64 matches
-
ireparabil, iar prezentul ne stă vraiște la dispoziție, perspectiva nu este doar un loc lesnicios unde să-ți depozitezi dorințele, ci chiar o invitație la rectificarea acestor dorințe. Cele mai multe reuniuni de muzică nouă sunt solidare diversității, formei compozite și conținutului miscelaneu. Așa se face că, dacă am asocia un festival de muzică contemporană (de la noi sau de aiurea) cu o anume culoare, aceasta ar fi, cu siguranță, albul, căci în alb sălășluiesc toate culorile spectrului solar. Rămâne - pentru cine asistă la
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
scrise dar și narațiunile din cultura orală. Cercetarea pe teren, la Porțile de Fier îmbogățește informația cu mărturiile folclorului contemporan. „Omul ca iarba, zilele lui...” își intitulează Adriana Mitu cercetarea apelând la un Psalm al lui David, descoperit în manuscrisul miscelaneu nr. 1667 de la B. A. R. Îl studiază și în el descoperă motto-ul. Aici l-a descoperit ca motto. Și în acest caz, identic cu celelalte cercetări, teritoriul cucerit prin bibliotecă este stimul și reper. Studiul și ediția privesc
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
volumului. Ca și postmodernismul, cartea pare că re-branșează fragmente (opinii) într-un proiect de montaj în care formele paratactice sunt în defavoarea celor hipotactice, iar prin prisma fragmentării asistăm la o re-evaluare a diversității de idei și atitudini. Dincolo de alcătuirea oarecum miscelanee, redevabilă în mare măsură stepei ce acoperă teritoriile muzicologiei noastre fenomenologice și esteticii muzicale românești, studiile și articolele despre accepțiunile muzicii noi, experimentul sonor, unele principii stilistice enesciene preluate de compozitori români contemporani, anumite citate mozartiene din opusuri românești, tăcerea
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
structurilor formale, dovada cea mai elocventă fiind surmontarea dezechilibrului în ceea ce privește numărul secțiunilor (prima sonată având patru parți, iar cea de a doua numai trei) prin înserarea în final a unui fragment din Henry Purcell. Ansamblul "Aleph" ne-a dăruit un miscelaneu de duete (vioară-violoncel), cuprinzând opusuri de Camille Roy, Violeta Dinescu, Adina Dumitrescu, Maurice Ravel, un portret monolit Iannis Xenakis (Dipli Zhia, Nomos Alpha, Charisma, Kottos), precum și un crochiu "Aurel Stroe" (L'Enfent et le Diable). A fost un fel de
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
și cîteva afirmații care mă contrariază : descrierea idealizată a lui Dinu Săraru, ori trecerea În rîndul regizorilor inovatori a unor inși dubioși, ridicați de conjunctura anilor 55-60, În care talentul era Înlocuit de dosar. Cel mai frumos citat din aceast miscelaneu afectiv Însă, mi se pare cel dedicat ...parfumului (adevăratul amant infatigabil al eseistei): ” parfumul este drogul permis al doamnei și cel care-o ajută să creadă-n ea Însăși ; parfumul Îi dizolvă tensiunile interioare și-i reamintește că e femeie
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
sale. Bunăoară, îl regăsim menționat sub numele de Constantin Popescu-Șerboianu ca achiziționând diverse manuscrise românești vechi, în celebrul catalog întocmit de către Gabriel Ștrempel 88. Astfel, Șerboianu achiziționase în 1907, în calitate de student la teologie, și mai târziu în 1909, un Triod, miscelanee, tipicon, un manuscris cu învățături și îndreptar pentru duhovnic, cuprinzând regulile adecvate ale spovedaniei și cum să canonească păcătoșii. Unele dintre acestea sunt pomenite ca aparținând ulterior bibliotecii mânăstirii Căldărușani. Moare în 1941, fiind înmormântat în cimitirul Bellu, dar în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mărturie despre faima lui Zamolxis în mediile culturale renascentiste. Este vorba de un poem în care numele getului e pomenit alături de legendarii întemeietori ai misterelor antice: Orpheus, fondatorul misterelor orfice, si Eumolpus, întemeietorul misterelor eleusine. Poemul prefațează ediția pariziana a miscelaneului tradus în latină de Marsilio Ficino (1493) și cunoscut astăzi sub numele de Corpusul hermetic. Este vorba de un dodecastichon ad lectorem semnat de Pierre Porta din Montreuil-sur-Mer, corector-editor la prestigioasa imprimerie a lui Henri Estienne (Henricus Stephanus), care pomenește
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
psihocritică, dar fără idiosincrazii ideologice sau veleități teoretizante. Cel mai recent volum al său, Vămile posterității, se înfățișează ca un șantier deschis al unui istoric literar combativ și explorator, dublat de un critic cu vocație canonizantă. Mai mult decît un miscelaneu oarecare sau decît o colecție hibridă de „fragmente critice” - de la studiul mai amplu la articolul de dicționar și de la foiletonul pe teme de istorie literară la referatul doctoral și dosarul documentar - el nu e totuși nici o sinteză compactă. Parte dintre
Istoricul literar, canonul și politicul by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3786_a_5111]
-
-lea avea îndeletnicirea la Rucăr cu predarea învățăturii de carte Teofil grămăticul, care menționa că era "nepotul popii Stanciului"din Rucăr. În anul 1700 acest grămătic(învățător) a scris cartea intitulată Parimiar de 265 file. De asemenea s scris un Miscelaneu teologic(Tetraevangheliar) de 283 de file.Dintre alți dascăli ai școlii rucărene din secolul al XVIII-lea amintim pe Matei dascălul, care redactează un document rucărean din 20 aprilie 1775. În anul 1780, Gheorghe Smerna, un negustor macedonean, ajuns la
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Făgărașului și învățase la școala românească din acel oraș, întemeiată aici din anul 1657. În anul 1700 el menționează că a terminat de scris cartea intiitulată Parimiar, cu un total de 265 de file. Peste doi ani Teofil copiase un Miscelaneu teologic în care semnează Teofil grămatic ot Rucăr. La fila 265 Teofil menționează: "Să se știe că această carte care se cheamă izvod de Pariimii iaste a lui Teofil". Se arată de asemenea că a fost scrisă cu "toată truda
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
Biserica din partea de nord a satului, ctitorie a lui Gheorghe Rucăreanu; Manuscris slavo-român din sec. Al XVIII-lea; Pomelnic slav din aceeași perioadă; Pomelnic românesc din ultimul sfert de veac XVIII; un alt Pomelnic al bisericii din anul 1826; Un Miscelaneu, scris de dascălul Neculae Calu, care cuprinde o poveste intitulată „Când s-a pricinuit mintea cu norocul și au biruit mintea” și „Despre vămi” și „Istoria bisericească”, manuscrise de la finele sec. al XVIII-lea cu semnătura lui Petre Aninoșanu; carte
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
ca o publicație de sine stătătoare pe tematica pe care și-o propune, începând cu primele care sunt dedicate politicilor de dezvoltare socială, cele ce urmează căutând afirmarea politicilor culturale și susținerea creației artistice românești și ultima, care este o miscelanee aplecată în special asupra impactului internetului cu creația artistică și literară, creația modalităților noi de exprimare publicistică și chiar creația anonimă, spontană, provenind în egală măsură din căutări tehnice sau din dorința de afirmare a unui anumit spirit de epocă
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
Varga (dr)- Portrete de doamne valahe în sec al XVI-lea. Dan Milici (dr) - Cultura bizantină - liant etnic în mozaicul multicultural bucovinean. Virginia Meheș - Poezia religioasă în epoca bizantină - sfânta Casiana, prima femeie imnograf. Mihai Dăncuș (dr.etnolog) Un manuscris miscelaneu de la finele secolului al XVIII-lea și începutul sec al XIX-lea. Consemnări ptivind legăturile cu lumea bizantină (rezumat). Elena Armenescu (medic) Martiriul Brâncovenilor - îndemn la credință și demnitate. Crina Bocșan (dr) Aspecte ale interesului pentru tradițiile bizantine. Liliana Radu
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
acelorași țări la care determină aceleași predispoziții morale și aceleași concepții în viața sufletească, atunci același caracter psihic se găsește și la baza manifestărilor artistice, determinând specificul național în artă.” Cf. Olga Greceanu, Lumina, 21.02.2012. 2 Caietul 2260, miscelaneu din 329 foi, cuprinde un bogat material popular autentic ori prelucrat de poet. Foile 303-310 au făcut parte din același caiet și se află intercalate între producții din epoci diferite, scrise pe hârtie de format și calitate variate. La f.
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
căușul cu făină și s-a pornit o furtună mare și i-a luat toată făina din căuș. 11 Irmós, irmoase, s. n. Primul vers sau prima strofă dintr-o cântare bisericească. - Din sl. irmosŭ. Cf. DEX, 1974. 12 Caietul 2262 miscelaneu din 217 foi, cuprinde mult material. Foile 64-66, 94-95, 98, 10l-l02,117, 123-l24,143-l50 au făcut parte din același caiet. La ff.64 și 147 sunt culegeri pe care Eminescu le citează, cu mici prefaceri, în O tragedie țigănească din
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
redacția lui I. Bob. A. se adresa, folosind o ortografie etimologică, clerului din Transilvania, dar multe articole și, îndeosebi, literatura tipărită au un interes mai general. Apăreau studii de teologie, predici, se discutau noțiuni de retorică, se publica o rubrică miscelanee dedicată problemelor de cult, o alta de noutăți culturale, o pagină de literatură propriu-zisă și o poștă a redacției. Alături de J. Popfiu, versuri dau Iulian Grozescu și Elie Trăilă, iar lui I. C. Fundescu i se reproduc poeziile apărute în ziarul
AMVONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285328_a_286657]
-
modifică psihologia eroilor, sentimentul de amour courtois fiind transpus în cadru familial. Traducerea românească, datând din secolul al XVIII-lea, este o adaptare prescurtată și conținând unele elemente locale, făcută după versiunea neogreacă. Singura copie, din 1789, păstrată într-un miscelaneu de texte religioase, aparține logofătului Ioniță (Niculae) Șoimescu, din părțile Muscelului, care a intitulat-o Istoria lui Imberie, fecior împăratului al Provenții. Narațiunea se deschide în momentul în care Imberie câștigă, în urma unei întreceri cavalerești, mâna Margaronei, fiica regelui din
IMBERIE SI MARGARONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287536_a_288865]
-
ca realitate artistică”. Chiar și titlul pare călinescian, amintind de conceptul de organicitate a literaturii române, pe care marele critic îl teoretiza. S. notează mai ambiguu: o „mișcare în direcția sintezei”. Ar fi o justificare a unirii într-un sumar miscelaneu a unor articole oarecum diferite și îndepărtate în timp, ilustrând „un orizont al conștiinței faptului estetic”, fie și prin limitarea investigației la presa literară din Transilvania. Dar tot așa de bine ar putea fi un exercițiu ca „formă a propriei
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
Silvestri ș.a. O rubrică este intitulată „ Se anunță o nouă carte”, aici fiind prezentate fragmente din scrieri aflate în curs de apariție (autori: Nichita Stănescu, Ion Gheorghe, Traian T. Coșovei ș.a.). Ultima pagină găzduiește, timp de câteva luni, o rubrică miscelanee de știri, note și relatări, realizată de Mariana Brăescu. La un moment dat, Emil Brumaru își abandonează rubrica, alta, „Cenaclu prin corespondență”, susținută de Alex. Ștefănescu, luându-i locul. Publicația - de fapt, ziarul „Scânteia tineretului” - patronează și un cenaclu literar
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
secolul al XI-lea povestea a fost tradusă în grecește, iar mai târziu în slavonă, versiuni care au pătruns și în spațiul românesc, unde au început să fie tălmăcite. Cel mai vechi text al unei variante românești este cuprins în miscelaneul dascălului Costea din Brașov (1703), o copie a unei traduceri anterioare (ms. rom. 1436, tipărit în 1963). În secolul al XVIII-lea Sindipa a circulat mult, atât oral, cât și în scris (s-au păstrat numeroase manuscrise), iar în 1802
SINDIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]
-
frați și colegi prin serviciul aceluiași ideal de cultură, care răscolește și înalță sufletele peste neînțelegerile mărunte”. Se publică schițe și nuvele de Traian I. Cristescu, Al. Vlahuță (Triumful așteptării) și Mihail Sadoveanu (Dușmanul cel mare). „Mărunțișuri” e o rubrică miscelanee, care conține scurte recenzii de C. Ene (probabil același cu C. Enescu, semnatar al articolului Învățătorul, un elogiu adus oamenilor „care plămădesc minți și suflete”, și cu C. Enescu-Bughea). Articole cu destinație didactică (Muzeul școlar, Muzica) pledează, printr-o descriere
UNIREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
din nou numele imprimat pe coperta unei cărți tipărite în țară, isi donează bibliotecă Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Activitatea lui Ț., deloc monocorda, și-a precizat de la inceput opțiunile: cercetarea manuscriselor slave și slavo-române (Un manuscris miscelaneu necunoscut, „Arhiva pentru știință și reforma socială”, 1932), investigarea literaturii române vechi, mai cu seamă a traducerilor din slavă („Varlaam și Ioasaf”. Istoricul și filiațiunea redacțiunilor românești, „Cercetări literare”, 1934, „Varlaam și Ioasaf”. Versiunile traducerii lui Udriște Năsturel, „Biserică Ortodoxă
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
în colaborare cu Laetitia Turdeanu-Cartojan), îngr. și postfața Mircea Anghelescu, București, 1995; Oameni și cărți de altădată, I, îngr. Ștefan S. Gorovei și Maria Magdalena Székely, tr. și postfața Ștefan S. Gorovei, București, 1997. Repere bibliografice: Dan Smântânescu, Un manuscris miscelaneu necunoscut, „Epoca”, 1933, 1 202; Ovidiu Papadima, [Emil Turdeanu], G, 1934, 8; Florea Florescu, „Varlaam și Ioasaf”, TA, 1935, 907; P.P. Panaitescu, „Manuscrise slave din timpul lui Ștefan cel Mare”, CL, 1944, 1; Ilie Corfus, „Manuscrise slave din timpul lui
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
doao ascuțituri ori încotro o vei întoarce taie cu ascuțitul său cele ce să întâmplă, așa lucrează și rugăciunea lui Iisus Hristos”; „Nu [te lua] după basne proaste, adecă temăndu-te de lupi să nu mergi în pădure”. Într-unul din miscelaneele cu texte ascetice în slavonă copiate de V., pagini ce au nu doar o mare valoare spirituală, ci și una literară, a fost inclus și romanul alegoric Desiderie, de origine spaniolă, tradus în slavona rusă prin intermediar polon. Repere bibliografice
VASILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
Cioculescu. Rubricile se intitulează „Cronica pesimistului”, „Note și comentarii”, „Din lumea exilului”, „Despre frații înstrăinați” (cu referire la românii din fosta Iugoslavie), „Semnalări”, „Din ziare, cărți, reviste”, „Doruri și necazuri”, „Calendar național”, „Varia”, „Puncte și contrapuncte”, „Tribuna liberă”, unele fiind miscelanee de actualități culturale, politice și de opinie. Multe contribuții sunt semnate cu pseudonim. Au mai colaborat Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Andrei Iustin Hossu, Horațiu Comăniciu, Cicerone Ionițoiu, Radu Cornățeanu, Șerban Milcoveanu, Remus Radina, Paul Miron, Octavian Bârlea, Theodor Capidan, Leontin Jean Constantinescu
VATRA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]