21 matches
-
dat, Dumnezeu a luat din țărână am venit, în țărână ne ducem, dacă ne -o mai lăsa Dumnezeu și țărâna aceea . Ce ar mai fi de spus, sau de făcut, mă întreb ? Că doar de miorlăit nu putem pentru că nici miorlăiala nu depinde noi. Printre darurile noastre dumnezeiești, am primit și darul gândirii, al conștiinței de sine, al cercetării, al științei, cum spunem noi. Singura noastră șansă este ca Dumnezeu să ne mai dea timp să înțelegem cu adevărat cum este
DE RUSALII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1496649686.html [Corola-blog/BlogPost/380101_a_381430]
-
nu se încurcă cu nespălatul de mistreț. Și tot așa se bârfi pe seama acestora, în hazul tuturor. Se vede treaba că bârfa este universală... Pe un gard, o nuntă de pisici era în toi și adunarea fu intrigată de atâta miorlăială obraznică. Domnul Leo spuse unui dulău să facă ordine. Acesta lătră scurt la ele: - Hei, ia mai terminați cu miorlăitul că în noaptea asta începe festivalul Primăverii! Motanul mire pufni țâfnos și-l scuipă jignit: - Sss! Mersssi, dom'le, merssi
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Motanul mire pufni țâfnos și-l scuipă jignit: - Sss! Mersssi, dom'le, merssi, știam și noi! Puteai să fii politicos și să ne oferi niște locuri pe bancă. Până la urmă se împăcară și întreaga nuntă de pisici amână cheful cu miorlăieli, luând loc pe bancă între Grivei și Azorel. Când se termină foiala și se umplură băncile, pe sub caiși apăru o orchestră de greieri, toți în frac, scârțâindu-și instrumentele. Întrebai pe nea Martin: - Dumnealor vin de la câmp? - Da de unde! Vin
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
nu se încurcă cu nespălatul de mistreț. Și tot așa se bârfi pe seama acestora, în hazul tuturor. Se vede treaba că bârfa este universală... Pe un gard, o nuntă de pisici era în toi și adunarea fu intrigată de atâta miorlăială obraznică. Domnul Leo spuse unui dulău să facă ordine. Acesta lătră scurt la ele: - Hei, ia mai terminați cu miorlăitul că în noaptea asta începe festivalul Primăverii! Motanul mire pufni țâfnos și-l scuipă jignit: - Sss! Mersssi, dom'le, merssi
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1488393602.html [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
Motanul mire pufni țâfnos și-l scuipă jignit: - Sss! Mersssi, dom'le, merssi, știam și noi! Puteai să fii politicos și să ne oferi niște locuri pe bancă. Până la urmă se împăcară și întreaga nuntă de pisici amână cheful cu miorlăieli, luând loc pe bancă între Grivei și Azorel. Când se termină foiala și se umplură băncile, pe sub caiși apăru o orchestră de greieri, toți în frac, scârțâindu-și instrumentele. Întrebai pe nea Martin: - Dumnealor vin de la câmp? - Da de unde! Vin
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1488393602.html [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
se scurge în țărână, într-un pârâiaș aburitor, iar al patrulea se strecoară neobservat, în magazie. Huo...! Zât, de-aici, scârbelor! Nici să nu vă gândiți! se căznește Dan să alunge dihăniile lihnite, atrăgându-și pe loc un cor de miorlăieli dezaprobatoare. Mă, Castravete, n-ai venit, dracului, odată, mă...?! îl ceartă el pe Avocat, care răsare, gâfâind, din beci și îi întinde sticla și cămașa. Dănuț smulge dopul cu un bobârnac și-i toarnă cu forța alcool, lui Nae, printre
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
care urcau semănau cu cele ale vânzătorilor la închiderea târgului, inutil de ridicate și ascuțiteîn mijlocul cumpărătorilor puțini la număr. Se mai puteau auzi, ca o serie de mici ventuze pe care cineva le dezlipește, țucăielile de rămas-bun, însoțite de miorlăielile de politețe. Oamenii de serviciu făceau ordine pe mese, trăgeau fotoliile. Șah aruncă în grabă o privire sălii, apoi se întoarse spre mine și am văzut atunci pe chipul lui o expresie obosită, care părea să spună: „Nu-i nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de zăpadă și gheață. De câțiva ani, de când tovarășa lui de viață a trecut la cele veșnice, acasă nu mai are cine să-l aștepte. Singura ființă cu care își împarte singurătatea este un motan alintat, care îl întâmpină cu miorlăieli codificate și cu coada în balans, strecurându-i-se printre picioare și așteptând să fie mângâiat. În nopțile lungi de iarnă dar și în nopțile celorlalte anotimpuri, de când orele de somn s-au tot redus, își așterne pe hârtie gândurile
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
minim efort de înțelegere, despre tot ce l-a precedat, ar fi o dovadă că el e deasupra, mare și deștept, cînd, în fond este o dovadă doar de (complex de) inferioritate. În stilul său care combină suficiența, metaforele disprețuitoare (,miorlăiala trubadurilor") și își proclamă adevărurile îndoielnice fără argumente (,Nimic mai misogin decît conceptul de etern feminin șchiar așa? n. Cronicarț), Iovănel crede că rezolvă problema personajului feminin din istoria romanului românesc pe o jumătate de pagină distrugătoare. Adaugă și cîteva
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
literar, Eugen Negrici se poate deda voluptății de a spune ce crede cu adevărat despre începuturile literaturii române. Nu fără tandrețe stilistică sunt luate, astfel, peste picior încercările boierilor stihuitori de secol XIX: „Dramatismul spovedaniei e sabotat de senzația de miorlăială de primăvară pe care o induce fonetismul textului caracterizat prin monoftongări și frecvente închideri de vocale. Chiar dacă pare dăruită ochilor, literatura este, orice s-ar spune, o artă făcută spre a fi auzită și nu putem ignora cu totul aspectul
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
se mișcă în chestiunea "dosarelor integrării" arată că el știe foarte bine cum stau lucrurile. Lașitatea miniștrilor, care-l împing în față pe Adrian Năstase ca pentru a-și pregăti explicațiile viitoare pentru eșecul de proporții (parcă-i aud, cu miorlăieli à la Dincă și cu grimase de Postelnicu, exhibându-și naivitatea și clamându-și inocența: "Năstase e vinovat! El a dat ordinele! El ne-a obligat, noi n-am știut nimic!") a devenit un stil de guvernare. Mai mare rușinea să
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
dacă vrea, îi poate chema la el. Își subția și-și îngroșa vocea cum voia. Vocea lui era în schimbare și-nșela lighioanele, păsările de noapte, zburătăcind ca orbeții cu lovituri mari de aripi, imitând după voie toate hăuliturile și miorlăielile, din gât și din buze, îngroșându-și glasul, încât maică-sa îl ocăra și-l ocărâse întotdeauna, speriată de scălâmbăielile lui răgușite, când își înțepenea gâtul și obrajii, cu ochii bolbociți în cap, și urla de-a surda, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu Holocaustul și se repezeau Întotdeauna să distrugă orice șansă de pace, văzând În ea un complot nazist pentru a ne nimici. Ajungând la ușă, realiză că se contrazicea din nou și se puse În gardă În privința isteriei și a miorlăielii care caracterizau intelectualitatea israeliană: Trebuie să ne ferim de tentația stupidă de-a crede că istoria Îi pedepsește până la urmă pe cei răi. Pe când Își pregătea cea de-a doua ceașcă de cafea, Îi veni În minte, contrar a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
spus. —Dar... —Lasă-mă să dorm! Am închis. În mod clar, intrasem în era apelurilor telefonice nebune în creierii dimineții deoarece peste vreo zece minute, am fost sunată din nou. Iâh, am gândit, nu pot să mai fac față acestor miorlăieli ale lui Todd. Da? am răspuns aspru. Ești chiar tu, carina, dulcea mea petală? Era Eduardo. Vorbea în șoaptă. Nimeni nu-mi mai spusese vreodată carina, dulcea mea petală, dar asta nu m-a îndepărtat de la plan: chiar dacă mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
cine era invitat atunci. — Iar începi... Sunt aproape 40 de ani. Au trecut 40 de ani, Tolea! Chiar dacă aș fi perfect normal, tot am dreptul să uit. Dar nu sunt. Meseria asta m-a atins și pe mine, băiatule. Lasă miorlăiala, că m-am plictisit. Unul, măcar unul. Un martor, atât. O țicneală inofensivă, nu fac nici un rău. Infantilism, cum spuneai. Dar vreau să-i revăd, atât. Mai ales pe unul, acela, doar știi. Să-l văd, atât. Altfel, mă plictisesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
opinci cu care Încălța motanul florean, Îl urca În pod, acolo unde motanul oripilat tropăia, se Împiedica, mai cădea, mai mergea până când, cum-necum ajungea la scara din gura podului de pe care aluneca și cădea În tindă cu mare zgomot și miorlăieli, timp În care toți ai casei se sculau de la masă și afișau diverse stări, de la frică, mirare și până la, În final, ...ămâia mătii Ioani! c-am să-ți ard câteva palme de-o să auzi câinii În Giurgiu!” Băiatul s-a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
În luminoase zori Precum altare fumegânde, și În timp ce tânărul călugăr Îi povestea unui tovarăș de izolare lupta lui cu un leopard - O, aveam o Înfățișare cruntă! Eu Însumi leopard, sălbatic și cutezător, La fel de furios ca el, urlam ca el. - o miorlăială Înăbușită se auzea În spatele meu; s-ar putea să fi venit dinspre tânărul Rjevuski, cu care eram coleg la lecțiile de dans, sau dinspre Alec Nitte, care Își va dobândi un oarecare renume, peste un an sau doi, pentru fenomene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
alte grupuri aflate la drum în ținută de excursie este tocmai faptul că ei nu sunt în ținută de excursie, în schimb au la ei un coș în care se află un sac legat la gură. Din sac se aud miorlăieli și zgârieturi, deoarece acolo e închisă o pisică. Pisica a fost prinsă. În perioada de maturitate a lui Jean‑Paul Sartre apare un personaj care vrea să‑și înece pisicile și de aceea vrem și noi să înecăm astăzi această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Întâmplă și lor, se reped În mare grabă (simțind cu al șaselea simț acel miorlăit straniu) ca să omoare pe preafericiții parteneri, incapabili să se mai apere, Înmuiați de voluptatea plăcerii. Hai, recunoașteți și voi, ipocriților, că vă enervează la culme miorlăiala asta a neamului pisicesc, că sunteți aproape invidioși pe lipsa de prefăcătorie cu care natura Își strigă legile ei. (marți) Nu mă pot abține să nu mă manifest sincer; simt că lumea este falsă, plină de meschinării și de complexe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
care se afla alături, cu glas de dojană și părere de rău. Petre nu-i dădu răgaz să isprăvească: ― Ia mai tacă-ți clanța, hodorogule! Că destul ne-ai bătut capul și ne-ai ținut în loc cu brașoavele și cu miorlăielile tale! ― Ai nebunit și tu, băiete, vai de tine! bâlbâi bătrânul, crucin-du-se. Numai să nu-ți pară rău pe urmă! ― Ce să-mi pară rău, că doar o singură moarte are tot omul! strigă Petre depărtîndu-se, grăbit, fără să știe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
strofe din recitarea ei liniștea de nepătruns a stepei. Era cântecul căruia, încă de mic copil, îi descoperisem farmecul și care, acum, concentra asupra lui toată ranchiuna mea. Aux quatre coins du lit, Un bouquet de pervenches...1 „Da, tocmai, miorlăiala asta franțuzească care nu mă lasă să trăiesc!” m-am gândit eu cu mânie. Et là nous dormirions Jusqu’à la fin du monde...2 Nu, nu mai puteam să aud cuvintele acelea! Am intrat în încăpere și am anunțat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]