423 matches
-
în amănunt toaleta amfitrioanei. Louise a găsit descrierea foarte vie și foarte atentă la detalii, astfel că i-a trimis la rândul ei o scrisoare doamnei Shingleton în care îi relata acest fapt. Aceasta i-a pus pe masă soțului misiva, cerându-i imperios să-l angajeze pe tânărul Amies în locul croitorului irlandez Digby Morton. Lachasse fusese înființat în 1928, ca parte a companiei lui Fred Shingleton, specializată în obiecte de îmbrăcăminte destinate claselor superioare britanice, care-și împărțeau timpul între
Hardy Amies, jurnalistul care a ajuns croitorul reginei Elisabeta a II-a - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102118_a_103410]
-
descendenții unui mare grup de triburi originare din Asia centrală. Prima atestare a etnonimului „turc” a fost menționarea sau "kök türk" („turcii albaștri”, la singular) într-o scrisoare trimisă în 585 de împăratului Chinei lui Isbara, hanul tribului göktürk. În misiva respectivă, monarhul i se adresează destinatarului cu apelativul „Mare Han Turc”. În inscripțiile Orhon, datate cam în aceeași perioadă, este folosită varianta „turuk”. Utilizări mai vechi ale unor termeni similari, precum acelea pe o tabliță din secolul 20 î.Hr
Popor turcic () [Corola-website/Science/298161_a_299490]
-
Dumbravă șiHoria Zilieru. [Iași], Editura Junimea, 1970, 120 pagini. 3. Lui G. Călinescu i-a trimis cinci epistole: [București], 15 noiembrie 1944; Iași, 24 septembrie 1945; Iași, 6 noiembrie 1945; Botoșani, 1 februarie [1959] și București, 5 mai 1960. Fiecare misivă e însoțită de unul sau mai multe manuscrise ale poetului. E necesar să precizez că numai misiva trimisă din Botoșani a fost inclusă în cartea -G. Călinescu și contemporanii săi. (Corespondență primită). Volumul 2. Ediție îngrijită, note și indici de
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
epistole: [București], 15 noiembrie 1944; Iași, 24 septembrie 1945; Iași, 6 noiembrie 1945; Botoșani, 1 februarie [1959] și București, 5 mai 1960. Fiecare misivă e însoțită de unul sau mai multe manuscrise ale poetului. E necesar să precizez că numai misiva trimisă din Botoșani a fost inclusă în cartea -G. Călinescu și contemporanii săi. (Corespondență primită). Volumul 2. Ediție îngrijită, note și indici de Nicolae Mecu. București, Editura Minerva, 1987, p. 150-152. (Documente literare). 4. Mircea Filip - Epistolar Comarnescu, III, Scrisori
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
pretinsa frecventare de către el a unor „cercuri obscure” până la cunoașterea limbii germane și „memoria sa remarcabilă”) sunt dezvoltate mult mai pe larg decât „elementele materiale”. Acestea din urmă sunt tratate doar în penultimul paragraf, într-o singură frază: „... constau din misiva incriminată, a cărei examinare de către majoritatea experților, dar și de către noi, și de către martorii care au văzut-o, a prezentat, cu excepția unor neasemănări voluntare, o deplină similitudine cu scrisul autentic al căpitanului Dreyfus”. Chiar această lipsă de probe servește acuzării
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
interes, dintre care câteva fuseseră fabricate, o probă rămasă celebră sub numele de „canalia de D...”. Era vorba de o scrisoare a atașatului militar german, Max von Schwartzkoppen adresată atașatului miltar italian Alessandro Panizzardi, interceptată de către SR. Se presupunea că misiva l-ar incrimina definitiv pe Dreyfus, întrucât, conform acuzatorilor lui, ea era desemnată prin inițiala numelui său. În realitatea, Secțiunea de Statistici știa că scrisoarea nu-i putea fi atribuită lui Dreyfus, și chiar dacă i-a fost atribuită lui, aceasta
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
o analiză completă și subtilă a borderoului invaliditatea acestei construcții pur intelectuale, și o comisie de patru generali condusă de un specialist în artilerie, generalul , a afirmat „că este foarte improbabil ca un ofițer de artilerie să fi scris această misivă”. La 9 martie 1905, procurorul general Baudouin a transmis un raport de 800 de pagini în care reclama casarea fără rejudecare și mustra armata. El a declanșat o reformare a justiției militare care avea să se încheie abia în 1982
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
de epistole colegilor, confraților și unor apropiați ai familiei sale. Apariția unui tom1 impunător, în anul 2007, care cuprinde cele mai valoroase epistole primite de Const. Ciopraga, între anii 1950-2007, demonstrează, fără putință de tăgadă, existența unui număr similar de misive trimise de profesorul și cărturarul de la Iași. În cercetările mele de până acum am identificat, transcris și adnotat o mie cinci sute de scrisori aparținând distinsului istoric și critic literar Const. Ciopraga, care, înzestrat cu o discreție și o modestie
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
sunt și epistolele trimise istoricului și criticului literar Dumitru Micu (n. 1928) pentru care a avut, ab initio, o caldă prețuire intelectuală și o autentică înțelegere a eforturilor sale creatoare. Necunoscute, până acum, și prețioase din perspectiva istoriei literare, aceste misive contribuie, esențial, la cunoașterea în profunzime a celor doi veritabili cărturari. * Iași, 14 dec[embrie] 1959 Dragă tovarășe Micu, Zilele acestea am fost la București, în legătură cu pregătirea centenarului Univeristății din Iași. În puținul timp pe care l-am avut liber
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
acest însemnat narator a scris un număr mic de epistole în anii săi de efervescență creatoare. Fapt explicabil într-o oarecare măsură. Astăzi se cunosc doar, optzeci și patru de epistole trimise lui G. Ibrăileanu 1, optzeci și una de misive expediate confraților săi din tinerețe 2, Enric Furtună, H. Coșoi și Panait Mușoiu, precum și unele publicate în ziare, reviste, anuare, monografii, albume sau în culegeri de documente literare. O cercetare exhaustivă a literaturii epistolare a lui Mihail Sadoveanu e absolut
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
soția și colaboratoarea sa, Emmanuela Munteanu. Astăzi, la aproape opt luștri de la dispariția lui Basil Munteanu, nu avem, încă, o carte sau două care să cuprindă epistole trimise de profesorul și istoricul literar. De asemenea, nu s-au publicat numeroasele misive primite de la cărturarii, savanții și erudiții învățați ai Europei, pe care i-a cunoscut și i-a apreciat, așa cum rezultă din mărturiile contemporanilor și ale sale. Epistolele trimise prozatorului Mihai Niculescu (1909-1994) și care se publică, acum, întâia oară, se
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
ale acestui popor atât de urgisit în toate timpurile. Se știe că Artur Gorovei a manifestat un interes special pentru literatura epistolară, atât de necesară în acele vremuri, iar din vasta sa colecție s-au publicat 1 , selectiv, doar câteva misive provenite de la oameni de litere și cercetători români și străini. Însă pentru elaborarea unei temeinice monografii a lui Artur Gorovei este necesară cunoașterea integrală a epistolelor acestuia trimise confraților săi de aici și din Europa. Revelatoare prin conținut și stil
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
cercetători români și străini. Însă pentru elaborarea unei temeinice monografii a lui Artur Gorovei este necesară cunoașterea integrală a epistolelor acestuia trimise confraților săi de aici și din Europa. Revelatoare prin conținut și stil epistolar mi se par a fi misivele pe care tânărul Artur Gorovei i le trimite lui Titu Maiorescu, personalitatea cea mai însemnată și mai influentă a epocii sale. Titu Maiorescu, așa cum rezultă și din aceste epistole, dar și din cele pe care i le-a adresat lui
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
au contribuit cu nimic la cunoașterea, înțelegerea și situarea operei lui Gib I. Mihăescu, din punct de vedere estetic, într-un topos ce i se cuvine și pe care cei doi cercetători literari încă nu l-au găsit. Și acum misiva, necunoscută, trimisă redactorilor de la revista Flamura (1922-1928), în care se consemnează întâia și ultima colaborare a lui Gib. I. Mihăescu în paginile publicației craiovene. Să precizez, încă de la început, că e vorba de publicarea piesei Am ucis păcatul, care, în urma
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
va numi Pavilionul cu umbre și care, în 1928, cu prilejul reprezentării pe scena Teatrului Național din București, îi va aduce un răsunător și binemeritat succes ca dramaturg. Rolul principal a fost încredințat artistei Maria Ventura, societară a Comediei Franceze. Misiva, pe care o transcriu aici integral, conține informații de toată însemnătatea.
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
pe care le cuprind, sunt epistolele trimise lui N. Iorga, Ovid Densusianu, Mihail Dragomirescu, Nicolae Cartojan, Ion Andrieșescu și, părintelui cărturar Constantin Bobulescu (1882-1958), personalitate distinctă a istoriei și culturii religioase din România 1. Publică m în continuare patru dintre misivele trimise acestuia din urmă. * Paris, 9 august 1934 64 Rue des Saints-Pères (VIIe) Sărut mâna scumpe părinte, Am expediat astăzi, recomandat, pe adresa sfinției tale, un pachet cu următoarele cărți: 1. Operele trubadurilor francezi, texte în limba originală și tradusă
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
Nicolae Scurtu Literatura epistolară a lui Constantin Noica (n. 1909 - m. 1987) extrem de prețioasă, se întregește, acum, cu încă patru misive, necunoscute, trimise lui Teodor Vârgolici (n. 1930), lui Ștefan Milcu (n. 1903 - m. 1997), Luciei Negoiță-Chirilă (n. 1945) și lui Ghiță Florea (n. 1931). Deși nu a fost profesor niciodată, epistolele lui Constantin Noica conțin o sumă de sintagme având
Constantin Noica și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6122_a_7447]
-
și cel uman. Epistolele scrise la vârsta de doar cincisprezece ani și trimise prietenului și îndrumătorului său, Mihai Zaharia 2, necunoscute până acum, surprind grație inocenței, sincerității și unei purități genuine, specifice, de altfel, creatorilor extrem de însemnați. Informațiile din aceste misive completează și corectează unele erori cuprinse în biografii, monografii, biobibliografii, dicționare și istorii literare. Văleni - Stânișoara, 12 august 1950 Dragul meu Mihai, Afară de voluminosul și mult așteptatul tău plic nu mai primisem nimic de când ai plecat. N-am primit nici o
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
vast «univers concentraționar, din care am avut norocul, nemeritat ca orice noroc, să pot evada: de aceea exilul e pentru mine doar în parte exil, iar în parte o formă de supraviețuitor.“2 Demne de reținut sunt și cele patru misive trimise cercetătorului și istoricului literar Mircea Handoca (n. 1929), excelent cunoscător al biografiei și operei lui Mircea Eliade. * Bloomington, Indiana 47401 1028 East Wyle St. U.S.A 14 ianuarie 2000 Dragă domnule Mircea Handoca, Răspund la scrisoarea d[umnea]vostră
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
si critici literari de prestigiul lui Serban Cioculescu, Alexandru Piru si, mai ales, Nicolae Manolescu. Descoperirea, tardivă, a unor epistole ale lui G. Călinescu din anii de studii universitare si postuniversitare contribuie la întregirea profilului său psihologic si, desigur, spiritual. Misivele sunt trimise unei foarte frumoase si inteligente colege de studii filologice, Georgeta Ghimpeanu, care a devenit profesoară si care a întreținut un lung si substanțial dialog epistolar ce se cuvine a fi cunoscut de biografii lui G. Călinescu. S-au
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
vocație și pe care o considera ca o formă superioară de eliberare. Epistolele Irinei Lecca, ce se publică acum întâia oară, sunt trimise istoricului literar și cărturarului Ioan Bianu (1856-1935), unul dintre intelectualii veritabili ai culturii române. În toate aceste misive ce aparțin paraliteraturii, Irina Lecca se destăinuie cu dezinvoltură, surprinzându-ne prin franche- țea și sinceritatea mărturisirii. Aflăm date și informații despre viața monahală și, firește, despre rolul călugă- rițelor în comunitate și în viața spirituală a României. Slutica, piesa
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
eseist și fidel istoric și critic al literaturii române. Epistolele ce se restituie, acum, întâia oară, sunt adresate colegului său la Academie, istoricul de artă George Oprescu, unul dintre cei mai învățați critici și eseiști ai fenomenului artistic românesc. Aceste misive, deși conțin o oarecare notă de convenționalism, surprind prin eleganță, printr-un stil propriu celui epistolar, și prin observațiile și mărturiile ce se cuvin a fi reținute privitoare la viața științifică și academică din România anilor de tristă și dureroasă
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
muncile cele mai grele, acesta, sub pretextul de a se duce la closet, s-a îndreptat spre iesirea din cordon unde a fost împușcat de pază. În urma acestor fapte, deținuții Cicerone Ionițoiu și Constantin Ionașcu au redactat o serie de misive pe care au reușit să le trimită în afara lagărului, de unde ajungeau în străinătate, inițial la radio Ankara, via portul Constanța. Munca forțată la Canal a fost încetată la 18 iulie 1953. Deținuții de la Peninsula au fost mutați la închisorile Aiud
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
aflate în biblioteci publice și particulare - mai ales în acestea din urmă, așa cum s-a constatat și din cele câteva intervenții similare în această revistă -, necesită o cunoaștere integrală și, evident, o restituire filologică și istorico-literară după modelele textologiei occidentale. Misivele trimise lui Florin Steriade, jurnalist și biograf al poeților Artur Enășescu și Mihail Steriade, din care transcriu aici doar patru, contribuie, fundamental, la înțelegerea atmosferei culturale din anii șaptezeci, când Mihail Steriade revenea, după o absență de aproape patru decenii
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
ar fi așteptat. Răstimpul în care a trăit și, mai ales, a creat nu i-a îngăduit să întrețină dialoguri epistolare susținute. Comunica frecvent și eficient prin articolele și eseurile sale și, desigur, prin in-confundabilele creații epice. Rarele și prețioasele misive trimise lui Geo Dumitrescu 2 și Eugen Simion 3 demonstrează, în timp, că Marin Preda, deși avea vocația confesiunii, profund articulată, ezita să se înfățișeze în aceea de epistolograf, care, adesea, presupune mărturii din cele mai incomode și imprevizibile. Contemporanii
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]