64 matches
-
ca o publicație de sine stătătoare pe tematica pe care și-o propune, începând cu primele care sunt dedicate politicilor de dezvoltare socială, cele ce urmează căutând afirmarea politicilor culturale și susținerea creației artistice românești și ultima, care este o miscelanee aplecată în special asupra impactului internetului cu creația artistică și literară, creația modalităților noi de exprimare publicistică și chiar creația anonimă, spontană, provenind în egală măsură din căutări tehnice sau din dorința de afirmare a unui anumit spirit de epocă
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dialog_fluviu_cu_batr_george_roca_1342867994.html [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
-lea avea îndeletnicirea la Rucăr cu predarea învățăturii de carte Teofil grămăticul, care menționa că era "nepotul popii Stanciului"din Rucăr. În anul 1700 acest grămătic(învățător) a scris cartea intitulată Parimiar de 265 file. De asemenea s scris un Miscelaneu teologic(Tetraevangheliar) de 283 de file.Dintre alți dascăli ai școlii rucărene din secolul al XVIII-lea amintim pe Matei dascălul, care redactează un document rucărean din 20 aprilie 1775. În anul 1780, Gheorghe Smerna, un negustor macedonean, ajuns la
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
acest interval orar pot fi vizitate: Expozițiile permanente: Tezaurul Istoric, Lapidarium și Copia Columnei lui Traian, precum și expozițiile temporare: Sarmizegetusa - începuturile Daciei Romane, România în Marele Război, MNIR 45, Independența României. 1877-2017, Meșteșug și prestigiu. Depozitele de bronzuri de la Tărtăria, Miscelaneu teologic - Exponatul lunii mai 2017, Podoabe din tezaurul de la Sarasău. Programul de vizitare nocturn gratuit este cuprins între orele 18:00 și 01:00 (ultimul acces este permis la ora 00:15). În acest interval orar vor fi accesibile publicului
Noaptea Albă a Muzeelor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105491_a_106783]
-
Făgărașului și învățase la școala românească din acel oraș, întemeiată aici din anul 1657. În anul 1700 el menționează că a terminat de scris cartea intiitulată Parimiar, cu un total de 265 de file. Peste doi ani Teofil copiase un Miscelaneu teologic în care semnează Teofil grămatic ot Rucăr. La fila 265 Teofil menționează: "Să se știe că această carte care se cheamă izvod de Pariimii iaste a lui Teofil". Se arată de asemenea că a fost scrisă cu "toată truda
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xviii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
Varga (dr)- Portrete de doamne valahe în sec al XVI-lea. Dan Milici (dr) - Cultura bizantină - liant etnic în mozaicul multicultural bucovinean. Virginia Meheș - Poezia religioasă în epoca bizantină - sfânta Casiana, prima femeie imnograf. Mihai Dăncuș (dr.etnolog) Un manuscris miscelaneu de la finele secolului al XVIII-lea și începutul sec al XIX-lea. Consemnări ptivind legăturile cu lumea bizantină (rezumat). Elena Armenescu (medic) Martiriul Brâncovenilor - îndemn la credință și demnitate. Crina Bocșan (dr) Aspecte ale interesului pentru tradițiile bizantine. Liliana Radu
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1436368377.html [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
Biserica din partea de nord a satului, ctitorie a lui Gheorghe Rucăreanu; Manuscris slavo-român din sec. Al XVIII-lea; Pomelnic slav din aceeași perioadă; Pomelnic românesc din ultimul sfert de veac XVIII; un alt Pomelnic al bisericii din anul 1826; Un Miscelaneu, scris de dascălul Neculae Calu, care cuprinde o poveste intitulată „Când s-a pricinuit mintea cu norocul și au biruit mintea” și „Despre vămi” și „Istoria bisericească”, manuscrise de la finele sec. al XVIII-lea cu semnătura lui Petre Aninoșanu; carte
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
acelorași țări la care determină aceleași predispoziții morale și aceleași concepții în viața sufletească, atunci același caracter psihic se găsește și la baza manifestărilor artistice, determinând specificul național în artă.” Cf. Olga Greceanu, Lumina, 21.02.2012. 2 Caietul 2260, miscelaneu din 329 foi, cuprinde un bogat material popular autentic ori prelucrat de poet. Foile 303-310 au făcut parte din același caiet și se află intercalate între producții din epoci diferite, scrise pe hârtie de format și calitate variate. La f.
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
căușul cu făină și s-a pornit o furtună mare și i-a luat toată făina din căuș. 11 Irmós, irmoase, s. n. Primul vers sau prima strofă dintr-o cântare bisericească. - Din sl. irmosŭ. Cf. DEX, 1974. 12 Caietul 2262 miscelaneu din 217 foi, cuprinde mult material. Foile 64-66, 94-95, 98, 10l-l02,117, 123-l24,143-l50 au făcut parte din același caiet. La ff.64 și 147 sunt culegeri pe care Eminescu le citează, cu mici prefaceri, în O tragedie țigănească din
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
V, nr. 41, 1972). Călătoria a fost descrisă parțial de autor în însemnările din volumul autobiografic "Viață, poezie, proză!... Confesiunile lui Darie" (Ed. Eminescu, București, 1975, pp. 75, 123, 128 și 231). În câteva pasaje din primul volum al ciclului miscelaneu " Rădăcinile sunt amare" (pp. 87, 208-209 și 214-216) există, de asemenea, unele referiri la Nicu Filipovici, persoana care i-a servit ca model pentru personajul Diplomatul („a cărui viață o trecusem pe scurt într-unul din caietele mele, cu intenția
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
Minee manuscrise din secolul al XVII-lea, împodobite cu chenare artistice și care au aparținut acestei biserici. În plus, preotul Constantin Popovici, care a păstorit aproximativ 50 de ani pe la începutul secolului al XIX-lea, a dăruit un prețios manuscris miscelaneu, cuprinzând între altele: "Sandipa Filozoful" și "Războiul Troadei", prelungind astfel activitatea culturală a acestei vechi ctitorii domnești. Biserica Sfântul Ilie are plan triconc, cu turlă deasupra naosului, fiind asemănătoare din acest punct de vedere cu bisericile Pătrăuți și Voroneț. Clădirea
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
ale cărui calități sunt exagerate. Cronica se termină cu anul 1541, odată cu revenirea pe tron pentru a doua oară a lui Petru Rareș. Istoricul Ioan Bogdan (1864-1919) a descoperit și o altă versiune a "Cronicii lui Macarie" într-un codice miscelaneu din secolul al XVII-lea din Biblioteca Imperială din Petersburg, versiune care este intercalată în "Cronica lui Azarie". Cea de-a doua variantă cuprinde a doua domnie a lui Petru Rareș și se termină în anul 1551. Printre evenimentele povestite
Macarie (cronicar) () [Corola-website/Science/305999_a_307328]
-
31-44. Iadul. Pavel obține odihnă pentru cei osândiți în ziua Învierii Domnului. 45-51. A doua vedenie a raiului. Nu se cunoaște data primei traduceri a acestui apocrif în limba română. Din secolele XVI-XVIII se păstrează cinci versiuni, aflate în următoarele miscelanee: "Codex Sturdzanus", "Codicele Todorescu", "Codicele Marțian" (acesta reproduce întocmai versiunea anterioară), "Apocriful Iorga" și "Ms. rom. BAR 4988". Cercetând aceste texte, filologul Gheorghe Chivu a ajuns la concluzia că ele nu descind din versiunea slavă publicată de Božidar Vuković la
Apocalipsa lui Pavel () [Corola-website/Science/326226_a_327555]
-
și "Monstrous Regiment" (Mouldavia și Borogravia). Pratchett a scris șase povestiri bazate pe Lumea Disc, precum și o altă povestire "Turntables of the Night", a cărei acțiune se petrece în Marea Britanie și în care apare Moartea: Patru dintre povestiri, împreună cu un miscelaneu din "Lumea Disc" (istoria jocului Thud, imnul național din Ankh-Morpork) au fost adunate într-o compilație a majorității operelor de mici dimensiuni ale lui Pratchett, intitulată "Once More* With Footnotes". Există patru "hărți": The Streets of Ankh-Morpork (1993), The Discworld
Lumea Disc () [Corola-website/Science/314476_a_315805]
-
de o grupare de douăsprezece narațiuni scurte, unele dintre el compuse cu mulți ani înainte, ce dau dovadă de multă originalitate. În ele autorul explorează diferite formule narative, cum ar fi satira lucianescă („"Colocviul câinilor"”), nuvela picarescă („"Rinconete și Cortadillo"”), miscelaneul („"El licenciado vidriera"”) nuvela bizantină („"Spaniola englezoaică"”, „"Amantul liberal"”) sau chiar nuvela polițistă („"Forța sângelui"”). Pentru dintre ele, cum ar fi „"El celoso extremeño"” („Gelosul din Extremadura”), s-a păstrat o a doua variantă, revizuită de Cervantes. Ar fi fost
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
de Cervantes a cultivat într-un stil original speciile narative obișnuite în a doua jumătate a secolului al XVI-lea : nuvela bizantină, nuvela pastorală, nuvela picarescă, nuvela „"morisca"” (în care se idealizează relațiile dintre mauri și creștini), satira lucianescă și miscelaneul. A reînnoit specia denumită „"novela"”, care însemna atunci o povestire scurtă, bazată nu pe retorică, ci pe studiul psihologic. În ordine cronologică : La Galatea „La Galatea” este primul roman al lui Cervantes, datând din 1585. Face parte din subspecia pastorală
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
este un manuscris miscelaneu din secolul al XVI-lea, primul manuscris românesc al unei traduceri de text religios, care este semnat și datat. "" a fost descoperit de către Grigore Cretu, la Mînăstirea Sucevița, acelasi care a descoperit și "Codicele Voronețean" la Mînăstirea Voroneț. În prezent
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
a descoperit și "Codicele Voronețean" la Mînăstirea Voroneț. În prezent, exemplarul original, aflat într-o stare foarte bună în urmă recondiționării, se află la Casa Memoriala „Dosoftei” a Muzeului Literaturii Române, din Iași. Scrierea, avînd 474 de pagini, este un miscelaneu, intercalat, scris cu caractere chirilice semiunciale, în limbile română și slavona. Textul slavon este scris cu cerneală neagră, iar cel românesc cu cerneală roșie. "Codicele Brațul" conține: De asemenea, manuscrisul mai conține două rețete populare și o formulă magică. La
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
domnitorului Grigore D. Ghica. Activitatea lui G. unește deopotrivă munca de diortositor (corector) și copist, de traducător și autor al unor importante prefețe. În primii ani de viață monahală el transcrie o serie de manuscrise. Au rămas, din 1780, două miscelanee teologice și o copie după tipăritura lui Antim Ivireanul, Floarea darurilor, două copii, din 1781 și 1784, după Varlaam și Ioasaf și alte două, din 1783 și 1784, după Oglinda bogosloviei, traducere a Dioptrei lui Filip Solitarul. Lui G. i-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
în aceste puncte de limită, se încolăcește în jurul ei și își mușcă coada atunci se ivește în fața lui forma nouă a cunoașterii, cunoașterea tainică, pe care o putea suporta numai luând arta drept scut și leac". (Originea tragediei, în vol. miscelaneu De la Apollo la Faust, "Meridiane", 1978, p. 246, 249). Întinzându-și aripile peste teritorii ascunse, clătinând obscuritățile și sugerând scenarii de început de lume marea poezie se situează sistematic sub un cer al ei, punând între paranteze logica lui trei
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sau numai anumite fragmente, de mai multe ori, ceea ce dovedește o oarecare cir culație. Din cea de-a doua categorie fac parte Floarea darurilor, Pildele filosofești, Sindipa, copiate și re copiate alături de alte fragmente din cărțile populare sub forma unor miscelanee și ajungând să îndeplinească rol de „mici biblioteci portative“. Floarea darurilor are un capitol special intitulat Viciul desfrânării, iar Sindipa oferă cititorului o serie de povestioare în care desfrâul, fidelitatea și femeia devin personaje principale în conturarea unor sfaturi de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
șit de mâncare și somn, devine pra dă a păcatului trupesc or, numai o via ță activă în plan religios îl poate salva pe creștin în lupta cu patimile. Fragmente din acet text au fost copiate alături de alte texte în miscelanee care au circulat de-a lungul secolului. Vom vedea în paginile următoare în ce măsură învățăturile propu se au ajuns și la cu noștința populației și cum se regăsesc ele în pedepsele canonice aplicate de Biserică. Tex tul nu este unul de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și literară, semnează, de-a lungul timpului, Gh. Ghibănescu, I. Duscian, Eugen Herovanu, A. D. Xenopol, Maria C. Buțureanu, Ana Conta Kernbach, August Scriban, Iulian Scriban, V. Cireș, Rudolf Suțu, C. Săteanu, N. V. Hodoroabă, N. I. Popa, C. Argeșanu ș.a. Câteva rubrici miscelanee apărute ani la rând, dar în perioade diferite, au constituit de asemenea unul dintre punctele de atracție ale ziarului. Între acestea, „Oameni și lucruri” a lui Rodion (A. Steuerman), „Însemnări”, ținută de Renovatus (C. R. Ghiulea), iar după 1930 de Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
situația localității, originea și caracterul locuitorilor, locuința, portul, ocupația și uneltele din gospodărie, sunt înfățișate datinile la naștere, nuntă și înmormântare, precum și alte credințe populare. Capitolele XIII-XV cuprind 54 de strigături, 11 bocete și 4 satire la adresa țiganilor. În volumul miscelaneu Din scrierile lui Dimitrie Dan (1902), interesează cu deosebire capitolele Tradițiuni poporale, Legende, Sărbătorile săptămânale ale românului, Documente istorice (în care este inclusă și O urare de Anul Nou). D. consacră, ca și Raimund Frederic Kaindl (la care accentul principal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
română: Desiderosus sau Drumul către dragostea lui Dumnezeu. Din polonă, romanul alegoric a fost tradus în slavona de redacție rusă și tipărit în anul 1688 la Moscova. Cea mai veche copie manuscrisă cunoscută a textului slavon se găsește într-un miscelaneu din prima jumătate a secolului al XVIII-lea de la schitul Poiana Mărului, alături de scrieri originale ale starețului Vasile, dar și de alte copii ale unor scrieri mai vechi. Deosebit de interesantă este așezarea unui îndrumar alegoric de ascetică occidentală, alături de Rugăciunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
și de traduceri ale unor vestite îndreptare ascetice răsăritene. Lucrul nu este neobișnuit, de vreme ce Ignațiu de Loyola enumera printre maeștrii săi spirituali pe Ioan Klimax (Scărarul), iar lui Nicodim Aghioritul nu-i erau deloc străine „exercițiile” lui Ignațiu de Loyola. Miscelaneul slavon de la Poiana Mărului a circulat apoi la mănăstirile Neamț, Probota, Vorona, Dobrușa, Călărășanca și - la sfârșit - în Iași. D. a fost tradus în limba română, s-ar părea, de însuși Paisie Velicikovski, bine cunoscutul ucenic al starețului Vasile. Textul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]