80 matches
-
a se transforma în cîntec de dragoste pentru tînărul ce se pregătește să intre în următoarea vîrstă „de trecere”. Urarea-cîntec de leagăn poate renunța la elementele de rețetar culinar, într-o variantă ca următoarea: Să fie sănătos Și norocos Și mintos Și voios Și frumos Și drăgăstos Și-nvățat Și bogat, Om de treabă. Cum am spus, botanica populară este permanent solicitată în normalizarea cursului vieții, în toate etapele, de la naștere pînă la moarte și chiar după aceea. Intră în rol
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
loc de cinste, mentalitate care s-a păstrat și astăzi. Să ne amintim de „domnișorii” din Ardeal, fii de ță rani, care răzbăteau la școli înalte și, prin învățătură, dețineau funcții administrative sau culturale. Poziția comunității românești față de cei dotați, mintoși („măi țestosule”!), care se ridică peste media de gândire, este în totală opoziție cu practicile barbare ale bulgarilor de pe Volga sau a mongolo-tătarilor. La bulgari, cei deștepți, cu mintea limpede, clarvăză toare, erau sacrificați divinității, fiind suspectați că vor strica
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Trist izbițivă-n piept,/ Numai vaier funest/ Să răsune în For", este de îndată completat prin înțepături satirice și fine ironii, care dau substanță parodiei printr-un umor de calitate, adesea ironic: "Cum s-a stins de sublim/ Cel atât de mintos" sau "Jeluiți pe bărbatul/ Care în stare a fost/ Mai degrab' decât toți/ Să împartă dreptatea/ Ascultând la proces/ Doar o singură parte,/ Mai adesea nici una". Parodia dezvoltă, în opera lui Seneca, cele mai variate și pe alocuri neașteptate resurse
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
îi cere să ocupe el locul hoților dinainte, ca să îi „iasă măcar de-o motocicletă”. Conflictul subteran e tipic pentru realitatea Israelului. În Făt-Frumos, fiul Iepei, mama-iapă, vădană, își rupe bucățica de la gură ca să facă educație mânzului ei chipeș și mintos. El ajunge să ia toate treptele și toate diplomele, se mută într-un oraș mare, uitând, firește, de bătrâna Iapă. Pornind la drum spre el, mama îl găsește locuind în cartierul de vile, iar pe ușa lui scria: „Inginer Făt-Frumos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
lustruiți În lumile bogate, bătrânețea, în cazul unui vârstnic activ, cultivat și cu o prezență îngrijită, e ultimul lucru pe care-l iei în seamă. Bătrâni frumoși ajung îndeobște doar cei care au fost chipeși de tineri. Sau atât de mintoși, încât nimic nu mai vine înaintea inteligenței. În lumile paupere, bătrânețea e mereu urâtă. Săracii par murdari și când sunt curați. La prima mea ieșire într-o țară bogată, în Olanda, am sesizat imediat o absență. Nu vedeam moși și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nu răspundeau la forță numai prin forță, ci apelând la conștiința de clasă“. Dar când trebuia să spună fraza pe de rost în fața plutonului, săreau de unde nu te aștepți bifurcațiile și-l înnebuneau de cap. Când căpitanul, nici el mai mintos, lua caietele elevilor serioși, care notam cuvânt cu cuvânt ce ne spunea la ore locotenentul, găsea în ele tot felul de minunății. Cum ar fi, de pildă, că „fascistul a fost împins în propria-i viziune de popoarele care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Cînd te vei visa depănînd, ai să vezi ori ai să pățești ceva. Desculț La praznice nu-i bine a ieși afară desculț. Deșteptăciune Copiii cu fruntea despicată vertical sînt deștepți. Cînd facerea a fost ușoară, copilul născut va fi mintos. Copii mintoși sînt acei care se nasc dimineața, mai ales sărbă toarea. Cu cît un copil e înțărcat mai de timpuriu, cu atît e mai deștept. Dezgropare Nu-i bine să dezgropi mortul pînă nu îndeplinește patru ani de la moarte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vei visa depănînd, ai să vezi ori ai să pățești ceva. Desculț La praznice nu-i bine a ieși afară desculț. Deșteptăciune Copiii cu fruntea despicată vertical sînt deștepți. Cînd facerea a fost ușoară, copilul născut va fi mintos. Copii mintoși sînt acei care se nasc dimineața, mai ales sărbă toarea. Cu cît un copil e înțărcat mai de timpuriu, cu atît e mai deștept. Dezgropare Nu-i bine să dezgropi mortul pînă nu îndeplinește patru ani de la moarte, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
absența Crezului? Poți lua ungerea din Taina Sfântului Maslu fără citirea Evangheliilor? De când mărturisirea „în cuvinte” reprezintă defectul „elitei”? Cum s-au mântuit tâlharul și desfrânata, dacă nu prin cuvinte? Cum și-a dovedit samarineanca dragostea dacă nu prin „vorbă mintoasă” (N. Steinhardt)? Cuvinte avem, uneori numai cuvinte, dulcea lor mângâiere, pentru cei dragi. Când nu mai sunt în preajmă nici flori parfumate, nici cărți de preț, avem ca daruri, pentru cei iubiți, „o samă de cuvinte”... În sfârșit, cunosc orgoliul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
le-au ținut la Roma și cei care doreau neveste, au fost trimiși în Dacia. Dacii, fiind mai tot timpul beți, nu prea apreciau femeia, așa că toată lumea a fost mulțumită și s-a zămislit un nou neam, bățos, viguros și mintos. Adică românii! Fiind așa un neam dat naibii, dușmanii s-au pus cu toții pe capul lui pentru a-l dezbina. Dă-i cu pecenegii, cu turcul, cu hunul, Yalta, și cu Malta, cu rusul, cu ucraineanul și chiar cu polacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
deschidem capcana. Întîrziem cam o oră și cînd venim... mangusta plecase. Cu dinții a ros o gaură, exact cît trebuia, în plasa de sîrmă. Bravo! Admirabilă ești, bre! Mă bucur de colocatarii mei, care de care mai curajos și mai mintos. Ca și stăpînul... pardon, ce stăpîn?! Adică, la fel ca și mine, egalul lor. Iguana neagră Cînd am intrat în casa bătrînului meșter am rămas uimit să constat că era aproape la fel mobilată ca o casă de pe la noi. Canapele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
păcatul trufiei. Nu se mulțumea cu ce are toată lumea, cu ceea ce face toată lumea. Maria dorea să iasă din comun, să uluiască, să se vorbească de ea. Băieții roiau în jurul ei, care de care mai bogat, mai bărbătos, mai arătos, mai mintos. Maria însă nu era fata care să se oprească la unul din roiul imens de indivizi care o înconjurau. Dacă anturajul său n-o mulțumea, Maria și-a extins aria de căutare și a ajuns, în sfîrșit, la ce-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lanuri, la Vlădiceni. Comuna era locuită de bulgari, găgăuzi și moldoveni. Am stat de sâmbătă până luni. Doctorul avea o fetiță de vârsta lui Petrișor și noi am găsit de cuviință să-i logodim iar preotul Gâlea, tot atât de mintos ca și restul, le-a citit slujba logodnei. Poveștile tinereții... Directorul școlii era un bulgar, Gladkov, greu de înțeles și mult mai greu de suportat. De altfel nici nu terminase școala normală; era învățător făcut din cântăreți bisericești, lucru obișnuit
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
să faci altfel decât spunea marele chirurg, specialist a cărui reputație îl făcuse pe Ostrovski, ambasadorul URSS la București, să-i propună să meargă la Moscova, bine plătit, să predea “chirurgia de război”?! Fiu de preot din Ardeal, căpos și mintos, a considerat că mai întâi trebuie să-i învețe pe cei din preajmă. și nu s-a dus. Când am revenit la Marineanca, am făcut schimb de instrumente diplomatice cu soția. Eu i-am predat un foarte frumos costum național
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
știu, că împăratul și împărăteasa erau oameni ca toți oamenii și cei doi frați mai mari atâta aduceau cu Șperlă, cât aducea ziua cu noaptea și nici atâta. Aceia erau brazi nu altceva, voinici să frângă pământul în două și mintoși să-ți spuie pe degete tainele lumii”. Împărați ei, dar oameni asemenea povestitorului și receptorilor, părinții și frații remarcabili în condiția profană judecă superficial personalitatea mezinului, „pi-acel mic l-avea di prost” (Izvoare - Soroca) ni se spune într-un alt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de întrebarea păpușerului. Bună 'sara, domnii mei, strigă atunci o păpușă care ședea pe un scaun picior peste picior într-un colț al scenei. Eu sunt președintele celor nouă care nu înțeleg niciodată nimic. Am venit să mă procopsesc în mijlocul mintoșilor și învățaților din această onorată adunare. Să ascultăm, deci Sfânta Evanghelie a lui Samson cetire și să ne ascuțim mințile spre a o înțelege. În același moment apare pe scenă o a doua păpușă cam încovoiată care, după ce se închină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
103. 25. Ibidem, vol. I, p. 137. 26. Ibidem. 27. Ibidem, vol. II, pp. 101, 104-105. Și Matei al Mirelor, cărturarul grec căruia Radu Șerban i-a fost favorabil, a avut o părere bună despre el: „Șărban era un om mintos, viteaz, bun, blând și plin de omenie; săraci și străini, toți aflau loc în inima lui; țara o guverna bine”. 28. Vezi Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente..., vol. XII, București, 1903, p. 1231. 29. Vezi Arhid. prof. dr. Ioan N. Floca
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
subiectul filmelor ei, ci cucerirea puterii artistice între oamenii mari. Ea nu avea prieteni printre copii. Se învârtea toată ziua bună ziua printre adulți, care descopereau în ea, extaziați, un adult. Cântecele ei erau sfaturi modeste pentru uzul vârstnicilor nu prea mintoși: banii nu aduc fericirea, fericirea e totul și ea se găsește în razele soarelui. Spunea cu dezinvoltură, fără să stea să se gândească o clipă - cum îmi cerea bietul meu tată - dacă știe multe; și chiar știa: știa să spună
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
pendantismului snob. Numai că șireata matroană ot Bîrzoieni ține să ne facă din cînd în cînd cu ochiul; știe prea bine că Bîrzoi e un „țopîrlan”, că anturajul ei o vede pe ea însăși așijderea, dar din cînd în cînd mintoasa parvenită vine la rampă și ne face cu ochiul: adică nu-i chiar așa, boieri dumneavoastră. Nu l-am văzut, în schimb, nici o dată pe fostul ștab al județului, azi interminabilă vlădică republicană, să ne facă cu ochiul în timp
Rezervația pedanților by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13349_a_14674]
-
să vegheze la respectarea lor. Totul e brambura. Proprietatea ba se restituie, ba e "un moft"; ba se garantează, ba se ocrotește. Pentru abuzuri și înșelăciuni ba intri în pușcărie, ba ești lăsat la vatră ca debil fizic și deosebit de mintos. Polițistul ba te înșfacă, ba te iartă după cum știi sau nu știi să-i dai "dreptul" (expresia datează din timpurile răposatului). Ce e adevărul, ce e dreptatea? Mai au ele vreun rost pe lume? Sunt chestiuni care ne minează echilibrul
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
Pe vremea aceea eram cu desăvârșire altul... un tânăr care, la 23 de ani, studiase «științele și artele» la Florența și Veneția și se socotea priceput la astronomie, matematică, la fizică și pictură... Desigur, un înfumurat.... știa că era mai mintos și mai plin de harul plăsmuirii decât toată lumea. Pe scurt, un tânăr obișnuit”. Ca să scape cu viață, prizonierul susține că a studiat și medicina, fiind îndeajuns de norocos să-și tămăduiască bolnavii. Datorită faimei ajunge să-l lecuiască pe însuși
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
gratificat" ca "scriitor român", deci ca un "impostor." Exclusivismele nu-i aveau și pe literații din jurul revistei Contemporanul, unii dintre ei fiind anexați, în calitate de "frați de idee", cursului "socialist" al evoluției literaturii: ""Literatura clasică moldovenească" se înjgheba astfel după principiul "mintosului" caporal care ordona soldatului să sape de la gard pînă la prînz: ea se vedea condiționată - geografic - de Milcovul sorbit pentru noi doar alegoric și - politic - de anul 1859, limită temporală oricum nejustificată: de ce nu atît de dragul pentru ei 1812?". Și
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
literatură. Ion al lui Rebreanu narează soarta tristă a unui țăran împătimit de pământ, caz patologic și pe atunci, - romancierul a dezbătut și altele, din diferite medii. Oribilul sfârșit al lui Ion este nu doar veridic, dar și moralizator: țăranul mintos și câtuși de puțin dornic de proprietate - ci numai de roadele acesteia! -, are tot timpul în vedere că suntem ființe trecătoare pe acest pământ (vezi Miorița) și că o dată izbăviți în neființă nu luăm cu noi nimic. Ba chiar reîncarnați
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
atât de grave în filmul fraților Dardenne, însă nu cu Codul Penal trebuie măsurată intensitatea trăirilor pe care le au personajele. Bruno trebuie să ajungă la fundul sacului pentru ca metamorfoza să se producă și flușturaticul adolescent întârziat, golan nu prea mintos să asume responsabilitățile unui tată. Cu anticipație, Bruno oferă proba schimbării sale la față atunci când vine în ajutorul prietenului său, Steve, și când se autodenunță, ocazie de a recupera demnitatea pierdută. Fără pompa clișeului, frații Dardenne ne rezervă aproape un
Tați, mame și fii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7001_a_8326]
-
Oltule, fartate, zi o doina de dreptate: e Țară o lacrima pe un plai de patimă ce-o zdrobiră sub bocanci fariseii - saltimbanci. face-m-aș poet-haiduc Țării mele să-i aduc la necazuri - că prinos, un domn harnic și mintos. Țara seamănă cu mama ce-și spală-n lacrimi năframa și o ia prin munți, la vale, hăulind doine de jale... BALADA Țara mea din povești cât de tristă ne ești; și poetul - credea că-ți veghează o stea, steaua
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]