75 matches
-
de examen asocierea dintre fiecare cifră a coloanei A. și litera corespunzătoare din coloana B. A 1. sinteză proteinelor neuronale; 2. digestia, intracelulara; 3. diviziunea celulei; 4. producerea, de energie. B a. centrul celular; b. corpusculii Nissl; c. lizozomii; d. miofibrilele; e. mitocondriile. - întrebare structurată: În urechea internă se găsesc receptorii pentru auz și echilibru. a) Prezintă comparativ receptorii pentru echilibru respectând următoarele criterii: numele receptorului, localizarea, si alcătuirea receptorului. ... b) Enumeră proprietățile fundamentale ale undelor sonore. ... c) Precizează în ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
între membrana celulară și nucleul unei celule, constituind masa fundamentală a acesteia. În citoplasmă se află organite comune, precum ribozomii, mitocondriile, aparatul Golgi (format din dictiozomi), vacuolele, lizozomi, reticulul endoplasmatic, peroxizomi, glioxizomi, precum și organite specifice, așa cum sunt plastidele, cloroplastul, neurofibrilele, miofibrilele, centrozomul (centrul celular), cili, flageli, incluziuni ergastice (citoplasmatice) și corpul Nissl (corpuscul Nissl, corpi tigroizi), aflate în citosol, fluidul vâscos în care se petrec toate reacțiile intracelulare. O masă citoplasmatică cu mai mulți nuclei (cu mai multe nuclee) se numește
Citoplasmă () [Corola-website/Science/304510_a_305839]
-
numeroase. - rabdomiosarcomul embrional: diagnosticul este tranșat de prezență rabdomioblastilor - limfomul malign: el are în celulele vacuolizate nuclei dințați - carcinomul cu celule vacuolizate și în general carcinoamele nediferențiate - histiocitomul fibros malign: acestuia îi lipsesc lipocitele și lipoblastii - rabdomiosarcomul pleomorfic: el conține miofibrile și glicogen Evoluția diferă în funcție de tipul LS: bine-diferentiat, mixoid, pleiomorf și cu celule rotunde. "LS bine-diferentiat și cel mixoid" au, în general, un grad scăzut de malignitate (gradul 1-2). Aceste LS pot recidiva local chiar și după mai mulți ani
Liposarcom () [Corola-website/Science/313188_a_314517]
-
în „T” și cele două cisterne care îl mărginesc este numit triadă și are o semnificație deosebită în procesul cuplării excitației cu contracția datorită intervenției în transportul, legarea și depozitarea Ca2+. Eliberat de la acest nivel, Ca2+ poate ajunge rapid la miofibrile, unde reacționează cu sistemul troponină-tropomiozină cu efecte asupra contracției. În reticul există un canal de Ca2+ care poate fi activat de pătrunderea acestuia în interiorul celulei. Reticulul sarcoplasmatic participă și la relaxare prin pomparea activă a Ca2+ din zona miofilamentelor cu ajutorul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
două ramuri (anterior și posterior). Ramul drept coboară pe partea dreaptă a septului și ajunge în spațiul subendocardic drept, mai jos decât în cazul ramului stâng. Fasciculul este format predominant din celule Purkinje mari (până la 46 m lungime), cu puține miofibrile și multă sarcoplasmă, ce conține cantități mari de glicogen. Celulele dezvoltă conexiuni strânse cu fibrele subendocardice. - Rețeaua Purkinje: ambele ramuri ale fasciculului His se continuă cu o rețea subendocardică de fibre Purkinje, ale cărei ramuri terminale pătrund în miocard. Endocardul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în funcția de diverse acțiuni care o influențează (Foix citat de Ulmeanu și colab., 1969) Deosebim trei tipuri de tonusuri: de repaus (caracteristic mușchiului aflat în repaus), de atitudine ( care contribuie la menținerea posturii) și de contracție (care însoțește contracția miofibrilelor dinamice, având un rol deosebit în manifestarea forței). Din punctul de vedere al sportului de performanță, atenția este îndreptată îndeosebi asupra tonusului de repaus și a celui ce contracție, precum și a raportului dintre ele. Investigarea modificărilor tonusului muscular se realizează
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
în zonele subendocardice,în special în cele 2/3 mijlocie și inferioară ale ventriculului stâng. Histologic, sistemul His-Purkinje este alcătuit din celule de tip Purkinje mari având o lungime de 20-50 cm și o grosime de 10-30 m, cu puține miofibrile și densitate mare a joncțiunilor intercelulare strânse. Electrofiziologic, acestea sunt celule cu răspuns rapid, puternic polarizate dar prezentând fenomenul de depolarizare diastolică spontană și având o viteză mare a depolarizării rapide. Aceasta favorizează o conducere rapidă ce atinge la om
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
alta și mecanic prin structuri de aderență intercelulare (macula și zonula adherens/occludens, desmozomi). In ansamblu se realizează două sinciții funcționale, atrial și ventricular, conectate electric la nivelul nodului atrio-ventricular. Cardiomiocitele au aspect striat (fig. 31), datorită organizării sarcomerice a miofibrilelor (~50 % din volumul celular). Comparativ cu fibrele musculare scheletice reticulul sarcoplasmic este mai slab reprezentat (2% din volumul celular), astfel că de obicei o singură cisternă terminală însoțește un tub în T (diadă); tubii în T corespund membranelor Z din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
din volumul celular). Comparativ cu fibrele musculare scheletice reticulul sarcoplasmic este mai slab reprezentat (2% din volumul celular), astfel că de obicei o singură cisternă terminală însoțește un tub în T (diadă); tubii în T corespund membranelor Z din structura miofibrilelor. Nucleul cardiomiocitului este ovalar, situat central, iar mitocondriele sunt numeroase (reprezintă 30-40 % din volumul celular). 12.2. Particularități metabolice ale miocardului In cardiomiocite producerea ATP are loc predominant pe cale aerobă (fosforilare oxidativă la nivel mitocondrial), de aici și numărul mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
alta și mecanic prin structuri de aderență intercelulare (macula și zonula adherens/occludens, desmozomi). In ansamblu se realizează două sinciții funcționale, atrial și ventricular, conectate electric la nivelul nodului atrio-ventricular. Cardiomiocitele au aspect striat (fig. 31), datorită organizării sarcomerice a miofibrilelor (~50 % din volumul celular). Comparativ cu fibrele musculare scheletice reticulul sarcoplasmic este mai slab reprezentat (2% din volumul celular), astfel că de obicei o singură cisternă terminală însoțește un tub în T (diadă); tubii în T corespund membranelor Z din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
din volumul celular). Comparativ cu fibrele musculare scheletice reticulul sarcoplasmic este mai slab reprezentat (2% din volumul celular), astfel că de obicei o singură cisternă terminală însoțește un tub în T (diadă); tubii în T corespund membranelor Z din structura miofibrilelor. Nucleul cardiomiocitului este ovalar, situat central, iar mitocondriele sunt numeroase (reprezintă 30-40 % din volumul celular). 12.2. Particularități metabolice ale miocardului In cardiomiocite producerea ATP are loc predominant pe cale aerobă (fosforilare oxidativă la nivel mitocondrial), de aici și numărul mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
musculare mici, dispuse în straturi parțial suprapuse, alcătuind un sincițiu funcțional (o structură unitară din punct de vedere electric și mecanic). Mușchiul cardiac prezintă striații transversale mai estompate decât mușchiul striat, formate tot din filamente de actină și miozină. În jurul miofibrilelor se află reticulul sarcoplasmatic, cu rol de transmitere a excitației. Mușchiul cardiac funcționrează ca un sincițiu datorită a trei tipuri de joncțiuni intercelulare: macula aderens sau desmozomii (care realizează legături intercelulare longitudinale), fascia aderens sau discuri intercalare (care asigură legături
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
activitatea contractilă ritmică dacă este menținut în condiții fiziologice înafara organismului. Stimulii electrici care asigură automatismul cardiac sunt generați de sistemul excitoconductor, alcătuit în principal din fibre miocardice care păstrează unele caracteristici embrionare (diametru mai mare și lungime mai mică, miofibrile puține, nuclei voluminoși și sarcoplasmă abundentă). Aceste celule sunt dotate cu proprietatea de a genera impiulsuri ritmic, cu o frecvență de 70 80/min în nodulul sinoatrial, 40-60/min în nodulul atrioventricular și 25-35/min în fasciculul His. În mod
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
vârstei, antrenamentului și nutriției. Celulele musculare striate sunt alcătuite din membrană celulară (sarcolemă), nuclei și citoplasmă (sarcoplasmă), în care se găsesc ribozomi (sarcozomi), reticul sarcoplasmatic, aparat Golgi și incluziuni sarcopiasmatice. Alături de aceste organite este prezent un aparat contractil alcătuit din miofibrile. Sistemul tubular transvers este reprezentat de invaginații ale sarcolemei spre sarcoplasmă ce formează o rețea prin care pătrund miofibrilele. Reticulul sarcoplasmatic este alcătuit dintr-o rețea neregulată de canale longitudinale dispuse în jurul miofibrilelor, prezentând dilatații sau cisterne la nivelul benzilor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
se găsesc ribozomi (sarcozomi), reticul sarcoplasmatic, aparat Golgi și incluziuni sarcopiasmatice. Alături de aceste organite este prezent un aparat contractil alcătuit din miofibrile. Sistemul tubular transvers este reprezentat de invaginații ale sarcolemei spre sarcoplasmă ce formează o rețea prin care pătrund miofibrilele. Reticulul sarcoplasmatic este alcătuit dintr-o rețea neregulată de canale longitudinale dispuse în jurul miofibrilelor, prezentând dilatații sau cisterne la nivelul benzilor Z sau la limita de separație dintre benzile A și I. Un tub transvers împreună cu două cisterne formează o
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este prezent un aparat contractil alcătuit din miofibrile. Sistemul tubular transvers este reprezentat de invaginații ale sarcolemei spre sarcoplasmă ce formează o rețea prin care pătrund miofibrilele. Reticulul sarcoplasmatic este alcătuit dintr-o rețea neregulată de canale longitudinale dispuse în jurul miofibrilelor, prezentând dilatații sau cisterne la nivelul benzilor Z sau la limita de separație dintre benzile A și I. Un tub transvers împreună cu două cisterne formează o triadă, realizându-se o legătură prin cotiguitate între cele două cisterne. Sistemul contractil este
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
nivelul benzilor Z sau la limita de separație dintre benzile A și I. Un tub transvers împreună cu două cisterne formează o triadă, realizându-se o legătură prin cotiguitate între cele două cisterne. Sistemul contractil este format din organite celulare numite miofibrile. O unitate contractilă (sarcomer), prezintă o bandă opacă A (anizotropă), încadrată de două semibenzi transparente I (izotrope), delimitate de membranele Z. La mijlocul benzii A se găsește banda H, prezentând în centru linia M. Această organizare se repetă la același nivel
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
contractilă (sarcomer), prezintă o bandă opacă A (anizotropă), încadrată de două semibenzi transparente I (izotrope), delimitate de membranele Z. La mijlocul benzii A se găsește banda H, prezentând în centru linia M. Această organizare se repetă la același nivel în toate miofibrilele, ceea ce conferă aspectul striat transversal. Electronomicroscopic miofibrilele apar alcătuite din miofilamente, dispuse în sensul axului longitudinal. Miofilamentele sunt alcătuite din proteine contractile fundamentale (miozina, actina și troponina) și proteine contractile reglatoare (troponina, α și β actinina). Miofilamentele groase de miozină
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
anizotropă), încadrată de două semibenzi transparente I (izotrope), delimitate de membranele Z. La mijlocul benzii A se găsește banda H, prezentând în centru linia M. Această organizare se repetă la același nivel în toate miofibrilele, ceea ce conferă aspectul striat transversal. Electronomicroscopic miofibrilele apar alcătuite din miofilamente, dispuse în sensul axului longitudinal. Miofilamentele sunt alcătuite din proteine contractile fundamentale (miozina, actina și troponina) și proteine contractile reglatoare (troponina, α și β actinina). Miofilamentele groase de miozină, sunt situate în mijlocul sarcomerului, intrând în structura
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
prin punți transversale ce formează linia M. Fiecare filament gros este înconjurat de șase filamente subțiri și fiecare filament subțire este înconjurat de trei filamente groase. Fibrele musculare striate se împart în trei categorii, în funcție de conținutul sarcoplasmatic în mioglobină și miofibrile contractile, precum și după caracteristicile metabolice și funcționale. Deosebim astfel: fibrele musculare roșii (sau de tip I), bogate în sarcoplasmă, conțin mai multă mioglobină și au mai puține miofibrile iar cea mai mare parte a mitocondriilor este dispusă în zona benzilor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
striate se împart în trei categorii, în funcție de conținutul sarcoplasmatic în mioglobină și miofibrile contractile, precum și după caracteristicile metabolice și funcționale. Deosebim astfel: fibrele musculare roșii (sau de tip I), bogate în sarcoplasmă, conțin mai multă mioglobină și au mai puține miofibrile iar cea mai mare parte a mitocondriilor este dispusă în zona benzilor anizotrope; au metabolism predominant oxidativ și sunt caracterizate prin contracții de tip tonic fibrele musculare albe (sau de tip IIb) sunt mai sărace în sarcoplasmă, conțin mai multe
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
iar cea mai mare parte a mitocondriilor este dispusă în zona benzilor anizotrope; au metabolism predominant oxidativ și sunt caracterizate prin contracții de tip tonic fibrele musculare albe (sau de tip IIb) sunt mai sărace în sarcoplasmă, conțin mai multe miofibrile, iar mitocondriile sunt dispuse mai ales în zona benzilor izotrope; au metabolism predominant glicolitic și sunt caracterizate prin contracții de tip tetanic fibrele musculare roz, de tip IIa sau intermediar, care au caracteristici morfologice biochimice și funcționale intermediare între tipurile
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
conferind în acest mod unitate funcțională tuturor constituienților citoplasmatici. In afară de organitele menționate, comune tuturor celulelor, există varietăți ale acestora, ce sunt caracteristice anumitor tipuri celulare. Un foarte bun exemplu este structurarea ultraspecializată a filamentelor de miozină și actină în miofibrile cu organizare sarcomerică în fibrele musculare striate. In axonii neuronilor se constituie neurofilamente, în care tubulina participă la transportul axonal de substanțe. Unele celule epiteliale prezintă evaginări membranare filiforme ale plasmalemei numite cili, ce pot fi mobili prin prezența unei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
punți transversale cu filamentele de actină. Miozina I este asociată cu actina la nivel subcelular în diverse formațiuni. Miozina II este forma prezentă în fibrele musculare striate, sub formă de filamente groase fiind asociată cu filamentele subțiri de actină în miofibrile cu sispoziție sarcomerică a miofilamentelor (vezi cap. 7.2) 7.2. Fiziologia miocitului striat scheletic Mușchii sunt organe care transformă energia chimică în energie mecanică. Celulele musculare se numesc striate sau netede, după aspectul microscopic în secțiune longitudinală, dat de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
invariabil de la naștere, modificându-se doar volumul, în funcție de vârstă, antrenament, nutriție. Celula musculară este alcatuită din: membrană celulară (sarcolema), citoplasmă (sarcoplasma) și mai mulți nuclei periferici. 7.2.1. Filamentele de miozină și actină Aspectul striat se datorează faptului că miofibrilele sunt astfel organizate încât există o alternanță de zone transversale întunecate (anizotrope, A) și clare (luminoase, izotrope, I), vizibile la microscopul optic . La mijlocul discului clar se găsește membrana Z, iar în centrul discului întunecat există banda H, aceasta prezentând la
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]