2,032 matches
-
Kriegs- oder Wirtschaftsflüchtlinge sind, stehen einer verunsicherten Bevölkerungsgruppe gegenüber, die eine Verschlechterung ihrer ohnehin schon prekären wirtschaftlichen Situation fürchten 2, und nur allzu leicht rechtsradikaler Hetze anheim fallen. În einer Umfrage von "Tagesschau.de" sagten 38% aus "ja, es macht mir Angst, dass șo viele Flüchtlinge zu uns kommen", 59% antworteten mit "nein, (...)"3. Häufige Übergriffe, wie Brandanschläge auf die Unterkünfte, die für Flüchtlinge eingerichtet werden, sind Zeugnis davon, wie notwendig es ist, die Situation mit einer öffentlichen Diskussion zu begleiten
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
die" italienische Großfamilie" mit Oma, Opa und selbst einem Onkel aus Canada - eine Gruppe aus că 6-7 Personen - sich am Ende des Jahres mit großem Erfolg gemeinsam auf die Prüfung vorbereitete. Zur Entstehungsgeschichte des vorgestellten Stücks "(...), und zu Hause war mir der Kopf zu voll von Opernstoffen, Versen und buntem Unsinn, als daß ich ernstlich im Stande gewesen wäre, zu arbeiten. ‚Pfui', sagte mein Vater, und die Falten zwischen seinen Brauen vertieften sich (...)22". Da das vorliegende Stück în Italien entstand
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Haar war sehr möglicherweise în Unordnung. Ich war nicht kühl, nicht frei, nicht auf der Höhe der Situation. Das Gefühl, daß ich, ein Fremder, Unberechtigter, Unzugehöriger, hier störte und mich lächerlich machte, befiel mich. Unsicherheit, Hilflosigkeit, Haß und Jämmerlichkeit verwirrten mir den Blick, und mit einem Worte , ich führte meine munteren Absichten aus, indem ich mit finster zusammen gezogenen Brauen, mit heiserer Stimme und auf kurze, beinahe grobe Weise sagte: "Ich bitte um ein Glas Wein25". Gegenstand ist die Planung des
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
erinnerst du dich an mich? Karin: Aber natürlich! Besonders gern erinnere ich mich an deine wunderschönen gestickten Bettlaken. Assunta: Dieses Mal habe ich eins für dich gemacht. Karin: Echt??!! Das ist ja der Wahnsinn!! Vielen, vielen Dank! Das hätte ich mir nicht 'mal im Traum gewünscht. Assunta: Keine Ursache. Șo, jetzt aber schnell ins Haus. 3. Akt Das Weihnachtsessen Alle setzen sich nach und nach an den gedeckten Tisch Mario: Das hier ist mein Platz. Hier sind wir în Deutschland, hier
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Blick zu): Oh, entschuldige bitte!!!!! Assunta: Das ist ja wohl das Letzte. Concetta, das musst du dir wirklich nicht gefallen lassen. Mario: Hört auf ! Fernseher an. Heute spielt Borussia, und ich hab' auf die gewettet. Gianfranco jr: Oma, hast du mir das neueste Ferrari-Modell mitgebracht? Ute-Filomena: ...und die CD von den Luna Pop? Ist da das Poster von Cesare dabei? Sară (zu Deborah): Ooh, diese Kinder gehen mir auf die Nerven! Deborah (lăut zu den Kindern): Benehmt euch anständig! Die Geschenke
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
spielt Borussia, und ich hab' auf die gewettet. Gianfranco jr: Oma, hast du mir das neueste Ferrari-Modell mitgebracht? Ute-Filomena: ...und die CD von den Luna Pop? Ist da das Poster von Cesare dabei? Sară (zu Deborah): Ooh, diese Kinder gehen mir auf die Nerven! Deborah (lăut zu den Kindern): Benehmt euch anständig! Die Geschenke gibt's erst heute Nacht! Natasha: Ich muss jetzt gehen, ich hab' eine Verabredung. Gianfranco sen.: Wie?? Du bist doch gerade erst angekommen. Diese Jugend von heute
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al guvernării, structura posibilelor raporturi de putere stabilite în ceea ce pare a fi o economie a darului), Munca este dușmanul lor (unde se urmărește în primul rînd formarea stării a treia românești, sub chipul "burgheziei de sutană", a preoților de mir, motivată în principal economic - de scutirea de taxe, și apariția timpului profesional-burghez în dauna celui tradițional, încurajat de o religie cu vocație nu mistică, ci de organizare socială), Scrisoarea pururea rămîne (cu un foarte interesant subcapitol dedicat practicilor de lectură
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
cu aer apocaliptic, o piață de oraș german cu case strâmbe și o lună șuie care râde de doi drumeți care se clatină, având, ca explicație, versurile: "Grad aus dem Wirtshaus komm' ich heraus / O, Marktplatz, wie wunderlich schaust du mir aus." La care, "mesajul" lui Caragiale către Zarifopol: "Cutremure se-ntâmplă-n lume / Cu grozăvii fără de nume; / Dar grozăviile din Harz / Le fac pe toate marț..." Sau, pe ilustrata din 31 iulie 1909, cu steagul german de război, fâlfâind în
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
celui în cauză. Dar iată că în textul În amintirea lui Creangă, publicat în "Chemarea" din martie 1938, Dumitru Furtună anunță victorios descoperirea a zece cereri scrise de seminaristul Creangă, în cirilice, între 1853-1858 "pentru susținerea fraților săi preoți de mir de atunci". Editorul, de o acribie demnă de tot respectul, informează în notă că documentele respective "scrise și probabil redactate între 10.III.1855 și 19.II.1858, de seminaristul din Târgul Neamț, "au fost editate de D. Furtună în
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
De multe ori, impresia este de Cărtărescu second-hand, căci fantezia delirantă, fabulosul vizionar și profunzimea acestuia este foarte greu de atins, necum de depășit. Spune naratorul Orbitorului II: „Abjecție și slavă îmbracă deopotrivă, ca un mucus care poate fi și mir sfânt, forma corpului nostru. Abjecție, pentru că suntem viermi, tuburi cu dublă simetrie, nutriția în centru, relația și reproducerea la extremități. Un maț plin de fecale între un creier și un sex” (p.62) și scrie naratoarea Cuferelor...: „Dacă mai sufeream
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
răbdă ce răbdă, până ce izbucnește: Tipic, boaite fățarnice? zbiară la ei din amvon. Lasă că le dă el tipic... Și, lăsând la o parte cele sfinte, începe acest rechizitoriu: Ne-ați luat cu șmicherie pe marele mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir, în locul acestui sfânt vestit, pe Lazăr, un jidan trențuros, care tot moare și învie și iar moare, de nu mai știe nimeni de numele lui. Acesta-i hram?... Și după ce ne-ați calicit, luându-ne moșia și închizându-ne biserica
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
supărarea părintelui Oșlobanu ajunsese la culme: să nu mai vadă sămânță de călugăr pe la biserica lui, că-i potopește Gata-gata să-l facă mucenic, adică să-i ia viața părintelui Duhu, să-l facă mucenic în locul Sf. Dumitru, izvorâtorul de mir. Ba, pe popa Duhu ar fi fost în stare și să-l bată în piroane pe cruce, și să-l pună în podul bisericii spre păstrare... De când fusese gonit cu atâta tărăboi din biserică, popa Duhu devenise nervos. Altfel, nu
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
Nicolae Manolescu În sărbătorile Paștilor de anul acesta ne-am mai procopsit, Doamne, iartă-mă, cu o minune. Dintr-o icoană de biserică a izvorît mir. Părintele paroh a explicat reporteriței t.v. care ne-a adus știrea la o oră de vîrf că nu e vorba de lacrimi, fiindcă nu curg din ochii Sfîntului Ioan Botezătorul, ci de sub tipsia cu capul lui. Dar că e
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
Părintele paroh a explicat reporteriței t.v. care ne-a adus știrea la o oră de vîrf că nu e vorba de lacrimi, fiindcă nu curg din ochii Sfîntului Ioan Botezătorul, ci de sub tipsia cu capul lui. Dar că e mir sfînt, fără doar și poate. Așa a hotărît un sobor de preoți care a cercetat icoana. Credincioșii aflați în biserică se uitau cum plimbă preotul o lumînare aprinsă pe sub tipsia pictată ca să pună în evidență dîrele de ulei. Preț de
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
continuă să fie considerată, în opinia românilor, o instituție demnă de încredere. Dar nu sînt deloc convins de temeiul acestui succes mai degrabă electoral decît moral. Capitalul de încredere al bisericii mi se pare suspect. Episodul cu icoana izvorîtoare de mir ridică mai multe semne de întrebare. Cel dintîi se referă chiar la felul în care clerul a luat act de faptul că, după lunga noapte comunistă, România a redevenit o țară democratică: separația bisericii de stat nu numai că n-
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
știu dacă am nevoie de mai mult decît degetele de la mîini ca să-i număr pe preoții-dascăli care își concep în acest fel menirea didactică. În fine, și în directă legătură cu aceasta, explicația dată de părintele paroh minunii icoanei cu mir (explicație dată și de alți preoți, fără excepție, de cîte ori astfel de fenomene s-au petrecut) conduce mai curînd la superstiție decît la luminarea sufletului. Nu sînt competent în astfel de întîmplări și nu văd de ce mi-aș da
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
răsplătească, alegîndu-i ca să li se arate? Oricît de necunoscute ar fi căile Domnului, e sigur că bunătatea Lui nu este întîmplătoare. Și numai cînd credincioșii vor descoperi în faptele și în cugetul lor acel lucru extraordinar care se cade răsplătit, mirul de pe icoană va putea fi considerat o minune dăruită de Dumnezeu bisericii lor și păstorului lor. Cam așa s-ar fi căzut să vorbească părintele paroh celor din biserică (și nouă, celor care-l ascultam la televizor), dacă dorea să
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
Hristos atât cât mucenicii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 529) Cine sunt martirii? „... mucenici, mirurile cele duhovnicești, livezile cele cerești”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la Mucenici, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 475) „Dar n-au fost mucenici numai aceia care au fost târâți în fața judecății
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul și le-am așezat într-un loc potrivit”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a patra, XV, 43, în PSB, vol. 13, p. 164) „Numesc trupurile sfinților și izvoare, și rădăcini, și miruri duhovnicești. Pentru ce? Pentru că izvorul, rădăcina și mirul, adică parfumul, nu-și îngrădesc însușirile lor numai la ele, ci le răspândesc la mare depărtare în jurul lor. De pildă, izvoarele izvorăsc multă apă, dar nu Țin apele în sânul lor, ci
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și le-am așezat într-un loc potrivit”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a patra, XV, 43, în PSB, vol. 13, p. 164) „Numesc trupurile sfinților și izvoare, și rădăcini, și miruri duhovnicești. Pentru ce? Pentru că izvorul, rădăcina și mirul, adică parfumul, nu-și îngrădesc însușirile lor numai la ele, ci le răspândesc la mare depărtare în jurul lor. De pildă, izvoarele izvorăsc multă apă, dar nu Țin apele în sânul lor, ci dau naștere la râuri care curg mai departe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
agață de copacii înconjurători. Când coardele viței de vie se agață de ramurile de sus ale copacilor, târându-se pe ele, se întind până la mare depărtare și fac prin desișul frunzelor lor un acoperiș întins. Asta e și însu șirea mirurilor, a parfumurilor. Parfumurile sunt păstrate în casă, dar adeseori mirosul lor plăcut se răspândește prin ferestre pe ulițe, pe străzi, în piață și vestește trecătorilor calitatea parfumurilor din casă. Dacă izvorul și rădăcina, dacă natura plantelor și a aromatelor au
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
această prăznuire, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 280) „O, minunat rug! Ce comoară a avut pe el! Pulberea și cenușa muceniței erau mai de preț decât aurul, mai bine mirositoare decât mirurile, mai scumpe decât pietrele prețioase! Ce nu pot bogăția și aurul, aceea pot moaștele mucenicilor. Aurul n-a alungat niciodată boala, nici n-a pus pe fugă moartea! Dar oasele mucenicilor au făcut și una, și alta. Unele, pe vremea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
văzut negru pe dinaintea ochilor. Un urlet de moarte i s-a rupt din gâtlej, iar în clipa cealaltă și-a înălțat și învârtit ciomagul la iuțeală cu amândouă mâinile și i-a trăsnit acestuia, cu măciulia ghintuită, vâjâind, una la mir de s-a zdruncinat din măruntaie întreaga pădure și vale până peste Dunăre în bălți. Oricare altă vietate, primind o asemenea izbitură, ar fi căzut lată jos și dusă ar fi fost pe ceea lume. Dar zmeul, chiar dacă se descumpănise
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
Emil Brumaru Îngerul meu are o mie de metehne, S-a molipsit, sărmanul, de la mine, Blînd apărîndu-mă, cu pieptu-n fulgi, de bezne; Se-mpiedecă în fluturi, stoarce-albine, Fără să-i fie-aoreola înțepată, De mir, nainte de-a fi pus în stup, Oh, la amiezi, strînge-n aripi o fată Și-i umblă chiar cu buzele pe trup, Și se ascunde pe sub crini cu dînsa, Perdeluit de groasele miresme, Și-oricît de fraged e, nu-i este
Îngerul meu are o mie de metehne... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8139_a_9464]
-
lacului jucându-mă din priviri cu zborul discontinuu al unei libelule; sub ea, apa tremura imperceptibil, lovită parcă de o răsuflare apropiată când, deodată, un murmur straniu mă-nvălui; eram absolut singur, căutam binecuvântarea liniștii, cu untdelemnul ei bun pentru mir: de unde venea șoapta aceea monotonă ca o litanie? Găsisem, în sfârșit, pe mal refugiul din vacarmul zilnic; în fața mea luciul apei, în spate, pădurea, deasupra cerul purtând în brațe, ca ofrandă a verii, catedrala unui nor alburiu în care oficiau
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]