188 matches
-
că la naștere, copilul posedă un plus de fibre de tip II, care se transformă rapid în fibre de tip I când începe să meargă. Transformarea are loc datorită miozinei rapide, care se transformă în miozină lentă. Această diferență a miozinei depinde totalmente de tipul de stimulare electrică a fibrelor musculare. Studiul prezentat în 1986, în opinia lui H.Howald, indica o frecvență de 10 Hz pentru o stimulare continuă, valabilă pentru fibrele de tip I și o stimulare intermitentă mai
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
spasme scurte și rapide va depinde viteza alergătorului. Un alt aspect privind caracterul ereditar al vitezei aparținând tot autorilor de mai sus, este că, în filamentele de actină există 3 tipuri de proteine care intervin în controlul activității ATP-azice a miozinei: actina, tropomiozina și troponima care sunt de fapt proteine reglatorii privind ATP-ul, materia primă în efortul de viteză maximă. C. Capizzi et al, 1978, citat de Manno,1992, au demonstrat că subiecții rapizi au o viteză mai mare de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
poate fi despicat. În citoscheletul endosarcomeric se găsește un filament special, numit conectina, care este formată din titină și nebulină. Ultimele două au rol în capacitatea fibrei de a redobândi lungimea și funcția contractilă după supraîntinderea mușchiului, când actina și miozina nu mai prezintă nici cea mai mică zonă de suprapunere. Rolul acestor filamente este evident pentru contracția excentrică, care este atât de utilă în efortul de viteză. Nu există nici o indicație asupra rolului jucat de genotip în distribuția tipurilor de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Dawson et al, 1997, consideră că viteza crește când scade forța pentru acțiunile concentrice ale mușchilor. Pentru acțiunile excentrice există o creștere inițială a tensiunii la viteze mici, fapt ce se datorează proprietăților elastice în interacțiunea filamentelor de actină și miozină. În antrenamentul atletic, antrenorii greșesc când se concentrează asupra rezultatului interacțiunii dintre capacitatea de accelerare și capacitatea de a menține viteza maximă acumulată și mai puțin pe dezvoltarea puterii acestor grupe de mușchi. 5.2. Viteza maximă de deplasare După
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
hepatice, dar și a catabolismului lor. Se reduce transformarea carotenului în vitamina A. Carotenemia crescută explică tenta gălbuie. Se reduce clearance-ul metabolic al acidului uric cu hiperuricemie observată mai ales la bărbați. Scade masa proteică musculară. Apar anomalii în sinteza miozinei ce pot explica anomalii ale contractilității miocardice; metabolismul fosfocalcic: crește absorbția digestivă a calciului, crește acreția osoasă și se reduce osteoliza, determinând o creștere a densității osoase. Scad hidroxiprolina și osteocalcina. Bilanțul calcic este pozitiv; metabolismul energetic: consumul de oxigen
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
durează până la cca. 50 ms după repolarizarea completă (fig. 39). Inregistrarea simultană a electrocardiogramei și a diverselor mecanograme relevă corespondența temporală globală între fenomene electrice și mecanice (fig. 40). Contracția se produce prin alunecarea reciprocă a filamentelor de actină și miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
temporală globală între fenomene electrice și mecanice (fig. 40). Contracția se produce prin alunecarea reciprocă a filamentelor de actină și miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării sarcomerelor (~1 μm), cu menținerea constantă a lungimii benzilor A. Sursele de calciu activator pentru contracția miocardului sunt mediul extracelular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
nivel de ventricul și cardiomiocit se bazează pe existența unei astfel de determinări la nivelul fiecărui sarcomer, ce duce la acel interval optim de lungime pentru dezvoltarea forței maxime, explicabil prin gradul optim de suprapunere a filamentelor de actină și miozină. La sfârșitul diastolei în ventricul se află un volum maxim de sânge (volum telediastolic, de 120-130 ml, care poate să crească până la 200 250 ml), iar la sfâșitul sistolei un volum minim (volumul telesistolic, de 50-60 ml, care poate să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
aparatului contractil față de calciu. O diferență majoră față de mușchiul striat constă în faptul că, în mușchiul neted interacțiunea actină-miozină este activată de creșterea calciului citosolic printr-un mecanism dependent de filamentele groase. Pentru a interacționa cu actina în mușchiul neted miozina trebuie activată prin fosforilarea lanțurilor ușoare de către o kinază specifică (MLCK), care este activată de complexul calciu calmodulină (fig. 48). 14.2. Modularea funcțională a mușchiului neted de către endoteliu Endoteliul vascular, un strat de celule plate dispuse pe suprafața internă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
prin activarea intracelulară directă a guanilat ciclazei solubile. NO induce acumularea de cGMP atât în miocitele netede cât și în celulele endoteliale. In miocitele netede această acumulare inițiază o secvență de evenimente care au ca rezultat defosforilarea lanțului ușor al miozinei, cu relaxare vasculară consecutivă. Mecanismele dependente de cGMP cuprind și hiperpolarizarea prin activarea canalelor de potasiu, iar NO are și efect direct de activare a canalelor de potasiu dependente de calciu (KCa). Deși mecanismele prin care cGMP promovează relaxarea mușchiului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
acțiune acceptată include activarea PKG și fosforilările prin care aceasta determină scăderea calciului citosolic (prin diminuarea influxului și stimularea extruziei), precum și scăderea sensibilității la calciu a aparatului contractil. Acestea sunt reflectate în ultimă instanță prin scăderea fosforilării lanțului ușor al miozinei, clasic datorită scăderii activității kinazei specifice (MLCK), dar posibil și prin activarea fosfatazei corespunzătoare (MLCP). Printr-un mecanism similar de activare a guanilat ciclazei, cu formare de cGMP și efectele consecutive, se produce în mare măsură acțiunea vasculară a compușilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
au ca reprezentanți foarte importanți proteinele. Dintre polimerii neutri, cei mai cunoscuți sunt: polimerii hidrocarburilor - polietilena, polistirenul, poliizoprenul (izomerul cis fiind 153 cauciucul natural, iar cel trans, gutaperca) etc.; polizaharidele - amiloza, amilopectina, glicogenul, pectina, chitina etc.; proteinele neutre - colagenul, fibrinogenul, miozina etc.; acizii nucleici - polinucleotide, proteine cu fosfor; polimerii polifuncționali - poliesteri, polialcooli, poliacizi, poliamide etc. Formarea sau sinteza polimerilor înalți naturali are loc prin reacții catalizate de enzimele macroergice și fosfatice, iar în laborator și industrie, sinteza compușilor macromoleculari se efectuează
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
din fibre musculare mici, dispuse în straturi parțial suprapuse, alcătuind un sincițiu funcțional (o structură unitară din punct de vedere electric și mecanic). Mușchiul cardiac prezintă striații transversale mai estompate decât mușchiul striat, formate tot din filamente de actină și miozină. În jurul miofibrilelor se află reticulul sarcoplasmatic, cu rol de transmitere a excitației. Mușchiul cardiac funcționrează ca un sincițiu datorită a trei tipuri de joncțiuni intercelulare: macula aderens sau desmozomii (care realizează legături intercelulare longitudinale), fascia aderens sau discuri intercalare (care
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
calciu care au rol declanșator al contracției realizată de sistemul contractil cu energia furnizată de mitocondrii. Contracția musculară se face după același mecanism ca și la mușchiul striat. Sistemul contractil este alcătuit din sarcomere, formațiuni celulare care conțin fibre de miozină, fibre de actină, tropomiozină, troponină. Sursa de energie este acidul adenozintrifosforic rezultat din fosforilarea oxidativă. În scopul obținerii energiei, fibrele miocardice folosesc oxigenul furnizat de hemoglobină pentru utilizarea unor cantități mari de acid lactic. În cursul efortului fizic consumul de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
banda H, prezentând în centru linia M. Această organizare se repetă la același nivel în toate miofibrilele, ceea ce conferă aspectul striat transversal. Electronomicroscopic miofibrilele apar alcătuite din miofilamente, dispuse în sensul axului longitudinal. Miofilamentele sunt alcătuite din proteine contractile fundamentale (miozina, actina și troponina) și proteine contractile reglatoare (troponina, α și β actinina). Miofilamentele groase de miozină, sunt situate în mijlocul sarcomerului, intrând în structura benzii A, iar miofilamentele subțiri de actină, la care se adaugă tropomiozina și troponina, se întind dea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
miofibrilele, ceea ce conferă aspectul striat transversal. Electronomicroscopic miofibrilele apar alcătuite din miofilamente, dispuse în sensul axului longitudinal. Miofilamentele sunt alcătuite din proteine contractile fundamentale (miozina, actina și troponina) și proteine contractile reglatoare (troponina, α și β actinina). Miofilamentele groase de miozină, sunt situate în mijlocul sarcomerului, intrând în structura benzii A, iar miofilamentele subțiri de actină, la care se adaugă tropomiozina și troponina, se întind dea lungul întregului sarcomer, între membranele Z. Zona H conține numai miofilamente groase, solidarizate prin punți transversale
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
acțiune (fenomen ce poartă numele de contractură). Contracția musculară este strâns legată de fenomenele chimice și mecanice ce au loc la nivelul aparatului contractil al fibrei musculare. În fibra musculară aflată în repaus filamentele de actină pătrund printre filamentele de miozină până la limita zonei centrale a discului întunecat, reprezentată de zona clară H (a cărei lungime de repaus este de 0,2 nm). Întinderea mușchiului este urmată de ieșirea filamentelor de actină în afara benzii A și în consecință mărirea atât a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
2 nm). Întinderea mușchiului este urmată de ieșirea filamentelor de actină în afara benzii A și în consecință mărirea atât a benzilor I cât și a zonei H. Contracția fibrei musculare se produce prin pătrunderea filamentelor de actină printre cele de miozină, ca urmare se micșorează benzile I, dispare zona H și devine evidentă linia M, deoarece la acest nivel se suprapun filamentele de actină. Structura miozinei este de polimer, în constituirea căruia intră 2 lanțuri grele și 4 lanțuri ușoare. Lanțurile
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
zonei H. Contracția fibrei musculare se produce prin pătrunderea filamentelor de actină printre cele de miozină, ca urmare se micșorează benzile I, dispare zona H și devine evidentă linia M, deoarece la acest nivel se suprapun filamentele de actină. Structura miozinei este de polimer, în constituirea căruia intră 2 lanțuri grele și 4 lanțuri ușoare. Lanțurile grele, răsucite în dublu helix, formează corpul, și au extremitățile sub forma de dublu cap polar, cu activitate ATP azică, fiecărui cap polar atașândui-se 2
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
G (globulară) constituind actina F (fibrilară) cu configurație de dublu helix. Polimerizarea necesită ATP și ioni de calciu, ADP-ul format prin scindarea ATP-ului rămânând legat de actina F și constituind zona activă de interacțiune cu capul polar al miozinei. De actina F sunt legate două filamente de tropomiozină (rezultate prin polimerizarea longitudinală a moleculelor de tropomiozină), rolul lor în repaus fiind de a acoperi zonele active ale actinei F, împiedicând astfel contactul cu miozina. De-a lungul filamentului de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
interacțiune cu capul polar al miozinei. De actina F sunt legate două filamente de tropomiozină (rezultate prin polimerizarea longitudinală a moleculelor de tropomiozină), rolul lor în repaus fiind de a acoperi zonele active ale actinei F, împiedicând astfel contactul cu miozina. De-a lungul filamentului de actină, la intervale regulate, se găsesc complexe formate din trei subunități globulare: troponina T (cu afinitate pentru tropomiozină), troponina I (cu afinitate pentru actină) și troponina C (cu afinitate pentru ionii de calciu). În repaus
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
filamentului de actină, la intervale regulate, se găsesc complexe formate din trei subunități globulare: troponina T (cu afinitate pentru tropomiozină), troponina I (cu afinitate pentru actină) și troponina C (cu afinitate pentru ionii de calciu). În repaus capul polar al miozinei are o dispoziție perpendiculară pe filamentul de actină și nu este atașat acestuia. Componenta HMM are o activitate ATP azică redusă, la aceasta contribuind se pare factorul de relaxare Marsh-Bendall, de natură miofibrilară, activat de ionii de magneziu și inhibat
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
capului polar. Ionii de calciu se fixează pe troponina C, ca urmare este modificată afinitatea troponinei I pentru actină, iar prin modificarea tropomiozinei se descoperă zonele active de pe filamentele de actină. La acestea din urmă se atașează capetele polare ale miozinei, formând punțile transversale actină-miozină. Modificarea încărcăturii capului polar determină flexia punții transversale spre centrul benzii întunecate, în această mișcare fiind antrenată și actina care va aluneca spre mijlocul sarcomerului. Această flexie a capului miozinei se produce cu eliberarea de ADP
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
urmă se atașează capetele polare ale miozinei, formând punțile transversale actină-miozină. Modificarea încărcăturii capului polar determină flexia punții transversale spre centrul benzii întunecate, în această mișcare fiind antrenată și actina care va aluneca spre mijlocul sarcomerului. Această flexie a capului miozinei se produce cu eliberarea de ADP și P, rămânând astfel o zonă liberă de care se leagă o nouă moleculă de ATP. Consecutiv desfacerii punții transversale și scindării noii molecule de ATP capul polar își reia poziția perpendiculară pe filamentul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
detașare de pe durata contracției) și cu forța dezvoltată de mușchi (proporțională cu rata cuplării adică cu numărul de punți transversale ce se fixează în fiecare moment al contracției). Lipsa ATP-ului din fibra musculară duce la persistența punților transversale actină miozină, care nu se mai detașează, astfel explicându-se contractura fiziologică în oboseala musculară și rigiditatea cadaverică. Refacerea ATP-ului consumat se poate face pe calea scindării creatinfosfatului de către fosfocreatină (reacție reversibilă), pe calea catalizată de miokinază (care acționează asupra ADP
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]