38 matches
-
de interpretare căreia Culianu îi găsește o soluție privește nuvela " Un om mare", nuvelă scrisă în Portugalia, în 1944. Matei Călinescu își amintește o discuție în jurul acestei nuvele. Un text al lui Culianu, publicat postmortem, șochează prin directețea afirmațiilor: "Căci mistagogul literelor șEliadeț avea să se mai exprime în subiectul Codreanu, într-una din nuvelele-i fantastice cele mai celebre: Un om mare." Există chiar o legătură de nume între personajul principal al nuvelei, Cucoaneș, și Codreanu, cel "căruia i se
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
nouă, dar impusă acut în momentul actual al “sfîrșitului criticii literare” canonizante. Cititorul, pentru a fi readus spre ficțiune, trebuie convins că participă sau la balul divinității de semn pozitiv ori negativ, sau la balul istoriei. Scriitorul se reconvertește în mistagog sau profet, ori, naufragiază împreună cu minusculul său echipaj. Din punct de vedere estetic, romanul este mediocru, sub valoarea Particulelor. Substanța ideologică, bogată, se activează la maximum, în așa hal încît exigențele convențiilor narative sînt adesea abandonate pentru a-i face
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
apoi, cu siluetele știute, Ion Chinezu (blamat de autorul jurnalului pentru antisemitismul sau primitiv), Vladimir Streinu vizitat și la slujba să de paznic la o stranie bibliotecă din parcul Herăstrău, Șerban Cioculescu care la fiecare întîlnire îl numea pe Blaga "mistagogul de la Cluj", Mihai și Mariana Sora, Constantin (aici Costăchel) Toiu, grupul de tineri catolici care se întîlneau la biserică Saint Vincent de Paul (în care se relevă latinistul Hîncu), Pericle Martinescu, Pavel Chihaia și încă destui alții. Un loc special
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
cu o Rosa Luxemburg a orgasmului plenar apără dreptul la nimfomanie și-și declară un fel de nymphomaniac pride. De altfel, regizorul cochetează cu ideea de a-i contura un profil martirologic în afara ortodoxiei sexuale, cu Seligman pe post de mistagog, filosof asexuat, trăind într-o pustnicie a unei senine abstinențe. Întâlnirea este revelatoare, una nietzscheană, a antipozilor, dionisiaca menadă în călduri și apolinicul sacerdot trăind aproape monastic în recluziunea artei și a științelor exacte. Întorcându-ne la discursul politic sforăitor
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]
-
omul ar deveni mineral. Funcția pozitivă a misterului este incitația spiritului nostru de a-l dezlega. Lupta dintre intelect și mister se datorește nu numai intelectului, vocațional, ci și misterului. Trebuie să recunoaștem că suntem tâmpiți... Sacerdotul creștin nu e mistagog, el nu interpretează misterele. Mistagog e păgânul, care interpretează falsa lectură a vieții și universului — și asta se cheamă mitologie. Preotul creștin nu tălmăcește misterele, ci le comunică, fiind învăluit ritualic de ele, ca și credincioșii. Dogma euharistiei, dogma Trinității
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
pozitivă a misterului este incitația spiritului nostru de a-l dezlega. Lupta dintre intelect și mister se datorește nu numai intelectului, vocațional, ci și misterului. Trebuie să recunoaștem că suntem tâmpiți... Sacerdotul creștin nu e mistagog, el nu interpretează misterele. Mistagog e păgânul, care interpretează falsa lectură a vieții și universului — și asta se cheamă mitologie. Preotul creștin nu tălmăcește misterele, ci le comunică, fiind învăluit ritualic de ele, ca și credincioșii. Dogma euharistiei, dogma Trinității... ce, e de nasul unui
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
o țintește e ca și intuiția științifică și geniul, fructul unei răbdări îndelungate". Pînă și cruntului Robespierre i se restabilește un posibil ax raționalist: "Robespierre n-a fost însă predicatorul ipocrit, omul cu fața verzuie, cum l-a văzut Carlyle, mistagogul. A-l privi cu seninătate înseamnă pînă la urmă a-i recunoaște tocmai acea rațiune dreaptă, acea măsură, acea cumpănă a omului de stat, care s-a identificat cu Revoluția franceză, a crescut și a murit odată cu ea". Elocventă este
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
arătat următorul său omagiu adus maestrului. Tonul acestuia ar putea fi configurat, virtual, pe baza textelor publicate după moartea lui Eliade. Înainte, între momentele când îl vedea ca pe un maestru taoist sau zen, Eliade era un șaman sau un mistagog. Uneori îi scotea în evidență fața de „sfânt”. Într-unul din primele texte publicate după moartea lui, Culianu îl compară cu un călugăr creștin, așa cum era înțeles de Meister Eckhart. El insistă asupra înțelepciunii sale (cea tainică, a inimii, opusă
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
buddhistă într-o comunicare prezentată la cel de-al 12-lea congres anual al Academiei Româno-Americane și pe care o va intitula din nou Mircea Eliade și țestoasa chioară. Totuși, precaut, nu îl desemnează ca maestru zen, ci doar ca mistagog. Cu șapte luni înaintea tragicului său sfârșit, Culianu publică un articol intitulat Eliade koan. El susține acum că spusele maestrului vor trebui adunate într-o zi și păstrate ca niște prețioase koanuri. Afirmație care se contrapune simbolic celei dintr-o
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
în Biserică și în demnitatea lui, asumându-și fără rezerve exilul impus pe nedrept, în care a și adormit întru Domnul. Din această carte mai constatăm faptul că „Sfântul Ioan Gură de Aur este liturghisitorul Părinte al Bisericii, misticul și mistagogul tainei ierurgiei mântuirii oamenilor. Prin Taina Sfintei Liturghii, Hristos Se prelungește peste veacuri și Se oferă naștere continuă, Învățătură continuă, Răstignire continuă, Înviere continuă, Înălțare continuă, Cincizecime continuă, iar omul este chemat continuu la coparticipare pentru mântuire. Drept pentru care
PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
-
în Biserică și în demnitatea lui, asumându-și fără rezerve exilul impus pe nedrept, în care a și adormit întru Domnul. Din această carte mai constatăm faptul că „Sfântul Ioan Gură de Aur este liturghisitorul Părinte al Bisericii, misticul și mistagogul tainei ierurgiei mântuirii oamenilor. Prin Taina Sfintei Liturghii, Hristos Se prelungește peste veacuri și Se oferă naștere continuă, Învățătură continuă, Răstignire continuă, Înviere continuă, Înălțare continuă, Cincizecime continuă, iar omul este chemat continuu la coparticipare pentru mântuire. Drept pentru care
PĂRINTELE IEROMONAH DR. TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356430_a_357759]
-
Acasa > Impact > Biografii > SFANTUL ANDREI CRITEANUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 465 din 09 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Viața Sfântului Andrei Criteanul - mistagogul pocăinței Sfântul Andrei Criteanul s-a născut în jurul anului 660, în Damasc, din părinți iubitori de Dumnezeu, Gheorghe și Grigoria. Tradiția ne spune că până la vârsta de 7 ani a fost mut, iar darul vorbirii l-a primit atunci când s-
SFANTUL ANDREI CRITEANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357146_a_358475]
-
Acasa > Impact > Biografii > SFÂNTUL ANDREI CRITEANUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 465 din 09 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Viața Sfântului Andrei Criteanul - mistagogul pocăinței Sfântul Andrei Criteanul s-a născut în jurul anului 660, în Damasc, din părinți iubitori de Dumnezeu, Gheorghe și Grigoria. Tradiția ne spune că până la vârsta de 7 ani a fost mut, iar darul vorbirii l-a primit atunci când s-
SFÂNTUL ANDREI CRITEANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357145_a_358474]
-
Dizertație tratând chiar problema Noutăților Mondene! Ea se prezintă singură, Într-adevăr, mai ales din punct de vedere Laic; nu fără asprime, ia atitudine Împotriva unui individ de care n-am auzit, un anume Pelham, ce pare să fie un Mistagog 3, un Propovăduitor și Predicator de frunte al Sectei; așa Încât, ceea ce, de altfel, nu era deloc de așteptat de la o asemenea răzleață foaie rătăcită, adevăratul secret - fizionomia și fiziologia Corporației Filfizonilor -, nu este expus deloc clar. Totuși, apar ici și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
apar ici și colo și din când În când lămuriri de care m-am străduit să profit. Ba chiar, Într-un pasaj ales din Profețiile sau Teogoniile Mitice, sau ce-or fi ele (căci stilul pare foarte amalgamat), ale acestui Mistagog, am dat peste ceea ce pare o Profesiune de Credință sau un Crez al Omului, conform principiilor acestei Secte. Profesiune sau Crez provenind deci dintr-o sursă atât de autentică, pe care o voi prezenta aici lumii Cititorilor germani sub forma
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ca și cum l-ar vedea cu propriii lor ochi, ba chiar să se uite la el În timp ce stă la masă. Mai mult, În atât-de-prețioasa foaie de maculatură menționată mai sus, am găsit schița corespunzătoare unei Gospodării de Filfizon, pictată de același Mistagog Filfizonic sau Teogonist: lumea trebuie să o privească atent și pe aceasta, ca element de contrabalansare și contrast. În primul rând deci, În privința Sărmanului Sclav, care pare să fi fost un fel de Hangiu, citez din original: Gospodăria sărmanului sclav
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de soare, dar cu trăsături frumoase; iar micuții, goi și dolofani, Înfulecau ca niște lupi. Nici o aluzie sau observație privind doctrinele sau preceptele lor Filosofice sau Religioase. Iar acum, În al doilea rând, despre Gospodăria Filfizonului; În care locuiește Însuși Mistagogul și inspiratul Slujitor al Penei atât de des menționat: Gospodăria filfizonului „Un Cabinet-de-Toaletă splendid mobilat; draperii violete, scaune și divanuri În aceeași nuanță. Două Oglinzi Înalte, plasate de o parte și de cealaltă a unei mese pe care se află
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
supraviețuirii și a câștigării hranei, proba hărniciei, a răbdării etc.), experiență cognitivă (descoperirea unor valori intelectuale și morale) și afectivă (câștigarea prieteniei și a iubirii, asumarea milei creștine etc.). Izbânda finală a eroului se datorează astfel și celor doi formatori (mistagogi) care impulsionează sau sprijină acțiunile sale. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul ales Experiențele de cunoaștere pe care le trăiește HarapAlb conferă originalitate schemei narative specifice basmului, dezvoltând tema
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
numai anta gonistul, ci și formatorul, dascălul cel rău al lui HarapAlb. Este un rău ne cesar, cum îl consideră Sfânta Duminică, ea jucând rolul opus, al dascălului bun. Izbânda finală a eroului se datorează astfel și celor doi formatori (mistagogi). Item 2: evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/citate/secvențe comentate Impulsionat cu asprime de Spân, sprijinit cu blândețe de Sfânta Duminică, HarapAlb descoperă virtuți definitorii pentru omul moral: milostenia, bunătatea, hărnicia, răbdarea, cumpătarea, modestia, curajul, înțelepciunea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
supraviețuirii și a câștigării hranei, proba hărniciei, a răbdării etc.), experiență cognitivă (descoperirea unor valori intelectuale și morale) și afectivă (câștigarea prieteniei și a iubirii, asumarea milei creștine etc.). Izbânda finală a eroului se datorează astfel și celor doi formatori (mistagogi) care impulsionează sau sprijină acțiunile sale. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul ales Experiențele de cunoaștere pe care le trăiește HarapAlb conferă originalitate schemei narative specifice basmului, dezvoltând tema
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
numai anta gonistul, ci și formatorul, dascălul cel rău al lui HarapAlb. Este un rău ne cesar, cum îl consideră Sfânta Duminică, ea jucând rolul opus, al dascălului bun. Izbânda finală a eroului se datorează astfel și celor doi formatori (mistagogi). Item 2: evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/citate/secvențe comentate Impulsionat cu asprime de Spân, sprijinit cu blândețe de Sfânta Duminică, HarapAlb descoperă virtuți definitorii pentru omul moral: milostenia, bunătatea, hărnicia, răbdarea, cumpătarea, modestia, curajul, înțelepciunea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
corespunzând unui nou tip de viață europeană". Declarații similare pe tema creării omului nou abundă în literatura extremei drepte românești.) Antropogenia spirituală a omului nou, printr-un act de recreație culturală, s-a numărat neîndoielnic nu doar în rândul "bătăliilor mistagogului" cum l-a caracterizat T. Vedinaș (2008) pe Mircea Eliade ci a electrizat întreaga generație '27. Pentru aceasta, "itinerariul spiritual" pe care și-l asumau a-l străbate avea ca destinație finală tocmai o rezidire, prin cultură, a sinelui. Cel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Reformation: Nationalism, Internationalism and Change in the World Communist Movement. New York: St. Martin's Press. van Ree, E. (2002). The Political Thought of Joseph Stalin. A Study in Twentieth- Century Revolutionary Patriotism. Londra și New York: RoutledgeCurzon. Vedinaș, T. (2008). Bătăliile mistagogului. Mircea Eliade și politicele anilor '30. Cluj-Napoca: Grinta. Verdery, K. (1991). National Ideology Under Socialism: Identity and Cultural Politics in Ceaușescu's Romania. Berkely, Los Angeles și Oxford: University of California Press. Verdery, K. (1999). The Political Lives of Dead
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
corespunzând unui nou tip de viață europeană". Declarații similare pe tema creării omului nou abundă în literatura extremei drepte românești.) Antropogenia spirituală a omului nou, printr-un act de recreație culturală, s-a numărat neîndoielnic nu doar în rândul "bătăliilor mistagogului" - cum l-a caracterizat T. Vedinaș (2008) pe Mircea Eliade - ci a electrizat întreaga generație '27. Pentru aceasta, "itinerariul spiritual" pe care și-l asumau a-l străbate avea ca destinație finală tocmai o rezidire, prin cultură, a sinelui. Cel
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Reformation: Nationalism, Internationalism and Change in the World Communist Movement. New York: St. Martin's Press. van Ree, E. (2002). The Political Thought of Joseph Stalin. A Study in Twentieth- Century Revolutionary Patriotism. Londra și New York: RoutledgeCurzon. Vedinaș, T. (2008). Bătăliile mistagogului. Mircea Eliade și politicele anilor '30. Cluj-Napoca: Grinta. Verdery, K. (1991). National Ideology Under Socialism: Identity and Cultural Politics in Ceaușescu's Romania. Berkely, Los Angeles și Oxford: University of California Press. Verdery, K. (1999). The Political Lives of Dead
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]