2,203 matches
-
Tobele fragede sau chiar din Copacul cu 10.000 de imagini, poemele de acum îi aduc în scenă pe "bătrînul orb purtat de mînă de un copil (și nu invers)", pe frizerul care "perorează către scaunul gol din fața oglinzii", pe mirele ce "se tupilase-n frigider" și "citea ziarul minuscul cît un ceasornic de buzunar", pe Maria Stuart, "suplă cum e și nepămîntesc de înaltă" ș.a.m.d. Miza "spectacolului" nu este însă, nici pe departe, una minoră, din moment ce memoria și
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
Cristina Ionica Cititorii României literare își amintesc probabil prozele Mirei Feticu publicate într-un număr de anul trecut al revistei. Cele două texte au apărut între timp și într-o carte: Femei cu veverițe, sub titlurile II. Variante și XXVIII. Dragoste. Sînt, ca de altfel toate textele din volum, proze
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
portretizării unei tinere extrem de preocupate să se autoinventeze fără pauze de respirație (II. Variante) sau la înțelegerea amară față de femeia mai în virstă care trăiește sentimentul că viața i se îndreaptă către sfîrșit (XIX. O viață) etc. Fragmentele în care Mira Feticu încearcă să compună scene "scandaloase" (relații de dragoste între femei, de exemplu) nu sînt foarte reușite. Se simt anumite stridențe, apar replici căutat bizare, cu nimic pregătite de text, cu aer enigmatico-oracular (fănușianisme, am fi tentați să spunem, dar
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
cu naturalețe o poveste de iubire homosexuală. Femeile se întîlnesc "între ele" din singurătate, insinuează numeroase dintre textele volumului; cînd iubitul plecat în străinătate se întoarce, cuplul se sparge (vezi XXXV. Mania vitezei). Mult mai reușite sînt textele în care Mira Feticu construiește un dialog de perspective, cum este XXXI. Bătrîna doamnă, probabil unul dintre cele mai reușite din volum. Perspectiva aristocratic-romanțată și subtilă (foarte bine articulată) a profesoarei e extrem de abil anulată în final de gîndul studentului care o vizitase
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
văzut pînă acum, da, seamănă cu Toma Caragiu". Dar cele mai reușite sînt cele cîteva povestiri care alunecă, în explorarea trăirii, spre patologic, prezentînd - sau mai precis lăsînd să transpară un viol (IX. Petrol), o crimă pasională (XVI. Penelope) etc. Mira Feticu manifestă aici un talent special în dozarea tensiunilor, în construirea unor situații perfect coerente, "inocente" și "așezate" pe care le răstoarnă printr-o întorsătură de frază. Poate că aici ar trebui să înceapă următorul volum. Mira Feticu - Femei cu
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
XVI. Penelope) etc. Mira Feticu manifestă aici un talent special în dozarea tensiunilor, în construirea unor situații perfect coerente, "inocente" și "așezate" pe care le răstoarnă printr-o întorsătură de frază. Poate că aici ar trebui să înceapă următorul volum. Mira Feticu - Femei cu veverițe, Editura Crater, București, 2001, 120 pag., f.p.
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
constate că secvența respectivă a fost înlocuită cu simularea pe elicopter de care am amintit și o nuntă într-un sătuc din Toscana. Surpriza din selecția germană a venit de la "Halbe Treppe", distins cu Marele Premiu al Juriului, prezidat de Mira Nair, proaspăta laureată de la Veneția pentru "Monsoon Wedding". Pornind de la un concept nu mai mare de 7 pagini, filmat cu o cameră digitală și bazîndu-se pe capacitatea de a improviza dialoguri a celor patru personaje principale, regizorul Andreas Dresen, provenind
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
de pavilion de vacanță destinat refacerii forțelor celor peste 8 milioane - nu e nici o greșeală de tipar! - de zeități orientale - trebuie să te poți identifica mai bine cu această mitologie pentru a o gusta așa cum probabil a făcut-o indianca Mira Nair. Din palmares nu a lipsit nici ansamblul celor 8 actrițe din "8 Femmes", distinse cu Ursul de Argint. François Ozon, după dramaticul "Sous le sable" de anul trecut, bănuiesc că s-a amuzat copios la această parodie-musical după "Gosford
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
de Florean, scenaristul, de regizoarea de teatru " asistentă de regie la film " Theodora Herghelegiu și de directoarea de film Cosmina Văleanu). O poveste care plonjează " pe calea comediei negre, dar nu numai " în splendoarea și mizeria lumii interlope; Gabriela Crișu (Mira) e o minoră din Republica Moldova, sedusă de un gangster (Marius Bodochi, remarcabil în imaginea cruzimii bonome) și sechestrată la București, cale de nouă luni... Cea mai inspirată idee a filmului e teribilul "malentendu" dintre povestea de dragoste a unei fete
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
coadă, ca într-o casă de nebuni în care toți sînt Big Brother și apasă pe trăgaci. P. S. Furnicile din Ciorogîrla s-au adunat și au pus și ele de un canal de televiziune. Programul va fi alcătuit numai din mira postului și din Adrian Păunescu." E ceva suprarealist în comentariul lui Cornel Nistorescu - mai puțin peseul! - dînd ocol sentimentului amestecat de groază-uimire-curiozitate și compasiune pentru oamenii pe care îi vezi trăgînd unii în alții. v Iată cum se vede războiul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
muncitor la ambasada americană - numirea apare ca un lucru firesc. Dar pentru cel care a trăit acele vremi, când un simplu contact anodin cu susnumita ambasadă era obiectul unei suspiciuni care se putea termina rău, numirea unui fost condamnat politic mira. Fie că spălai vasele sau erai șofer, angajarea unui cetățean român la o ambasadă occidentală nu se putea face decât cu avizul temutei instituții. Nu vreau să arunc piatra, dar miră și cariera ulterioară a lui Sașa, romancier cunoscut (dar
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13561_a_14886]
-
începând cu George Uscătescu (directorul revistei), Mircea Eliade, Vintilă Horia, Horia Stamatu, Stefan Baciu, Nicu Caranica, Pamfil Șeicaru, Basil Munteanu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Ștefan Lupașcu, Al Busuioceanu, Paul Miron, I.D.C. Coterlan, Emil Ionescu, Horia Precup, Grigore Ghica, Al. Ciorănescu, Mira Simian Baciu, Radu Enescu. O preocupare - de alfel constantă - și intens susținută a publicației se va manifesta vis a vis de dezbaterile asupra destinelor culturii occidentale și - nu mai puțin - asupra gândirii filosofice a momentului; revista va consacra două dintre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
s-a arătat foarte interesat de tablou, mai ales, dacă am înșeles bine urmau și niște aspecte financiare foarte substanțiale. Am ronțăit și cîte o trufă, știi doar cît îmi plac bomboanele de ciocolată, mai era și o ceramică de Miro, albanezul se făcea că studiază piesa, dar l-am surprins, fără voia mea, că acum era mai mult cu ochii după mine. Ce-ai facut, Kiki, iar ai dat de necaz, faci, ce faci, și nu iese bine! I-am
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
cu matca de Mare-Mamă De la Tisa, de la Iza, de la Simeria, Vincea și Tărtăria pe Murăș Până la Troia, Frigia, toată Geția și Moesia, Până-n Mikene și Makedonia toată și toată Etruria Fiii Zeului-Om Salmoxe Moxeius Moxe-Raiter, Cavalerul Străbun, Tu ești Mirele Miresei Cosânzeana în Cosiță Floare-I Cântă Nouă împărați Ascultă, Mireasa Vieții și a Repausării Sufletului Cel ce trece-acum din Zodie-n zodie odihnindu-se Și-abia așteptând să se dea de trei ori peste cap, Ciclul Metamorfozelor ispășind bărbătească
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
pagină pentru întâmplarea frumoasă ce mi-a fost dat s-o trăiesc pe viu astă vară într-o biserică din București. Voiam s-o povestesc dar n-o pot face pe scurt, despre logodna și cununia a doi tineri cucernici, mire și mireasă, studenți la Teologie, urmând întocmai un ritual riguros, al cununiei, cum se făcea la noi acum două-trei sute de ani, lucru devenit inaccesibil pentru trăitorii anarhici din ziua de azi, pe o planetă a silniciilor și dezastrelor. Că
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
terorizat o noapte întreagă pînă m-a dat afară din odaie". (p. 242). La polul opus, Mircea Ivănescu, în anul 1966: "E pentru mine o mare încîntare să-l am aproape pe Mircea, un adevărat "intelectual", nu un artist ca Miro sau ca Breban, ci un intelectual dintre aceia pe care-i căutam în perioada războiului, de care am fugit apoi ani de zile și pe care-i regăsesc acum, cu o înțelegere și o adeziune superioară din partea mea" (p. 138
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
trântit o palmă peste obraz de a răsunat clasa și asta a fost dovada nevinovăției lui căci Încidentul s-a Închis aici. Sau doamna Papadopol, profesoara de sociologie, soția profesorului de latină și greacă Papadopol(Ce o mai fi cu Mira, fata lor, o fi făcut carieră muzicală, căci urmase clasa de pian la conservator) o femeie firavă, scundacă, dar energică foc, spre deosebire de soțul ei care era un om molcom și calm, mereu cu un zâmbet timid În colțul buzelor, parcă
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
Am vrut să par mai copt, mai viteaz, și-am aprins o țigară, am pus-o în gură, am tras un fum și cred că mi-a mers direct în plămâni, de era să-mi saie ochii din cap. Vai, mira-s-ar lumea de voi, țâgări!, am zis, și de-atuncea n-am mai pus țâgară pe limbă, am dat pachetul la ăia mai bătrâni și așa s-a încheiat cariera mea de fumător și aerele de mare soldat”. Frumoasa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
moment de sine stătător în derularea obiceiurilor de Anul Nou, conceput în spiritul structurilor ceremoniale consacrate. Această manifestare este o abordare caricaturala, plină de umor și de ironie, a nunții tradiționale din Bucovina. Alaiul de nuntă reunește toate rangurile ceremoniale: mire și mireasă, nânașul și nânașa, vătăjeii, druștele, cuscrii și nuntașii. Costumația sau măștile participanților evidențiază defectele fiecărui personaj: mirele este un fecior mic și gras, uneori cocoșat sau șchiop, mireasa este înaltă și subțire, contrastând vizibil cu viitorul soț, vătăjeii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
de descântec: "Cu bice de insomnie/ și cu funii de petunii/ ca la răsăritul lunii", fără a pune la inimă că, în urmă cu trei decenii, într-un poem dintr-un volum al nostru rima funii/petunii devenea punctul de miră al unui refuz. Lucru care nu ne împiedică să păstrăm cu plăcere Eseuri critice în bibliotecă, izvor de referințe, recital de stil, fericită întoarcere în Patrie a grenadirului.
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
noapte. Am scris atunci mai cu seamă pagini care nu au fost schimbate deloc. Știam că până nu-l termin nu mă voi mai opri. Scriam în fiecare dimineață de la ora nouă până la ora unu. După masă mă plimbam cu Mira în fiecare zi. Erau niște plimbări fără capăt, fără sens, dar care-mi erau foarte necesare. Eram într-o stare de fericire permanentă pe care n-am mai cunoscut-o niciodată. Deci omul acesta fericit va scrie timp de douăzeci
Cealaltă voce by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Imaginative/12335_a_13660]
-
până la urmă complet de el, până când manunscrisul păstrat de prietenii din România a fost scos la iveală..., spunea acum, cu un fel de uimire, dar și cu detașare, de parcă ar fi vorbit totuși, despre un străin. -Nu cred că moartea Mirei te-a împiedicat să-l scrii pe al doilea, i-am spus, atunci, în '97 sau '98. Și nici moartea lui Emil Ivănescu, prietenul genial din România, care s-a sinucis... Nici cariera... Nici mondenitățile... La nivel uman, a divulga
In memoriam Al. Vona – Autorul unei singure cărți by Doina Jalea () [Corola-journal/Imaginative/12333_a_13658]
-
colonel etc. etc. etc.” (pag. 41). Romanul „Arme și lopeți” se constituie și-ntr-o frescă a obiceiurilor și tradițiilor satului românesc, cu pondere din zona Moldovei de Jos, din sudul de la granița cu Muntenia: Să-ți fie bine, coane mire, îi spuneau copiii satului, după ce-și culegeau monedele aruncate prin praful drumului, sau din găleata cu apă, pe care i-o puseseră miresei în cale... (pag. 63); cu un întreg film al ceremonialului nupțial: În fruntea alaiului, doi tineri
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
Sfintei Scripturi. După Sfântul Grigorie, scopul primordial al imagisticii încărcate de sexualitate din textul însuși al Cântării Cântărilor este de a pregăti dorința umană să tânjească după Dumnezeu. Această unire dinamică dintre Dumnezeu și suflet (simbolizată de uniunea miresei cu Mirele - Hristos) este în mod evident orientată spre misiunea apostolică și slujirea altora. Prin cuvintele Cântării, sufletul este însoțit spre o unire necorporală, spirituală și pură, cu Dumnezeu. Părintele capadocian spune că suntem inițiați pentru trăirea prezenței lui Dumnezeu, prin intermediul Cântării
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
am acum această formă frumoasă”, pentru că „imaginea întunecimii a fost transformată în frumusețe (μετεσκευάσθη γάρ τò ὁμοίωμα τοῦ σκóτους εἰς κάλλους μορφήν)”. Întunecimea reprezintă principalul simbol pentru păcătoșenia spirituală, repulsie și urâțenie, care sunt indicatoare ale calității sufletului pe care Mirele trebuie să le trateze cu indiferență sau să le transforme<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis ...”, p. 72. footnote>. Conform Sfântului Grigorie, înțelesul teologic fundamental al acestui vers nu este starea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]