188 matches
-
față de infecții; scăderea progresivă a pH-ului și scăderea concentrației bicarbonatului seric, precum și scăderea capacității rinichiului de a excreta acizi; scăderea capacității de termoreglare; scăderea capacității de efort aerobic; scăderea ratei metabolismului bazal și a sintezei de lanțuri grele de miozină în mușchiul striat; și lista poate continua. Un declin fiziologic progresiv care duce la scăderea rezervelor funcționale se întâlnește în cadrul îmbătrânirii, dar acest declin este accelerat la pacienții fragili, la care mecanismele de adaptare încep să cedeze. Unii autori susțin
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
orice injurie este hipertrofia unei părți sau în totalitate. Această hipertrofie ce este inițial adaptativă și fiziologică în final devine patologică, neadaptativă conducând la insuficiența cardiacă. Miocardul în procesul de remodelare regresează la fenotipul fetal la care lanțurile grele de miozină ce vor predomina sunt miosina b, versus miosina a care se găsește în miocardul adultului. Peptidele natriuretice (ANP și BNP) sunt exprimate excesiv pe miocard. Miocardul fetal este mult mai rezistent la ischemie dar nu se poate adapta la situații
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92040_a_92535]
-
deosebit de complex, care de obicei cuprinde o etapă de transducție membranară și mecanisme de semnalizare intracelulară. Există numeroase și variate forme de mișcare celulară, bazate pe interacțiuni între proteine specializate. Cele două motoare moleculare principale sunt reprezentate de cuplul actină miozină, baza contracției musculare, și de cuplul tubulină-dineină, baza mișcării de tip ciliar-flagelar. Reproducerea celulară se realizează prin diviziune. Forma somatică de diviziune este mitoza, în care fiecare din cele două celule fiice primește o copie a întregii informații genetice prezente
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cu diferențieri regionale de compoziție și arhitectură, ce servesc diverse roluri funcționale. După criterii structurale se descriu patru clase de filamente: microfilamente (implicate în menținerea arhitecturii celulare), filamente intermediare (cu rol de ancorare a unor proteine membranare) filamentele groase de miozină și microtubulii (formați din tubulină și implicați în menținerea formei celulare, motilitatea cililor și flagelilor, în transportul vezicular și în formarea și funcționarea fusului de diviziune). Microfilamentele sunt cele mai mari formațiuni ale citoscheletului sunt alcătuite din actină, iar în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
tubulină și implicați în menținerea formei celulare, motilitatea cililor și flagelilor, în transportul vezicular și în formarea și funcționarea fusului de diviziune). Microfilamentele sunt cele mai mari formațiuni ale citoscheletului sunt alcătuite din actină, iar în celulele musculare și din miozină. Microfilamentele reprezintă sistemul contractil al celulei, care asigură contracția celulelor musculare, mișcările amiloide ale leucocitelor, mișcările filamentelor celulare. Filamentele intermediare au dimensiuni cuprinse între cele ale microtubulilor și microfilamentelor și se găsesc mai ales în celulele care suportă compresiuni mecanice
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
microtrabeculară constituie scheletul celulei conferind în acest mod unitate funcțională tuturor constituienților citoplasmatici. In afară de organitele menționate, comune tuturor celulelor, există varietăți ale acestora, ce sunt caracteristice anumitor tipuri celulare. Un foarte bun exemplu este structurarea ultraspecializată a filamentelor de miozină și actină în miofibrile cu organizare sarcomerică în fibrele musculare striate. In axonii neuronilor se constituie neurofilamente, în care tubulina participă la transportul axonal de substanțe. Unele celule epiteliale prezintă evaginări membranare filiforme ale plasmalemei numite cili, ce pot fi
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Fiecare nucleu conține o copie completă a genomului patern și una a genomului matern (diploidie). Citokineza Este procesul ce divide celula în 2 celule fiică. Acest fenomen necesită apariția unui „șanț de clivare”, o bandă îngustă de proteine contractile (actină/miozină), care înconjoară mijlocul celulei și începe să se contracte, strangulând celula la mijloc. Mecanismul exact nu este încă perfect cunoscut, dar se știe că este vorba de o cascadă kinazică dependentă de fusul mitotic ce activează actina și miozina II
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
actină/miozină), care înconjoară mijlocul celulei și începe să se contracte, strangulând celula la mijloc. Mecanismul exact nu este încă perfect cunoscut, dar se știe că este vorba de o cascadă kinazică dependentă de fusul mitotic ce activează actina și miozina II. In fine, când celula e complet strangulată, se produce fenomenul de abscizie (fisiune) care separă definitiv celulele-fiică. Membrana suplimentară necesară pentru a acoperi zona de abscizie este inserată adiacent șanțului de clivare, sursa fiind cel mai probabil veziculele derivate
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
externă a membranei, cel mai frecvent enzime de tip colinesterază sau MAO, proteine de adeziune de tip caderine sau antigene de suprafață), interacțiuni electrostatice cu fosfolipidele (printre proteinele cuplate se numără anexinele (proteine de adeziune), precum și proteine motorii de tip miozină, penetrarea parțială a stratului lipidic (unele proteine se ancorează superficial în membrană, fără a o traversa; cel mai cunoscut membru al acestei familii este prostaglandin-sintaza), asociere de proteine periferice cu proteine integrale. Proteinele se pot lega de alte proteine, încât
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
lanțurile laterale ale aminoacizilor. Există mai multe familii, care acționează ca receptori fosfatazici. Familia PPP are trei subfamilii, cu enzime ce prezintă Fe2+ și Zn2+ în nucleul activ. Acestea acționează asupra unei multitudini de substrate, de importanță vitală, printre care miozina II, unde defosforilarea lanțurilor ușoare relaxează mușchiul neted; enzimele glicogenazice (glicogen fosforilaza) care controlează metabolismul glicogenului sunt defosforilate de asemenea de PP1. PP2 se asociază de obicei cu o proteină de sprijin de 65 kDa și defosforilează multe substrate, inclusiv
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
semnalele extracelulare și celule, dă posibilitatea acestui ion să se cupleze cu numeroși receptori intracelulari, de obicei de natură proteică (calciu-proteine) între care calmodulina este cel mai bine studiată. Complexul calmodulină-calciu activează o kinază care permite fosforilarea lanțurilor ușoare ale miozinei inițiind astfel contracția mușchilor netezi. In același sens poate fi citată și troponina C din mușchiul striat scheletic și cardiac. In acest caz deschiderea canalelor de calciu voltaj dependente de către potențialul de acțiune determină creșterea calciului citosolic (de la 107M la
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cardiac. In acest caz deschiderea canalelor de calciu voltaj dependente de către potențialul de acțiune determină creșterea calciului citosolic (de la 107M la 10-5M); acesta reprezintă mesagerul secund, care cuplându-se cu troponina C declanșează alunecarea miofilamentelor de actină printre cele de miozină, deci contracția musculară. Canale de calciu plasmalemale voltaj-dependente Clasic<footenoteid="20">Pentru clasificarea actualizată vezi http://www.iuphar-db.org. </footenote> se descriu 3 tipuri de astfel de canale (VOC): T (tranzitoriu); L (timp lung de inactivare); N (neuronal), dar de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
două capete. Dyneina citoplasmică are funcție similară cu a kinezinei, dar mișcă particulele către capătul (-) al microtubulilor. Dyneina axonemală oscilează permanent și este responsabilă pentru mișcarea flagelilor și cililor. Dynamina este responsabilă pentru separarea mugurilor cu clatrină de pe membrana celulară. Miozinele formează punți transversale cu filamentele de actină. Miozina I este asociată cu actina la nivel subcelular în diverse formațiuni. Miozina II este forma prezentă în fibrele musculare striate, sub formă de filamente groase fiind asociată cu filamentele subțiri de actină
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
a kinezinei, dar mișcă particulele către capătul (-) al microtubulilor. Dyneina axonemală oscilează permanent și este responsabilă pentru mișcarea flagelilor și cililor. Dynamina este responsabilă pentru separarea mugurilor cu clatrină de pe membrana celulară. Miozinele formează punți transversale cu filamentele de actină. Miozina I este asociată cu actina la nivel subcelular în diverse formațiuni. Miozina II este forma prezentă în fibrele musculare striate, sub formă de filamente groase fiind asociată cu filamentele subțiri de actină în miofibrile cu sispoziție sarcomerică a miofilamentelor (vezi
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
permanent și este responsabilă pentru mișcarea flagelilor și cililor. Dynamina este responsabilă pentru separarea mugurilor cu clatrină de pe membrana celulară. Miozinele formează punți transversale cu filamentele de actină. Miozina I este asociată cu actina la nivel subcelular în diverse formațiuni. Miozina II este forma prezentă în fibrele musculare striate, sub formă de filamente groase fiind asociată cu filamentele subțiri de actină în miofibrile cu sispoziție sarcomerică a miofilamentelor (vezi cap. 7.2) 7.2. Fiziologia miocitului striat scheletic Mușchii sunt organe
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
miocitului striat scheletic Mușchii sunt organe care transformă energia chimică în energie mecanică. Celulele musculare se numesc striate sau netede, după aspectul microscopic în secțiune longitudinală, dat de prezența sau respectiv absența unei organizări sarcomerice a miofilamentelor de actină și miozină. Proprietățile mușchilor sunt comune cu alte țesuturi vii (excitabilitate, elasticitate) și specifice (contractilitate, tonicitate). Mușchii scheletici sunt mușchi striați, reprezintă ~40% din greutatea unui adult și sunt elementul activ al aparatului locomotor. Funcțiile musculaturii scheletice cuprind deplasarea corpului și segmentelor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
suma forțelor generate de celule). Numărul de celule este invariabil de la naștere, modificându-se doar volumul, în funcție de vârstă, antrenament, nutriție. Celula musculară este alcatuită din: membrană celulară (sarcolema), citoplasmă (sarcoplasma) și mai mulți nuclei periferici. 7.2.1. Filamentele de miozină și actină Aspectul striat se datorează faptului că miofibrilele sunt astfel organizate încât există o alternanță de zone transversale întunecate (anizotrope, A) și clare (luminoase, izotrope, I), vizibile la microscopul optic . La mijlocul discului clar se găsește membrana Z, iar în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
membrana Z, iar în centrul discului întunecat există banda H, aceasta prezentând la rândul său o linie centrală M, ce se evidențiază numai în timpul contracției musculare. La microscopul electronic, aceste benzi izotrope și anizotrope apar formate din miofilamente groase de miozină și subțiri de actină. Discul clar este format din miofilamente de actină și are o lungime de 1μm. Miofilamentul de actină are două extremități: una dintre ele pătrunde printre miofilamentele de miozină, iar cealaltă este fixată prin împletire pe membrana
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și anizotrope apar formate din miofilamente groase de miozină și subțiri de actină. Discul clar este format din miofilamente de actină și are o lungime de 1μm. Miofilamentul de actină are două extremități: una dintre ele pătrunde printre miofilamentele de miozină, iar cealaltă este fixată prin împletire pe membrana Z. Discul clar (două semidiscuri, de o parte și de alta a membranei Z) are lungimea de 2 μm. Miofilamentele de miozină formează discul întunecat (1,5 μm). Aceste miofilamente sunt agregate
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
are două extremități: una dintre ele pătrunde printre miofilamentele de miozină, iar cealaltă este fixată prin împletire pe membrana Z. Discul clar (două semidiscuri, de o parte și de alta a membranei Z) are lungimea de 2 μm. Miofilamentele de miozină formează discul întunecat (1,5 μm). Aceste miofilamente sunt agregate moleculare cilindrice, cu o serie de proiecții laterale. Excepție face o zonă netedă centrală, de 0,2 μm, si o porțiune mijlocie a acestei zone îngroșată, reprezentând stria M. Sarcomerul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
clare la extremități, și reprezintă unitatea morfo funcțională a miofibrilei. Lungimea sarcomerului depinde de starea funcțională a mușchiului.In stare de repaus sarcomerul are lungimea de 2,2 μm. In această situație filamentele de actină pătrund parțial printre cele de miozină, până la limita zonei centrale, unde lipsesc proiecțiile laterale (zona clară H, cu lungime de 0,2 μm). Intinderea prin tracționare a mușchiului are ca efect ieșirea filamentelor de actină în afara discului întunecat și alungirea discului clar; zona H se mărește
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cu lungime de 0,2 μm). Intinderea prin tracționare a mușchiului are ca efect ieșirea filamentelor de actină în afara discului întunecat și alungirea discului clar; zona H se mărește. In timpul contracției musculare filamentele de actină pătrund printre cele de miozină, în interiorul discului întunecat, se micșorează discul clar, stria H dispare, iar stria M devine evidentă (la nivelul ei filamentele de actină se suprapun). Din punct de vedere chimic, miofilamentele care alcatuiesc aparatul contractil miofibrilar sunt alcatuite din proteine contractile fundamentale
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
întunecat, se micșorează discul clar, stria H dispare, iar stria M devine evidentă (la nivelul ei filamentele de actină se suprapun). Din punct de vedere chimic, miofilamentele care alcatuiesc aparatul contractil miofibrilar sunt alcatuite din proteine contractile fundamentale (actina și miozina) și reglatoare (troponina, tropomiozina, α și β actinina). Miozina ca filament este un polimer; 200 de monomeri alcătuiți fiecare din 6 lanțuri polipeptidice, 2 grele (200 kDa) și 4 ușoare (20 kDa), cu o configurație caracteristică de “crosă de golf
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
stria M devine evidentă (la nivelul ei filamentele de actină se suprapun). Din punct de vedere chimic, miofilamentele care alcatuiesc aparatul contractil miofibrilar sunt alcatuite din proteine contractile fundamentale (actina și miozina) și reglatoare (troponina, tropomiozina, α și β actinina). Miozina ca filament este un polimer; 200 de monomeri alcătuiți fiecare din 6 lanțuri polipeptidice, 2 grele (200 kDa) și 4 ușoare (20 kDa), cu o configurație caracteristică de “crosă de golf”. Cele două lanțuri grele longitudinale răsucite în dublu helix
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
tropomiozină (dublu helix) rezultă din polimerizarea longitudinală a unor molecule de tropomiozină și este legat de actină, fiind situat în șanțurile dintre cele două spirale ale filamentului subțire. In repaus tropomiozina acoperă fizic zonele active ale actinei, impiedicând interacțiunea cu miozina. Troponina este formată din trei subunități globulare situate la intervale regulate din lungimea filamentului de actina (40 nm). Se descriu: troponina T cu afinitate pentru tropomiozina, troponina I intermediară cu afinitate pentru actina, și troponina C cu afinitate pentru ionii
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]