37 matches
-
pe terasele lor. Vântul alb împrăștia molatic dinspre ele peste sat o revărsare de mireasmă cum nu mai exista alta de îmbătătoare. Nici parfumul florilor de migdal și de cireș , nici al celor de iasomie, n-o întreceau; poate doar mirozna ciorchinilor de floare de salcâm sau a celor de Mâna Maicii Domnului, să-i fi fost oarecum pe- măsură, dar nimeni dintre săteni nu băga mâna în foc pentru o astfel de potriveală. Ea le cotropea curțile, prispele și odăile
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
cu oțet de mere; putini cu chefir de capră și lapte de măgăriță. Îi aduceau pădurarii și ciobanii din împrejurimi atâta lapte de măgăriță că se îmbăia cu el. În toate poienile avea stupi sistematici, și-n fundul pădurii, cu mirozna vegetației luxuriante de junglă, buduroaie cu roiuri sălbatece ca pe vremea poveștilor. Din toate, miere, acritură, lapte și carne dulce de pește, ca și din vinul de coacăz negru pe care-l pritocea în butoiașe de dud îngropate-n pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ziuă sau în noapte, speriat de vulpe, unde și apele tac, iar vântul fâșâie alene printre sălcii, unde se zbate peștele răpitor în căutarea pradei, unde zgomotele cotidiene sunt excluse și unde dacă dilați puțin nările, parcă-parcă îți vine o miroznă de fân abia cosit și de ciuperci care așteaptă să fie culese și părpălite pe cărbunii aprinși ai focului de tabără; într-un loc unde urechea prinde un mic zvon de oftaturi ale naturii, parcă prea obosită și plină de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a sălbăticiune, dar mie-mi plac sălbăticiunile cum ’die ’vușca: uite-o, pe scaun, dinaintea mea, cu ochii ei, piezișați și-nspăimântați (și cătând ajutor la mine - dar eu nu i l-am dat...); o fac, fie din fum de mirozne, fie din aluatul alb și greu și sălbatic - asta-i o devușcă; a doua e din goluri: scobesc eu, cu - bine, mai Întâi cu ochii - În aluat, În afum forma ei; ai zice gaura cheii. Numai că cheiul de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pe maicile de la Tabora și ne mângâie și ele; și prima oară când, la Întoarcere, Îi colindăm bine-bine pe călugării de la Curchi, chiar În biserica-de-iarnă, după aceea În trapeză. După aceea... Aud, ca prin ceață, când de tot fierbinte, cu miroznă de sobă Încinsă și tămâie și coajă de măr pe plită; când prin ceață de tot fierbinte din pricină de adiere de geruleț și de vântuleț de sanie cu zurgălăi. Aud glasurile oamenilor mari, groase, dar Înmuiate, zicând de maici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
sub bască gându că duminică iera ziua mea dă naștere. Martor Îmi ie și blidu cu empanaditas care dă fieștecare dată madam Aquino Derisi are fineța să mi-l aducă plocon, care a fost moașă la doamna mama. Să adulmeci mirozna la așa delicatețe, care ie așa naționale, și să te socotești ce culturală ie probabil o seară cu milordu dă Zalduendo ie, cum spunem la Burzaco, unu ș-acelaș șoz. Am ocupat prodent loc pă băncuța dân cuhne până când soarele s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
intercalați, absolvenți cu invitați, cadre didactice cu rude, amici, cunoscuți și necunoscuți. O regulă, doar, se respectase: anume, de o parte a meselor erau numai bărbați, pe când, de cealaltă parte, numai femei. Și, În vreme ce ospățul porni, Încet-Încet, așa, ca o miroznă de ciuleandră, lichidul din păhăruțe, pahare și căni se Întâlnea, dincolo de lumea de dinafară, introducându-se, Încet-Încet, și În acțiune, și, Înfierbântând atmosfera. Antreurile, fripturile, frigăruile, mititeii, care la tavă, care la cuptor, ori la grătar, curgeau, În guri, cum
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Fiecare fată se ducea la rîndul ei la împăratul Ahașveroș, după ce timp de douăsprezece luni împlinea ce era poruncit femeilor. În timpul acesta, aveau grijă să se gătească, ungîndu-se șase luni cu untdelemn de mirt, și șase luni cu miresme de mirozne femeiești. 13. Așa se ducea fiecare fată la împărat. Și cînd trecea din casa femeilor în casa împăratului, o lăsau să ia cu ea tot ce voia. 14. Se ducea seara; și a doua zi dimineața trecea în a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
mireaso, mi-ai răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănțișoarele de la gîtul tău! 10. Ce lipici în dezmierdările tale, soro, mireaso! Dezmierdările tale prețuiesc mai mult decît vinul, și miresmele tale sunt mai plăcute decît toate miroznele! 11. Miere picură din buzele tale, mireaso, miere și lapte se află sub limba ta, și mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului. 12. Ești o grădină închisă, soro, mireaso, un izvor închis, o fîntînă pecetluită. 13. Odraslele tale sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
ce păzesc rodul! 13. Tu, care locuiești în grădini, niște prieteni își pleacă urechea la glasul tău: binevoiește și fă-mă să-l aud! 14. Vino repede, iubitule, ca o căprioară sau ca puiul de cerb pe munții plini de mirozne !
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
îl oprea ades la masa înalt-prea-sfinției sale și-l ospăta. Și vorovind ei între ei de cele bisericești daraveri, se mai ajuta bunicul în voroavă, când cu sânge de hulub, când cu lacrimă de fecioară, tot vinuri cuvioase și cu miroznă rară. Odată, în postul mare pare-mi-se, brodindu-se bunicul meu Gavril (este vorba de muzicianul Gavril Muzicescu n.n.) la masa mitropolitului, adus-a arhondarul, sau cum i-o mai fi zicând, pește. Din vechi știut este că peștele
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Și judecă florile / Unde li-s mirosurile..."127; în Bucovina, floarea soarelui este prezentată având același rol justițiar: Câte flori sunt pe pământ / Toate merg la jurământ, / Numai spicul grâului / Stă de-a dreapta tatălui / Și mustrează florile: / Unde li-s miroznele? / Busuioc bătut pe masă, / Rămâi, gazdă, sănătoasă, / Ca o garoafă frumoasă, / Când o ai și-o pui pe masă. / La anul și la mulți ani!"128; "Iar Adam când a greșit, / Dumnezeu l-a pedepsit: Du-te, Adame, de la mine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]