: 0,4 (ha porumb) x 130 Kg N/ha/an) = 52 kg N/an. Această cantitate este mai mic�� decât cantitatea de azot mineralizabil din gunoiul solid aplicat pe teren (56,6 Kg N/an) ceea ce însemna că ● pe terenul arabil al fermei nu mai pot fi aplicate îngrășăminte minerale ● ferma trebuie să exporte către alte ferme cantitatea de azot în exces din gunoiul
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
mai lent; alte fracțiuni cu valori superioare ale acestui raport, sunt descompuse mai rapid decât humusul de către microorganismele din sol, a căror activitate este mai mult sau mai puțin intensă, în funcție de condițiile de temperatură și umiditate. Azotul potențial accesibil sau mineralizabil provine din aceste fracțiuni mai puțin stabile. Pentru condițiile de sol din România el reprezintă între 1 și 2% din azotul total, atât la soluri luate de mult în cultură cât și la soluri în regim natural. Cantitativ, variază între
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
ha - Anul 10 - 92 kgN/ha - Anul 15 - 109 kgN/ha - Anul 20 - 126 kgN/ha - Anul 25 - 136 kgN/ha - Anul 50 - 160 kgN/ha Pentru perioada medie de aplicare a codului se poate considera pentru simplificare că azotul mineralizabil este 54% (corespunzător la 10 ani de aplicare consecutivă a gunoiului de grajd) din cantitatea totala de gunoi de grajd aplicata. Astfel cantitatea de îngrășăminte minerale cu azot care poate fi aplicată pe teren este dată de diferența dintre valoarea
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
cantitatea totală de azot provenită de la animalele din fermă (2 vaci de lapte și 5 porci) crescute în regim gospodăresc care urmează a fi împrăștiată pe teren sub formă de gunoi solid este de 104,79 kg N / an. Azotul mineralizabil corespunzător acestei cantități este: 0,54 x 104,79 kg N/an = 56,6 kg N/an Dacă ferma este amplasată pe un teren cu panta medie de până la 12% și are o suprafață arabilă de 2 ha fiind cultivat
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
agrochimic este conform datelor din tabelul 7.4: 1,5 (ha grâu) x 120 (Kg N/ha/ an) + 0,5 (ha porumb) x 130 (Kg N/ha/an) = 245 Kg N/an Diferența dintre această cantitate și cantitatea de azot mineralizabil furnizată prin îngrășăminte organice (56,6 Kg N/an): 245 kg N/an - 56,6 Kg N/an = 188,4 Kg N/an poate fi aplicată pe teren sub formă de îngrășăminte minerale. Un alt exemplu de calcul se referă
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
în cazul în care nu se efectuează un studiu agrochimic este conform datelor din tabelul 7.4: 0,4 (ha porumb) x 130 Kg N/ha/an) = 52 kg N/an. Această cantitate este mai mică decât cantitatea de azot mineralizabil din gunoiul solid aplicat pe teren (56,6 Kg N/an) ceea ce însemna că ● pe terenul arabil al fermei nu mai pot fi aplicate îngrășăminte minerale ● ferma trebuie să exporte către alte ferme cantitatea de azot în exces din gunoiul
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]