46 matches
-
Gómez de la Serna s-a putut întâlni în chip semnificativ și fertil și cu cultul suprarealist al visului, cu a sa viziune a relației dintre eu și lume ca vase comunicante, cu alternanța și interferențele de încântare și dez-încântare, de minunare și spirit critic, de ironie și autoironie și - peste toate, însumându-le, - cu acea definitorie disponibilitate absolută a spiritului pe care orice cercetător al avangardei istorice o va putea regăsi, plină de forță, la autorul Omului pierdut. Un scriitor care
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
arate mai bine. Frumusețea (pentru că de frumusețe și nu de fundamentalisme se face vorbire...) acestor întîlniri necesare se adună, ca trupul sfînt într-o bucățică de pîine, într-un pasaj din capitolul despre André Scrima. Acela în care e descrisă minunarea părintelui cînd află că, de-un Paște, la Betleem, liturghia creștină s-a oprit ca să se audă, din minaret, ,chemarea muezinului la rugăciune". Între o cîntare și alta s-a consumat, absorbită egal de amîndouă, o secundă de tăcere. O
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
ignorance, numită, atunci ca și acum, frivolitate. Un anume antrenament (și antren) al lejerității, al momentelor de frumusețe neangajată cînd, nefăcînd, pesemne, nimic, poți, de fapt, să faci totul. A fost, prin voia lucrurilor, o școală a cărei însemnătate, trecută minunarea copilului prins, de pe margine, de miza vreunei conversații, se arată cu anii. Urmează ,primara", la Mântuleasa, liceul, la Spiru Haret, cu amintiri lipsite de dulcegăria, înduioșătoare, chiar și ea, a dedicațiilor în acorduri de Gaudemus... dar mărturisind, în schimb, față de
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
din România tind spre cancan, deși se afișează altfel. Eu consider blog-ul cea mai bună sursă de informare azi. România ne-a ajutat să uităm de ce ni se cuvine sau de cum ar trebui să fie unele lucruri , ăsta legat de minunarea” menționată Dragoș ... cât despre Steve Jobs... No comment . le-au semnat cristina lica și Ionuț Fantaziu, apropo de act jurnalistic normal. găsești cu un simplu search pe google. Una Autorii articolelor nu sunt întotdeauna și cei care dau titlurile. Cel
Jurnalismul la Londra și la București by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82446_a_83771]
-
nu visam să mă nasc bărbat) din burta mamei mele priveam lumea ca pe fereastră. și lumea mi se părea mică și castă. și lumea mi se părea cînd urîtă, cînd frumoasă. O, și erau atît de multe prilejuri de minunare! Din burta mamei mele priveam cum ninge. Priveam războaiele care ning peste lume. țineam sub observație și integram în sistem marea care face spume Din burta mamei mele, lumea mi se părea de vis. Făcută înadins ca să mă ademenească. Așa
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
postmodern, din care nu lipsesc narațiunea la viitor sau la persoana a doua, intertextul parodic, descrierea cu funcție narativa, notele de subsol auctoriale, separarea discursului naratorului de cel al personajelor printr-un corp de litera diferit, ca expresie a unei minunări modeste că cei atît de clar prezenți acolo ar mai avea nevoie să fie dirijați în a-și configura destinul de personaje. Singurul privilegiu cert pe care și-l rezervă autorul este să constate indeterminarea povestirii, să presupună cine ar
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
un neverosimil stupefiant, spre a se amuză dar și spre a experimenta pînă unde poate merge credulitatea englezilor în fața unui native speaker. Englezii însă nu numai că îl cred, dar chiar ajung să reacționeze la fantasticele etimologii, de pildă, cu minunarea pe care ți-o provoacă un oracol, ale cărui vorbe nu numai că nu le pui la îndoială, dar de la care chiar te aștepți la ceva cît mai de necrezut. Există, în felul acesta, o ramă foarte interesanta a întîlnirii
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
alții, retoromana, cât și an ăntreaga Europa, ăn care călătorește mănat de curiozitatea de a vedea pur și simplu cum arata alte locuri, dar nu o curiozitate reductiva și asimilatoare, ci una sinceră, ca atare sursă inepuizabila de bucurii și minunări. Oricât de mult i-ar displăcea lui Iso Camartin cuvântul "identitate", pe care al consideră prea la modă, și prin urmare cumva pretențios, acest volum are an centru tema identității. Identitatea ănteleasă nu că suma de predispoziții naturale, ci mai
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
povești. Pur și simplu. Fără studii introductive cu pretenții de a sistematiza ceva, ori de a argumenta un punct de vedere, fără interese aplicative. Doar multe, multe povești. Asta este Cercul mincinoșilor: o cărțulie, groscioara, spre bucuria, încîntarea dar și minunarea celor ce o vor cîți, plină de povești pentru cei mari. Spun încîntare, si nu voi putea justifica. Cartea mi-a fost recomandată cu entuziasm, de cîteva persoane, toți cititori de meserie aș spune, si le străluceau ochii spunîndu-mi cît
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
am priceput, de la ei, de ce, si acum îmi dau seama că la rîndul meu nu pot concepe un demers critic pentru ceva care e, realmente, atît de simplu frumos, încît inefabilul sau alunecă de sub orice tipar raționalizator. Spun însă și minunare, pentru că dimensiunile cărții, 430 de pagini în format măricel, ascund multe, multe povești. Nu mă miră numărul lor mare, ci faptul că a avut cineva răbdarea să le adune, precum și generozitatea de a le împărtăși cu altii. În gestul lui
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
predecesoarele sale, acest tip de realism menține vitalitatea excesivă, luxurianța exotică, hipersaturarea cu povești, suprapuse, imbricate... acestea în dozaj și cu instrumentare proprii. Ceea ce este cu adevărat original în scrisul său este totuși extrem de chinezesc și constă în acea daoistă minunare a minții-inimă, în experiențele senzoriale de tipul visului, în copleșitorul flux al impresiilor, în extravaganta expansiune a imaginației. Amestecul fanteziei cu realitatea, provine din concepția veche a „călătoriei libere” (tematizată de daoistul Zhuang Zi) între cele două planuri ale realului
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
nou-născuți sunt vânduți și mâncați, prostituate pitice și depravate se atacă violent, un uriaș chinuie cu plăcere piticii dintr-o cutie, un copil se joacă inocent cu bărci de hârtie, oamenii în costum mărșăluiesc regulat și conform, etc. Tablouri de minunare: fiecare are un alt mesaj, provoacă o altă senzație, cheamă un alt gând care în apare urlând de prin spatele ochilor care privesc curios, mai mult, mai intens. Și când te-ai săturat de frici și tabuuri, poți să râzi
Festivalul International de Teatru de la Sibiu 2014 [Corola-blog/BlogPost/98641_a_99933]
-
Will, Maria Jésus, Seară de poezie rusă), dar și de alte poeme, tributare unor stări de moment: Nu urcați pe statui, Orice mișcare a mâinii, orice clipocit al buzelor, În Queens, Elena. Ceea ce descătușează însă resortul poeziei este o bruscă minunare, scalpel incizat în plin cotidian (decorul comun al unui oraș cu străzi, parcuri, case ori cârciumi), acționând precum cezura "transcendentală" din haiku-rile clasice, aceea urmată, invariabil, de plonjeul metafizic: "Acesta să fie locul/ Aceea să fi fost secunda apariției din
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
oraș/ Până când bunica pregătea prânzul,/ și mai ales clătitele cu urdă sau caș.// Astăzi, acestea toate, ca toate, au trecut./ Cu București, eu mă simt înfrățit !/ Motivul?/ Și eu și el, avem circulația deficitară!" Mă tulbură faptul că toate semnele minunării (ale mirării) sunt la dvs. trasate apăsat, îngroșate semnificativ, și parcă vă văd meditând plin de năduf și făcând o pauză de respiro, tocmai pentru a le accentua semnificativ. (Nicolae Popcov, București).
Poemul si scriitoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7878_a_9203]
-
frumoasă amintire din copilărie? I.N.: E greu de izolat ceva care să suporte în sine superlativul. Copilăria este oricum - iartă-mi lipsa de originalitate! - în totalitatea ei “cea mai... și cea mai”, este misterul și bucuria, este învățarea lumii și minunarea de lume, este un dar pe care nimeni nu-l poate prețui cînd îl are.... Iar adultul, orice-ar face, s-a dezbărat demult de ea, deși o caută, deși ar plăti din greu să mai aibă măcar o fărîmă
Femeia de lângă Mircea Cărtărescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18840_a_20165]
-
era să te iei după agitația care șerpuia În rândul membrilor Studium-ului. Nici unul dintre mușterii nu părea să fi observat ceva; erau cu coții concentrați asupra vinului, ca și când prezența femeii nu ar fi mai constituit, pentru ei, un izvor de minunare... Sau ca și când nu ar fi cutezat să Își ridice privirile asupra grupului lor. În ciuda tulburării pe care o iscase, Antilia era perfect În largul ei, așezată printre dânșii, ca și când băncuța unei cârciumi ar fi fost pentru ea jilțul din odaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Dante văzu clar cum pleoapele Fecioarei se ridicau, cu pupilele luminate de o strălucire. O tăcere uluită Înghețase sutele de persoane Înghesuite În naos. Apoi, totul se scufundă Într-un vuiet, toate gurile unindu-se Într-o aceeași exclamație de minunare. Poetul murmurase și el ceva, surprins, fascinat de relicva care continua să se miște. Aceasta, după ce Își deschisese ochii de-a binelea și privise În jur, Își slăbi strânsoarea brațelor cu o mișcare curgătoare, ridicând dreapta pentru a-i binecuvânta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
vanități metodologice.Eseurile incluse în acest volum sunt un produs al sintezei dintre concept și metaforă, dintre idee și stil, fapt subliniat în prefață de Virgil Bulat evidențiind că autorul este un scriitor prolific, pentru care scriitura înseamnă pasiune, bucurie, minunare în fața frumuseții decelate în creația altora, satisfacție în descoperirea unor sensuri inedite de interpretare a acesteia. Ion Popescu-Brădiceni are opțiunea pentru discursul critic,dar,nu numai conceptual,ci și metaforic, el este apropiat atât față de opera comentată, dar și scriitorului
ION POPESCU-BRĂDICENI- CRISTALIZAREA HAZARDULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361751_a_363080]
-
Raiului Domnul Sfînt, Din sacul spart, de-un pisc din Carpați, nenumărate Bogății curgînd, golindu-i tot sacul din spate, Minunîndu-l pe Sfîntul Petru de întîmplare, Dar, în ochi, Domnul, citindu-i adînca mirare, L-ancredințat că nu e loc de minunare: Avînd doar o proastă pătură conducătoare! Aceasta a fost pacostea, navigînd prin vremuri Conduși arareori neprinși de rele vîrtejuri, Cu boieri stînd în genunchi, pe dușmane preșuri, Pentru domnie licitînd tot mai mari peșcheșuri, Și-au stors poporul, pînă la
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
2), iar aceștia s-au umplut de Duhul Sfânt, pogorât asupra lor sub chipul limbilor de foc, care i-a inspirat să vorbească în alte limbi, „precum le dădea lor Duhul a grăi“ (F. Ap. 2, 4), spre „uimirea“ și „minunarea“ celor care îi cunoșteau și îi ascultau, vorbindu-le în limbile lor despre „faptele minunate ale lui Dumnezeu“ (F. Ap. 2, 11), încât au crezut în El și au hotărât să Îi urmeze Lui. Ziua Cincizecimii, Rusaliile, ca moment al
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
Sunt! Sunt dincoace de Poartă! Sunt...de parcă nu au plecat niciodată! Mă așteaptă! Amândoi...cu zâmbete tămăduitoare și cu brațe întinse-n “sensul” și-n “direcția” sufletului meu...din căruță! Toți bigoții din cortegiu (își) uită semnele de crucire și minunare! Toți ateii își “desenează” pe “față” toate crucile uitate!...Și eu? Eu ce să fac?...Mă apuc de înviat! Și ce repede încep să...Fiu! Parcă așa zice Mihai: “Nu credeam să-nvăț (a Fi) vrodată!”... Nu? Da...îmi vine
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) () [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
2), iar aceștia s-au umplut de Duhul Sfânt, pogorât asupra lor sub chipul limbilor de foc, care i-a inspirat să vorbească în alte limbi, „precum le dădea lor Duhul a grăi“ (F. Ap. 2, 4), spre „uimirea“ și „minunarea“ celor care îi cunoșteau și îi ascultau, vorbindu-le în limbile lor despre „faptele minunate ale lui Dumnezeu“ (F. Ap. 2, 11), încât au crezut în El și au hotărât să Îi urmeze Lui. Ziua Cincizecimii, Rusaliile, ca moment al
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
dobândi adevărata libertate decât renunțând de bunăvoie la ea. Ca pe urmă ei toți să se simtă fericiți (sic!) că au scăpat de povara liberei alegeri... Prin progresele înregistrate de știință și tehnică (magia tehnicii a deposedat omenirea de putința minunării, baza religiozității ei primitive!), omul, suntem înștiințați de P.P.Negulescu în Destinul omenirii, este atâta de nehotărât și mulțumit când poate transfera altora sarcina unor decizii riscante, încât „teama de răspundere pare a fi, de altfel, o caracteristică, din ce în ce mai pronunțată
MISTICA GLOBALISTĂ A POLITICIANULUI ACTUAL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381025_a_382354]
-
gândului te-am încurajat, neîntrebându-mă dacă ție îți erau de trebuință sau mie. Deși distanța care ne despărțea se afla pe Pământ, simțeam cum urcă la tine gândul meu plin de iubire: „Să nu te temi de pustie, Maică”! „Minunare să-ți fie Fericirea pe care o trăiești, călcând pe urmele pașilor Lui Iisus Hristos”! „Și El a fost Singur, de multe ori, în multe locuri”. „Doar El știe dacă singurătarea este așa cum ne-o imaginăm noi, muritorii”. „Dumnezeu-Tatăl - al
POEME CREŞTINE), DE IOANA STUARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372875_a_374204]
-
După 2000 de ani de la răstignirea și Înălțarea Lui la Cer „Iubirea adevărată și necondiționată, doar de la Dumnezeu o primim”. Îți mulțumesc, Doamne! Îndemnul meu pentru a scrie această lucrare, a venit în momentul unei tresăriri, a unei minunări, în timp ce citeam în ENCICLOPEDIA ACADEMIEI DACOROMÂNE - vol. 1 / A-L, prima ediție 2012, la litera „I”, notări aflate sub titlurile „Iisus” și „Iisus, marele inițiat în Dacia” (pag. 662, 663, 664). Motivul tresăririi mele l-a constituit fascinația cu care
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]