2,085 matches
-
cu două luni mai devreme decât ceruse Administrația Rezervației. Detalii aici. La prima ediție a am vorbit cu zeița Artemis (Adriana Nicolae) despre faptele discutabile ale urmașilor ei din zilele noastre, am îngropat pălăria bunului simț într-un cimitir de mistreți și m-am lăsat mitraliat cu o , în încercarea de a le oferi vânătorilor o alternativă la sportul lor ucigaș: daca renunța la gloanțe și le înlocuiesc cu bile de paintball, mă angajez să conving și alți ecologiști să joace
Romania verde – povestea merge mai departe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82930_a_84255]
-
are răbdare", înaintînd către noi cu ajutorul corespondențelor unui baroc pluriepocal, menit a sugera derizoriul unui prezent prezumțios sub pojghița subțire a căruia se disting figuri, gesturi, ritualuri revolute: "trenul intră grațios în gara împodobită/ cu ghirlande împletite din urechi de mistreț// ave ave tună mulțimea hăitașilor/ ave ave răspund piculinele cerului dezinfectat// primarul întinde maestrului de vînătoare pîine și sare/ de emoție primarului i se desprinde barba solemnă// corul fotomodelelor închiriate cu ora/ intonează imnul vînătorilor căzuți la datorie// alaiul se
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
sunt Kafka sau corifei ai literaturii sudamericane ca Marquez și Cortazar, pe versante totuși diferite. Printre precursorii autohtoni, mai frecventați în exerciții de preluare contemporană, pot fi numiți Gib Mihăescu (Rusoaica), Mircea Eliade (La țigănci, Pe strada Mîntuleasa), Ștefan Bănulescu (Mistreții sunt blînzi, Cartea milionarului). Lista e, evident, mult mai lungă. Și dintre autorii ultimilor ani sugerez o serie de modalități care nu se reduc la un calapod, în expediții de recunoaștere, în zone nedefrișate, Dumitru Țepeneag, în faza mai veche
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
integrează personaje taciturne, atente însă la discuție: "cînd povestitorii tac sau ezită să meargă pînă la capăt, el îl provoacă prin întrebări menite să-i stimuleze, și eventual, să-i zădărască punîndu-le la încercare orgoliul, etc.". în analiza consacrată nuvelei Mistreții erau blînzi, de pildă, cheia textului este găsită tocmai în distribuția și valorizarea inegală a vorbei, dimensiune esențială, în sens mai larg, a textului: "arta de prozator a lui Ștefan Bănulescu stă în bună parte pe omisiune, elipsă, aluzie, litotă
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
reprezentativ ca și originalul. Or, într-o lume prin excelență a formelor, cum e politica, inutilele subtilități de definire nu-și au locul. Să-l lăsăm, așadar, pe premier să vâneze intelectuali. Sper, totuși, că n-o să-i confunde cu mistreții, căprioarele ori rațele sălbatice pe care s-a obișnuit să-i ia în cătarea puștii. Nu c-ar fi mare pagubă: de ce să plângem un intelectual vândut unui regim pentru care ideea de elită, de valoare, de gândire liberă reprezintă
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
n-a fost să fie: "zevzecule/ desenezi femei fermoare/ deschizîndu-se pînă la capăt sub nările tale umflate/ înțepate de viespi de muște/ sorbindu-ți/ măduva din șira spinării/ amintirile// zevzecule/ la capătul viziunilor tale e seară/ în urechile clăpăuge rîmează mistreții șaradelor/ frînturi din elocința veche a zeilor/ putrezesc în mulajele norilor// ca într-un pîntec enorm golit de organe/ în capul tău se aprind filamentele/ substituind ceea ce nu poate să existe..." (Cap sec)-. Adică însăși antipoezia pură.
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
-și tragă puțin sufletul. Bărbatului ei nu-i plăceau acele opriri, și ne chema să ținem pasul cu el lovind în stânci cu pioletul. Soției lui îi trezeau curiozitatea o mulțime de lucruri: mărimea neobișnuită a frunzelor de stejar, urmele mistreților și iarba culcată, care, în pajiștea de la izvor, puneau o pată de lumină în desișul de nepătruns al codrului, ori numele păsărilor, ce treceau în zbor pe lângă noi înveselindu-ne cu trilurile lor. Pe măsură ce suiam, se descoperea tot mai clar
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
într-o excursie cu școala pe care-o făcusem cu Don Froilán. Le-am povestit cum, la lumina lanternelor, am cercetat mai multe galerii, fără să bănuim nici o clipă că vom găsi acea friză lungă în mijlocul căreia se afla marele mistreț. Cel dintâi l-a văzut băiatul jandarmului. Deși vorbea încet, ecoul se răspândea într-un lung șir de șoapte ce păreau că ies din gurile întunecoase ale unor necunoscuți ce ne pândeau din beznă. Când am ajuns la galerie, căutătorul
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
să întindă cablurile și să pregătească reflectoarele. Ne-a spus de câteva ori să ne dăm la o parte. Soția lui admira picturile cu ajutorul lanternei, comentând scenele reprezentate în fiecare dintre ele. Toate erau scene cu animale: cai, cerbi, trei mistreți, o capră neagră. Îi sticleau ochii de plăcere și răsuflarea i se înălța ca fumul dintr-o vatră. Pe urmă, în timp ce căutătorul de minuni lumina peretele și își pregătea cu o minuțiozitate lentă și temeinică aparatele de fotografiat, soția lui
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
de fapt, în centrul intrigii și al labirintului. Și aici, în codrii de la Fontainebleau, în relatările atribuite unor nimfe, și oriunde în altă parte, zi, și noapte, personajele se urmăresc, se rătăcesc, se spionează, se confruntă, se confundă. Sînt lupi, mistreți sau căprioare. Vînători, vînați. Vicontele de Bragelonne e un roman ce joacă pe identități, pe nume, pe scrisori și pe tăceri. Toate - performative și ucigătoare, ca vorbirea. Personajele - indiferent dacă apar ca oameni, zei, mistreți, grifoni - sînt totdeauna umbre sau
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
confruntă, se confundă. Sînt lupi, mistreți sau căprioare. Vînători, vînați. Vicontele de Bragelonne e un roman ce joacă pe identități, pe nume, pe scrisori și pe tăceri. Toate - performative și ucigătoare, ca vorbirea. Personajele - indiferent dacă apar ca oameni, zei, mistreți, grifoni - sînt totdeauna umbre sau fantome, vise sau statui. Și în centrul labirintului și la răscruci se află nu numai mormîntul, ci și închisoarea. Prea puțini sînt cei care nu trec pe acolo. E destinul fiecărui personaj și toți o
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
iau în dreapta" ( Caragialeta bis, p. 63). Finalul din La Moși sau urmările unei alimentații proaste își sporește efectul comic printr-o sonoritate care trimite într-un fel cu gîndul al sfîrșitul ceremonios al celebrei balade a lui Ștefan Augustin Doinaș, Mistrețul cu colți de argint: „.../ cînd tòți tac și muzica tace de tot,/ de sub scaunul căruia, oare,/ se-aude-o cadență ca de fagot?" (Caragialeta p. 44) Cu minuție de orfevru își cizelează Șerban Foarță versurile în Caragialeta și Caragialeta bis. Prozodia este
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
un urs. Saturus însă de nimic nu se temea mai mult ca de urs. Presimțea însă că va fi ucis de o mușcătură de leopard. Așadar, când a fost aruncat în fața unui porc mistreț, vânătorul care-l legase de acest mistreț a fost sfâșiat mai degrabă de această fiară, iar a doua zi după spectacol, acesta muri. Saturus a fost doar trântit la pământ. Iar când a fost dus pe estradă, spre a fi dat ursului, ursul n-a voit să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
gândi la nenumăratele biciuiri și puterea răbdării, pe care le întâlnim numai la niște adevărați luptători pentru credință, iar după aceste lovituri cine n ar admira lupta lor cu fiarele flămânde, cu săriturile leoparzilor, a diferitelor soiuri de urși, a mistreților și a taurilor îmboldiți asupra lor cu fier și cu foc, și peste tot, răbdarea neîntrecută a acestor eroi față de oricare dintre fiare?” (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, VII, 1, în PSB, vol. 13, p. 320-321) „Căci
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Robert Șerban Pregătirea scot cuvintele din poem cu îndârjirea cu care bunicul scotea cu securea bucățile de lemn dintr-un par până când îl ascuțea atât de bine încât putea să-l înfigă dintr-o lovitură între coastele mistrețului în burta lupului a dihorului scot din poem versuri întregi și cuvinte unul după altul îl pregătesc îi fac vârf Fericita zodie a câinelui la puțin timp după ce samantha făta bunica mă punea să aleg unul dintre căței pe care
Poezii by Robert Șerban () [Corola-journal/Imaginative/6058_a_7383]
-
Nu mai făceau cu capetele tandre huțe Spre-a legăna cîte-o elevă rătăcita, Cu rochia îmbujorata și cam scurtă, Ce scarpină cu degetul brotaci pe burtă Să zică Oak! și-apoi prăjea ghinde pe plita Să aibă de mîncare toți mistreții Și să trăim din nou că nătăfleții...
Pluteam în basmul nostru fericiți (II) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7175_a_8500]
-
de pipă Clan Vreau șampanie și vreau chantan Nu dumneata vei purta șapcă. Mai vreau Mai vreau cu brișca la șosea să port joben baston și ghetre O mie de perechi de mănuși albe să am și pistoale sidefate unsprezece Mistreți sau cerbi să fie mândri preferându-mi glonțul Moartea mituită cu moșii Să vând să cumpăr suflete moarte soarta să mi-o joc la zaruri Flancând un drum cu lumânări mestecenii să-mi facă pod de ceară Țarina să mă
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
Ștefan Cazimir Gazeta "Cotidianul" din 14 ianuarie 2008 titra cu litere de-o șchioapă: Vînătoare discretă pe domeniul lui }iriac de la Balc. Subtitlu: "Peste 170 de mistreți au devenit trofee de vînătoare ale invitaților omului de afaceri". "Este al patrulea an - citim în reportajul Cameliei Jula - cînd Ion }iriac organizează o astfel de vînătoare, catalogată drept măcel de către asociațiile de ecologiști și de cele pentru protecția animalelor
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
invitaților omului de afaceri". "Este al patrulea an - citim în reportajul Cameliei Jula - cînd Ion }iriac organizează o astfel de vînătoare, catalogată drept măcel de către asociațiile de ecologiști și de cele pentru protecția animalelor din cauza modului în care se desfășoară. Mistreții se află într-un țarc imens, de 1400 de hectare, împrejmuit cu garduri încărcate de curent electric, după cum spun semnele de pe ele. Gonașii, oameni de-ai locului, angajați pentru vînătoare, hăituiesc mistreții cu cîini și gălăgie multă. îi mînă spre
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
protecția animalelor din cauza modului în care se desfășoară. Mistreții se află într-un țarc imens, de 1400 de hectare, împrejmuit cu garduri încărcate de curent electric, după cum spun semnele de pe ele. Gonașii, oameni de-ai locului, angajați pentru vînătoare, hăituiesc mistreții cu cîini și gălăgie multă. îi mînă spre liniile de tragere, acolo unde stau vînătorii. ș...ț Domeniul de la Balc a fost folosit și de Nicolae Ceaușescu, tot pentru vînătoarea de mistreți." Mă vei întreba acum, scumpe domnule Odobescu: "Dar
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
oameni de-ai locului, angajați pentru vînătoare, hăituiesc mistreții cu cîini și gălăgie multă. îi mînă spre liniile de tragere, acolo unde stau vînătorii. ș...ț Domeniul de la Balc a fost folosit și de Nicolae Ceaușescu, tot pentru vînătoarea de mistreți." Mă vei întreba acum, scumpe domnule Odobescu: "Dar cine, mă rog, este Ion }iriac? Și cine a fost Nicolae Ceaușescu?" Ion }iriac, cîndva campion la tenis, e astăzi patronul unei bănci importante și unul din marii bogătași ai țării. Iar
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
Dincă, Vînători cu Ceaușescu). într-un rînd, în pădurea Malu Roșu din ocolul silvic Scroviștea, semnalul vînătorii, în premieră mondială, s-a dat nu cu cornul, ci cu o talangă de oi. Șeful statului a împușcat în trei ore 18 mistreți: record mondial absolut! Explicația? în iarna precedentă, un pădurar colindase zilnic pădurea cu o sanie trasă de o iapă ce purta la gît o talangă de oi, omul aruncîndu-le mistreților înfometați cîte doi-trei știuleți de porumb; se crease astfel un
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
o sanie trasă de o iapă ce purta la gît o talangă de oi, omul aruncîndu-le mistreților înfometați cîte doi-trei știuleți de porumb; se crease astfel un reflex condiționat. La vînătoarea lui Ceaușescu, același pădurar "agita talanga în spatele președintelui, iar mistreții veneau să-și ia porția lor de porumb" (Anatole Paniș, Talanga). O parte din trofeele lui Ceaușescu pot fi admirate și astăzi, în muzeul cinegetic de la Posada. Demne de atenție sînt, mai cu seamă, cîteva piei de urși, pe care
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
mers cu automatele, de aproape, fără să mai țintească, le secerau precum spicele pe ogor. în urma lor veneau camioane cu remorci, în care se încărcau trofeele, unul după altul, și oameni care strîngeau această recoltă gratuită." Să ne întoarcem la mistreții noștri. Vînătorile transformate în carnagii pot flata orgoliul participanților prin numărul mare al făpturilor asasinate, dar cantitatea, vai, nu se traduce în calitate. Ceea ce lipsește acestor acțiuni cinegetice este, definitiv și iremediabil, grația, nu în sensul agrementului fizic, ci într-
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
a breslei: "Oricare dintre noi poate afirma și dovedi ușor că a întîlnit, în cariera lui, animale sălbatice din regnuri la rigoare cunoscute, însă de dimensiuni cu totul fantastice, așa cum niciun cercetător savant n-a cunoscut. Aceste capre minunate, acești mistreți și lupi, acești iepuri și vulpoi, aceste paseri rare aveau iuțeli de fugă și zbor extraordinare și un fel de a se purta cum nu s-a mai văzut. Cu toate acestea - vă fac atenți! - toate au căzut sub plumbul
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]