188 matches
-
corpul uman. Mușchii pot fi clasificați după mai multe criterii. Proprietățile mușchilor sunt: Compoziția chimică a mușchilor este de: 75-80% apă, 20-25% substanță uscată. Substanța uscată este de natură organică și anorganică. Materia organică este formată din proteine, contractile (actină, miozină) și necontractile; lipide (fosfolipde), glucide (glicogen), mioglobină și miogen. Materia anorganică, este alcătuită din diferite săruri de potasiu, magneziu(Mg) și calciu (Ca). Mușchii au un rol în mișcare, dau formă corpului, dau stabilitate articulațiilor, produc căldură, mențin poziția corpului
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
funcție de afinitatea pentru coloranți a granulelor citoplasmatice există neutrofile (65%), eozinofile (1-3%) și bazofile (0.5%). Neutrofilele au rol important în procesele inflamatorii prin capacitatea lor de fagocitoză. Prezintă o mare mobilitate susținută de prezența proteinelor de tip contractil (actina, miozina, tubulina) fiind atrase în special în locurile unde au pătruns particule străine organismului (chemotactism). Fagocitarea și formarea unui așa numit fagolizozom este urmată de fenomenul de degranulare care este cu atât mai intens cu cât numărul particulelor fagocitate este mai
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
Chiar sub membrană există un sistem microtubular circumferențial format dintr-o proteină (tubulina) care servește ca citoschelet. Menținerea formei discoidale a trombocitelor este datorată pe de o parte rețelei de microtubuli iar pe de alta prezenței unor proteine contractile (actină, miozină, tropomiozina). Stabilizarea sau destabilizarea filamentelor de actină este importantă pentru activarea trombocitelor. La trombocitele nestimulate scheletul membranar căptușește interiorul mebranei de care este legat. In timpul activării reversibile el rămâne intact, dar ulterior ca urmare a acțiunii unei proteaze Ca2
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
de calciu, iar cea heterocelulară (cu celulele endoteliale) poate avea efecte modulatoare deosebit de complexe. I.5.2.4. Cuplarea excitație-contracție și mecanismul molecular al contracției Interacțiunea actină-miozină este activată de creșterea calciului citosolic printr-un mecanism dependent de filamentele groase. Miozina din mușchiul neted are afinitate mică pentru actină în repaus, deci nu este necesară inhibiția interacțiunii lor, contrar prezenței și acțiunii inhibitorii a complexului troponină-tropomiozină în mușchiul striat. Mai mult, miozina trebuie activată pentru a interacționa cu actina; lanțurile ușoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
calciului citosolic printr-un mecanism dependent de filamentele groase. Miozina din mușchiul neted are afinitate mică pentru actină în repaus, deci nu este necesară inhibiția interacțiunii lor, contrar prezenței și acțiunii inhibitorii a complexului troponină-tropomiozină în mușchiul striat. Mai mult, miozina trebuie activată pentru a interacționa cu actina; lanțurile ușoare reglatoare sunt fosforilate de o kinază specifică (myosin light chain kinase; MLCK), care este activată de complexul calciu-calmodulină (vezi fig. 43). Interacțiunea actină-miozină constă în ciclarea punților transversale, ce duce la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
myosin light chain kinase; MLCK), care este activată de complexul calciu-calmodulină (vezi fig. 43). Interacțiunea actină-miozină constă în ciclarea punților transversale, ce duce la alunecarea reciprocă a filamentelor, ca în mușchiul striat, dar cu multiple diferențe. Filamentele de actină și miozina nu au dispunere sarcomerică. În locul membranei Z, filamentele de actină se leagă de structuri speciale numite corpi denși. Contracția este susținută atâta timp cât prezența stimulului menține intrarea calciului, dar aceasta este însoțită de valori scăzute (apropiate de cele bazale, dar mai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ciclarea punților transversale. Contracția este susținută în asemenea circumstanțe prin punțile stabile actină-miozină, ce rezultă din caracteristicile kinetice ale ciclului de reacție (detașarea lentă a punților în care lanțul ușor este defosforilat). În unele miocite netede, fosforilarea lanțului ușor al miozinei este menținută la un anumit nivel chiar în absența unor stimuli externi, rezultând un tonus muscular bazal intrinsec. I.6. MEDIAȚIA CHIMICĂ ORGANO-VEGETATIVĂ Ion HAULICĂ Transmiterea influxului nervos de la un neuron la altul sau de la celula nervoasă la organul efector
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Aparatul metabolic energoformator, reprezentat de mitocondrii, este deosebit de dezvoltat. Mitocondriile ocupă 30-40% din volumul celulei. Aparatul contracții al fibrei miocardice reprezintă cca 50% din volumul celulei și are o structură asemănătoare cu cea observată în mușchiul scheletic. Miofilamentele groase, de miozină, și subțiri, de actină, sunt grupate în discuri (benzi) întunecate (anizotrope-A) și, respectiv, clare (izotrope - I). În centrul discurilor clare se află membrana Z, care se continuă transversal până la nivelul sarcolemei, servind ca zonă de ancorare a filamentelor de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fenomen cunoscut sub denumirea de „legea adaptării inimii” descris de Frank-Starling. Conform acestei legi, forța de contracție crește fazic odată cu gradul întinderii și distensiei ventriculare din timpul diastolei. Depășirea lungimii optime de 2,2 m dintre filamentele de actină și miozină determină alterări ultrastructurale a sarcomerelor însoțite de reducerea forței de contracție și a debitului bătaie. Ca și la mușchiul scheletic, activitatea sarcomerelor miocardice este dependentă de prezența schimburilor ionice membranare întregite de efectul modelator al endoteliului endocardic. Alți factori ai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
proprietăți vasodilatatoare, antitrombotice, antiproliferative, permeabilizante și antioxidante. La baza acestor acțiuni stă activarea guanilatciclazei formatoare de GMP ciclic atât în miocitele musculaturii netede, cât și în celulele endoteliale. Creșterea GMP ciclic la nivelul miocitelor netede realizează defosforilarea lanțului ușor al miozinei și relaxarea vasculară consecutivă dublată de hiperpolarizarea prin activarea canalelor de K+. Printr-un mecanism similar se realizează acțiunea vasculară a compușilor nitroderivați vasodilatatori (nitroglicerina, nitriți, nitrați, nitroprusiat de sodiu ș.a.). Pe plan fiziopatologic, eliberarea endotelială de NO contribuie la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
concentrației sanguine a gazelor respiratorii. Stimulii principali sunt O2 și H+. Celulele musculare netede din pereții vasculari au proprietățile morfologice generale ale musculaturii netede: dimensiuni reduse, reticul endoplasmatic puțin dezvoltat, capacitate mare de a sintetiza elastină, fibre elastice și colagen. Miozina are o activitate ATPazică scăzută, contracția fiind lentă, prelungită. Inervația adrenergică și colinergică se întâlnesc la toate speciile animale. Receptorii alfa sunt mai bine reprezentați ca cei beta. Se pare că fibrele adrenergice au un rol mai important în plămânul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
scindarea legăturii fosfat-macroergice terminale și eliberarea imediată a unei cantități de energie liberă, echivalentă conform ecuației: Această reacție se desfășoară sub acțiunea unei enzime numită adenozintrifosfataza (ATP-fosfohidrolaza sau ATP-aza, E.C. 3.6.1.3) localizată la nivelul capului filamentelor de miozină (Artenie, 2002). Cantitatea de ATP din fibra musculară fiind foarte redusă - 4 milimoli/kg mușchi (Melnic, Hefco și Crivoi, 1993) - energia furnizată poate întreține câteva contracții de intensitate maximală, deci primele 6-8 secunde de efort. Pentru continuarea efortului maximal este
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
viteză maximale. Fibrele albe sunt grupate în unități motorii mari, un axon putând inerva până la 1000 fibre musculare (Hohmann, 1999, citat de Letzelter și Eggers, 2004). Se pare că viteza de contracție diferită este datorată formelor ușor diferite, izomerice ale miozinei, în structura sa proteică (Billeter, 1994, citat de Letzelter și Eggers, 2004). În mușchii scheletici distribuția tipurilor de fibre este variabilă (Stanciu, 1974). În musculatura care asigură postura predomină fibrele roșii, în timp ce la mușchii membrelor, îndeosebi la membrele superioare, se
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
de altă parte scăderea afinității proteinelor contractile pentru Ca2+ (Hermansen și Hill, citat de Apostol, 1998). Dacă în prima situație efectul imediat constă în limitarea producerii ATP-ului, în cea de-a doua rezultatul este reducerea interacțiunii dintre actină și miozină. Concluzionând, principalii factorii limitativi cunoscuți ai puterii maxime anaerobe lactacide sunt următorii (fig. 2): CAPITOLUL 2 SPECIFICUL MODIFICĂRILOR FIZIOLOGICE IMEDIATE ȘI TARDIVE DATORATE EFORTULUI FIZIC DIN ARTELE MARȚIALE 2.1.Modificări fiziologice imediate în timpul efortului specific artelor marțiale 2.1
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
la bază relația care se stabilește între lungimea ințială a fibrei miocardice și forța de contracție a acesteia. Explicarea relației lungime-tensiune la nivelul fibrei musculare s-a bazat inițial pe un model ultrastructural al interacțiunii dintre filamentele de actină și miozină, lungimea sarcomerului cuprinsă între 2,0 și 2,2 μm dovedindu-se optimă pentru interacțiunea maximă a acestora (fig. 5.53). Extinderea acestei relații la nivelul inimii ca întreg a fost realizată inițial de Frank (1895) care descrie la inima
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
durează până la cca. 50 ms după repolarizarea completă (fig. 39). Inregistrarea simultană a electrocardiogramei și a diverselor mecanograme relevă corespondența temporală globală între fenomene electrice și mecanice (fig. 40). Contracția se produce prin alunecarea reciprocă a filamentelor de actină și miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
temporală globală între fenomene electrice și mecanice (fig. 40). Contracția se produce prin alunecarea reciprocă a filamentelor de actină și miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării sarcomerelor (~1 μm), cu menținerea constantă a lungimii benzilor A. Sursele de calciu activator pentru contracția miocardului sunt mediul extracelular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
nivel de ventricul și cardiomiocit se bazează pe existența unei astfel de determinări la nivelul fiecărui sarcomer, ce duce la acel interval optim de lungime pentru dezvoltarea forței maxime, explicabil prin gradul optim de suprapunere a filamentelor de actină și miozină. La sfârșitul diastolei în ventricul se află un volum maxim de sânge (volum telediastolic, de 120-130 ml, care poate să crească până la 200 250 ml), iar la sfâșitul sistolei un volum minim (volumul telesistolic, de 50-60 ml, care poate să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
aparatului contractil față de calciu. O diferență majoră față de mușchiul striat constă în faptul că, în mușchiul neted interacțiunea actină-miozină este activată de creșterea calciului citosolic printr-un mecanism dependent de filamentele groase. Pentru a interacționa cu actina în mușchiul neted miozina trebuie activată prin fosforilarea lanțurilor ușoare de către o kinază specifică (MLCK), care este activată de complexul calciu calmodulină (fig. 48). 14.2. Modularea funcțională a mușchiului neted de către endoteliu Endoteliul vascular, un strat de celule plate dispuse pe suprafața internă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
prin activarea intracelulară directă a guanilat ciclazei solubile. NO induce acumularea de cGMP atât în miocitele netede cât și în celulele endoteliale. In miocitele netede această acumulare inițiază o secvență de evenimente care au ca rezultat defosforilarea lanțului ușor al miozinei, cu relaxare vasculară consecutivă. Mecanismele dependente de cGMP cuprind și hiperpolarizarea prin activarea canalelor de potasiu, iar NO are și efect direct de activare a canalelor de potasiu dependente de calciu (KCa). Deși mecanismele prin care cGMP promovează relaxarea mușchiului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
acțiune acceptată include activarea PKG și fosforilările prin care aceasta determină scăderea calciului citosolic (prin diminuarea influxului și stimularea extruziei), precum și scăderea sensibilității la calciu a aparatului contractil. Acestea sunt reflectate în ultimă instanță prin scăderea fosforilării lanțului ușor al miozinei, clasic datorită scăderii activității kinazei specifice (MLCK), dar posibil și prin activarea fosfatazei corespunzătoare (MLCP). Printr-un mecanism similar de activare a guanilat ciclazei, cu formare de cGMP și efectele consecutive, se produce în mare măsură acțiunea vasculară a compușilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
CMH sunt cele care codează sinteza de: - lanțuri grele de ß-miozină (MYH7), - miozina-proteina C (MYBPC 3). Cu frecvență mult mai mică în populație, sunt urmate de: - troponina T (TNNT2), - troponina I ( TNNI3), - alfa -tropomiozina (TPM1), - lanțurile ușoare de reglare a miozinei ventriculare (MYL2), - lanțurile ușoare esențiale ale miozinei (MYL3), - actina alfa-cardiacă (ACTC), - lanțurile grele de alfa-miozină (MYH6), - titina (TTN), - proteina musculară LIM (MLP) [3], - miozenin 2 (MYOZ2) [5]. În afară de acestea, se mai citează 2 gene care determină boli CMH-like: subunitatea gamma
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
lanțuri grele de ß-miozină (MYH7), - miozina-proteina C (MYBPC 3). Cu frecvență mult mai mică în populație, sunt urmate de: - troponina T (TNNT2), - troponina I ( TNNI3), - alfa -tropomiozina (TPM1), - lanțurile ușoare de reglare a miozinei ventriculare (MYL2), - lanțurile ușoare esențiale ale miozinei (MYL3), - actina alfa-cardiacă (ACTC), - lanțurile grele de alfa-miozină (MYH6), - titina (TTN), - proteina musculară LIM (MLP) [3], - miozenin 2 (MYOZ2) [5]. În afară de acestea, se mai citează 2 gene care determină boli CMH-like: subunitatea gamma 2 ce reglează protein kinaza AMP activată
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
omogene. H. Howald, 1986, în cercetarea sa, prezentată la Toulouse, susține că la naștere, copilul posedă un plus de fibre de tip II, care se transformă rapid în fibre de tip I când începe să meargă. Transformarea are loc datorită miozinei rapide, care se transformă în miozină lentă. Această diferență a miozinei depinde totalmente de tipul de stimulare electrică a fibrelor musculare. Studiul prezentat în 1986, în opinia lui H.Howald, indica o frecvență de 10 Hz pentru o stimulare continuă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
sa, prezentată la Toulouse, susține că la naștere, copilul posedă un plus de fibre de tip II, care se transformă rapid în fibre de tip I când începe să meargă. Transformarea are loc datorită miozinei rapide, care se transformă în miozină lentă. Această diferență a miozinei depinde totalmente de tipul de stimulare electrică a fibrelor musculare. Studiul prezentat în 1986, în opinia lui H.Howald, indica o frecvență de 10 Hz pentru o stimulare continuă, valabilă pentru fibrele de tip I
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]