45 matches
-
decreta că oricine pierde o competiție pierde și diploma care i-a dat dreptul să participe la acea competiție! Mai mult, întregul sistem al nominalizărilor pentru un premiu ar putea cădea victima ideilor răsărite din frizura tip Ana Pauker a ministresei. Acesta e doar unul dintre abuzurile prin care d-na Andronescu va rămâne în istoria neagră a învățământului românesc. Alături de revoltătoarea decizie în cazul manualelor alternative, alături de aberațiile de la examenul de repartizare în liceu, alături de instaurarea agresivă a bunului-plac, ea
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
de euro? Cine, înafara unor incapabili sau a celor care acceptă să intre în lanțul corupției, dezvoltând la nivel de masă practica micii șpăgi, iar la vârf vânzarea examenelor și trucarea concursurilor de diplomă ori de titularizare? Noua măsură a ministresei Andronescu urmărește să lichideze bolnavul, nu să elimine boala. Pentru că atât dezastrul de la examenele de titularizare, cât și practica înșelăciunii, furtului și escrocheriei sunt boli ale sistemului. Acum, mini-stresa provocatoare de mare stres s-a năpustit pe decerebrații ce-au
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
cifre care, în acel moment, păreau, într-adevăr, decente. Nu mai mult, dar totuși decente. A trecut ianuarie, a trecut și februarie, am intrat binișor în martie, iar din cuvântul premierului n-a mai rămas decât ondularea neliniștită a frizurii ministresei de resort, obligată să dea formă procedurală unei țepe politice de cea mai joasă extracție. Când, de 8 martie, același înalt personaj afirma lingușitor: "Destinul nostru este rezultatul șansei de a fi avut profesori extraordinari" nu m-am putut opri
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
conectat pline de lăcomie. Să așteptăm, așadar, toamna, când băncile copiilor vor fi pline de manuale virtuale - pentru că pe cele de celuloză le-a păpat lupul cel lacom al îmbuibării de partid. Vom vedea atunci cine va plânge de mila ministresei, sau dacă din ea va mai rămâne și altceva decât amintirea unor lacrimi cu iz de celuloză, format manual, cu preț minim și valoare așijderea.
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
Cronicar Pivnițele beuranismului Prinsă cu mîța în sac la București, ministreasa Integrării Europene, Hildegard Puwak, a declarat la Bruxelles, citată de ZIUA, că activitatea fiului și cea a soțului ei în materie de firme sînt în “în responsabilitatea lor”. Cu alte cuvinte, în conflictul de interese în care a intrat dna
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
noi reacții și evaluări ideologice. Între spontaneitate și intervenție, între tendințele limbii și politica lingvistică, se pot stabili relații complexe. Ministru, de exemplu, apare în DEX cu formă unică de masculin. În schimb, în dicționarul academic (DLR), sînt înregistrate formele ministreasă, ministresă și chiar ministroaică. Ministreasă (considerat "familiar, adesea ironic"), format cu sufixul -easă, apare la Macedonski; ministroaică (cu mențiunea "neobișnuit") e atestat la Iacob Negruzzi. Sensul atribuit - singurul posibil în epocă - este "soție de ministru". Varianta ministresă, considerată o adaptare
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
Între spontaneitate și intervenție, între tendințele limbii și politica lingvistică, se pot stabili relații complexe. Ministru, de exemplu, apare în DEX cu formă unică de masculin. În schimb, în dicționarul academic (DLR), sînt înregistrate formele ministreasă, ministresă și chiar ministroaică. Ministreasă (considerat "familiar, adesea ironic"), format cu sufixul -easă, apare la Macedonski; ministroaică (cu mențiunea "neobișnuit") e atestat la Iacob Negruzzi. Sensul atribuit - singurul posibil în epocă - este "soție de ministru". Varianta ministresă, considerată o adaptare după fr. ministresse, era folosită
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
toate slăbiciunile societății" (EZ 3353, 2003, 1); "Ministresa Andronescu își împinge sora către șefia CJAS Mehedinți" (gds.ro); "Ministresa Daniela Bartoș nu vrea să apară cu cască de protecție la Cârcotași" (curierul.ro). Doar de vreo 10 ori apare varianta ministreasa: "Iată răspunsul magistral, rostit de ministreasa MEC" (ziua.ro, 1.07.2002); "Presa a intrat în posesia documentației. Ministreasa a negat cu infatuare" (graiul.ro 7.04.2004). Nu trebuie să îngrijoreze pe nimeni faptul că unele sufixe feminine ar
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
1); "Ministresa Andronescu își împinge sora către șefia CJAS Mehedinți" (gds.ro); "Ministresa Daniela Bartoș nu vrea să apară cu cască de protecție la Cârcotași" (curierul.ro). Doar de vreo 10 ori apare varianta ministreasa: "Iată răspunsul magistral, rostit de ministreasa MEC" (ziua.ro, 1.07.2002); "Presa a intrat în posesia documentației. Ministreasa a negat cu infatuare" (graiul.ro 7.04.2004). Nu trebuie să îngrijoreze pe nimeni faptul că unele sufixe feminine ar avea conotații peiorative: în română e
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
Daniela Bartoș nu vrea să apară cu cască de protecție la Cârcotași" (curierul.ro). Doar de vreo 10 ori apare varianta ministreasa: "Iată răspunsul magistral, rostit de ministreasa MEC" (ziua.ro, 1.07.2002); "Presa a intrat în posesia documentației. Ministreasa a negat cu infatuare" (graiul.ro 7.04.2004). Nu trebuie să îngrijoreze pe nimeni faptul că unele sufixe feminine ar avea conotații peiorative: în română e vorba în primul rînd de registrul stilistic, de ruptura dintre limbajul popular și
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
în uz pare să se impună forma cu -ă, ca în spaniolă; se constituie astfel o gradualitate, în care e posibilă alegerea stilistică nuanțată: ministrul (stil tehnic, oficial) - doamna ministru (limbaj oficial-interacțiune socială) - ministra (stil standard-colocvial) - ministresa și mai ales ministreasa (ton ironic-peiorativ).
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
și lăzile cu bijuterii. S-au evaporat în 1946, fiind confiscate și predate Anei Pauker la Comitetul Central. Ce-a făcut Ana Pauker? Și-a măritat fata cu dr. Brătescu. I-a numit la ambasada din Moscova pe cînd era ministreasă la Externe. I-a transferat la Stockholm. Acolo au început să vîndă pe piața Stockholmului și să acumuleze dolari. Serviciul sovietic de informații s-a sesizat. Așa a căzut Ana Pauker. își acumula deviza în depozite în străinătate, dovedind că
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
cazan, laolaltă cu românii, și locuiesc pe unde se nimerește. Ungurii cu pompele lor au fost lăsați să-și vadă, totuși, de treabă, deși, în primul moment de isterie, n-ar fi fost de mirare dacă purtătoarea de cuvînt a ministresei Mediului le-ar fi transmis un comunicat, să se întoarcă de unde au venit, fiindcă forțele locale sînt suficiente. Purtătoarea de cuvînt a Sulfinei Barbu de la Mediu a demisionat, după ce a făcut o criză de autoritate cu ziariștii, la o conferință
Ticăloșiile de sub ape by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11709_a_13034]
-
ca ticăloșii care au căștigat bani buni făcînd diguri proaste să plătească. Trebuie ca mafioții lemnului să plătească și ei. Iar incompetenții care au fost numiți la mediu, pe criterii politice, trebuie urgent trimiși pe urmele purtătoarei de cuvînt a ministresei Sulfina Barbu. Dacă și după aceste inundații vom da vina pe agenda lui Dumnezeu, atunci chiar că purtătoarea de cuvînt de la Mediu a avut dreptate și că avem țara pe care o merităm.
Ticăloșiile de sub ape by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11709_a_13034]
-
în premierul Năstase. Firește că în jocurile politice de la noi, ideea că președintele Iliescu își pregătește reîntoarcerea în PSD trimițîndu-l la Palatul Victoria pe Ion Talpeș pare foarte plauzibilă. Cum rămîne totuși cu „sacrificarea” Rodicăi Stănoiu? După părerea mea, fosta ministreasă a Justiției a contat în mult prea mare măsură pe un eventual sprijin necondiționat dinspre Palatul Cotroceni. Faptul că Uniunea Europeană a pus ochii pe Justiția din România n-a impresionat-o, se pare, cîtuși de puțin pe dna Stănoiu. Fiindcă
Adio. La Justiție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13050_a_14375]
-
atitudine în general reformistă și liberală”, opusă echipei Chișinevschi - Răutu, dogmaticii intransigenți. O doză de simpatie pentru Constanța Crăciun transpare și în portretul pe care i-l face și în care nu ezită să descrie trăsăturile de femeie atrăgătoare ale ministresei : „Avea calități de prezență și suflet ce nu puteau decât să displacă ortodoxiei partinice. În primul rând trebuie să fi fost foarte frumoasă în tinerețe, cu capul ei de nemțoaică, păr șaten și ochi albaștri, graseierea ușoară, zâmbetul fugar ce
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
teamă că nici acuzația de corupție n-ar fi cu totul exagerată: de unde să știm noi că editurile favorizate cu nerușinare nu cotizează gras în contul partidului pe care d-na Andronescu îl reprezintă atât de aberant în guvern? Motivarea ministresei - chipurile, reclamarea de către profesori a numărului prea mare de manuale - seamănă izbitor cu "telegramili oamenilor muncii", la care făcea apel Pingelică atunci când voia să mai dea una peste bot bizonului național. Deși catastrofal plătită, eu nu cred că profesorimea României
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
subdezvoltată, a dictaturii personajelor înscăunate în înalte funcții administrative, dar și a hoțiilor patronate de sferele politice. O Românie lașă, îngrozită de principiul concurenței și al competenței. Din nefericire, prea mulți dascăli - te pomenești că unii chiar i-au scris ministresei! - sunt complicii acestui fel de țară de care ar trebui să fugim înspăimântați!
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
habarniștii de la finanțe, agricultură sau interne, calul de bătaie al jurnaliștilor a devenit suprarealista doamnă ce răspunde de învățământ și cercetare. Seria de upper-cuturi aplicate de-un fost lider al studenților (arogant în stil, însă extrem de precis în articularea ideilor) ministresei învățământului într-o emisiune televizată arată cât de nepregătiți pentru guvernare sunt, de fapt, ahtiații de putere ai lui Iliescu. Specialistă în perifraze, ocoluri dibace ale răspunsurilor, când nu de-a dreptul cras incompetentă, dna Andronescu e imaginea însăși a
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
oprit și două fufe de polițiste de la circulație, am fost nevoită să le arăt legitimația și să le spun de unde mi-am luat furoul ca să mă lase să plec. La Guvern era o foșgăială înfiorătoare. În frunte cu Premiera, toate ministresele plângeau și-și frângeau în mânuțele manichiurate, care colțul de la pijama, care capodul, care bikinii, mă rog, fiecare își frângea ce apucase să pună pe ea, înainte de a pleca de-acasă, în mare viteză. Am reușit, cu greu, să aflu
Cromozomul Y e ca şi mort, trăiască oja şi cromozomul X! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19959_a_21284]
-
să îmi ceară, mi-au trimis o adresă din care nu înțeleg nimic și mă pun să enumăr niște documente legate de site și internet gen jpg, gif și pdf “, a zis Elena supărată. Iată reacția unui tânăr la declarația ministresei:
Elena Udrea e supărată pe pdf-uri. Publicul reacționează by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21086_a_22411]
-
de jocul dintre conotațiile sociale atribuite formelor feminine ale titlurilor, funcțiilor, profesorilor. E clar că în română femininul se formează cu ușurință (profesoară, doctoriță, președintă, ministră), dar și că e adesea simțit ca prea familiar, popular, devenind uneori chiar peiorativ (ministreasă). Formula doamnă profesor e preferată de unii, pentru că sună mai solemn, oficial, protocolar; și totuși, cînd termenul profesoară este atît de frecvent și de firesc folosit și nu are conotații nici familiare, nici peiorative, de ce e nevoie să fie evitat
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
limpede că nu puteau lăsa un astfel de personaj să ocupe funcția pentru care se lupta cu ghearele și cu dinții. Ar fi intrat în antologiile infamiei, chiar și într-o țară fără reguli și convingeri precum România, numirea unei ministrese a cărei biografie publică și personală arată cum arată. În aceste condiții, Curtea Constituțională a acționat perfect schizofrenic: a dat o decizie pe considerente etice, dar a motivat-o pornind de la găurile și aberațiile din Constituție. Am ajuns într-un
Justiția cu față colhoznică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8774_a_10099]
-
cărți. Subvențiile au rămas aceleași din 1998, deși numărul de vizitatori a crescut de patru ori, de la 5000 la 20.000 pe an. Prezidenta Asociației, Edmonde Charles-Roux, care este și președinta juriului Goncourt, așadar, nu o fitecine, i-a trimis ministresei o scrisoare alarmată, la care, de ce ne-am mira, ministresa nu s-a obosit să răspundă, mai mult, căreia cabinetul ministerial al doamnei Filippetti nici măcar nu i-a confirmat primirea. Nici mail -urile adresate ministrului Finanțelor nu s-au bucurat
Scriitorul și ministrul () [Corola-journal/Journalistic/3522_a_4847]
-
actualul PNL nu-mi convine deloc, mă fac că nu-i cunosc,” își declară istoricul dezamăgirea. Scriitorul readuce în discuție presupusul plagiat al premierul Victor Ponta, pe care îl consideră un lucru grav. M-am înfiorat să văd pe doamna ministreasă a Educației venind să explice că nu-i lucru grav că Ponta a făcut un plagiat,” declară Neagu Djuvara. Istoricul Neagu Djuvara nu a fost foarte vocal în privința situației politice din România, însă, s-a arătat în câteva rânduri nemulțumit
Neagu Djuvara: Îmi este rușine. PNL e o harababură by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41493_a_42818]