994 matches
-
pozitiv înseamnă dezvoltare, înseamnă bunăstare înseamnă schimbarea modurilor de producție și a produselor. În sens negativ, așa cum o indică și "apelativele" de mai sus, omogenizarea este percepută ca un efect al răspândirii imperialismului occidental. Omogenizarea înlocuiește țuica cu whiskiy-ul și mititeii cu hamburgerii; ea e un dezastru pentru micul întreprinzător din industria laptelui, dar o binefacere pentru copilul ce nu mai bea lapte comercializat în pet-uri la colț de stradă. Hibridizarea înseamnă melanj. Hibridizarea înseamnă amestec. Ea e puțin din
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
exemplu îl constituie poezia Ochiul lui Dumnezeu: Nimănui să nu faci rău, Căci te vede Dumnezeu. Tu, când vezi un gândac mic, Nu-l strivi, să-l lași în pace. Să nu-i faci nici tu nimic. Oricât e de mititel, Dumnezeu știe de el... Regele David este cunoscut de elevii clasei a III a, pentru credința lui în Dumnezeu, în timpul domniei sale, atât în momentele de măreție, cât și în cel de decădere. De la regele Solomon au învățat că „înțelepciunea este
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Arareori poți găsi în vreun restaurant tradițional românesc un bucătar care să știe că, la această bucată din vită, miezul trebuie să rămână zemos, în sânge chiar. Un preparat la grătar cu adevărat inovativ, original, după părerea celor mai mulți români, sunt mititeii. Emblematici pentru alimentația noastră din secolul trecut, oarecum puși în primejdie de hamburgerii globalizării, micii rămân un mit românesc; unii compatrioți 86 au cerut chiar includerea lor pe lista produselor tradiționale (și protejate comercial), listă supusă aprobării Uniunii Europene... În privința
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Emblematici pentru alimentația noastră din secolul trecut, oarecum puși în primejdie de hamburgerii globalizării, micii rămân un mit românesc; unii compatrioți 86 au cerut chiar includerea lor pe lista produselor tradiționale (și protejate comercial), listă supusă aprobării Uniunii Europene... În privința mititeilor (ca și în multe alte preparate culinare), necazul este că România are ca vecinătate Balcanii, iar în aceste condiții geografice, pretențiile unicității gastronomice sunt aproape ridicole. Strămoșul mititeilor se numește chebap (în arabă, kabab înseamnă carne friptă) și este turcesc
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lista produselor tradiționale (și protejate comercial), listă supusă aprobării Uniunii Europene... În privința mititeilor (ca și în multe alte preparate culinare), necazul este că România are ca vecinătate Balcanii, iar în aceste condiții geografice, pretențiile unicității gastronomice sunt aproape ridicole. Strămoșul mititeilor se numește chebap (în arabă, kabab înseamnă carne friptă) și este turcesc get-beget. Există, de altfel, variante de chebap (Barahartli izgara kofte șiș kebabi și urfa kebab par cele mai apropiate de varianta românească) care folosesc carne tocată (miel sau
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care folosesc carne tocată (miel sau oaie, dar și în amestec cu vită) și rulată sub forma micilor noștri, ce se înfig apoi în țepușe și se rumenesc la grătar. Apropo, oare nu este cumva obiceiul românesc de a mânca mititeii cu scobitori înfipte într-înșii o reminiscență a vremurilor de demult, când se frigeau în țepușe? Mititei fac și bulgarii (sub numele de kebabceta), din carne tocată de vită, porc sau oaie (uneori se pune pui!). De fript, se frig
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
că adevărata diferență, citibilă în sensul marxist al „saltului calitativ“, este prezența, în micii românești (autentici și unici datorită acestei trăsături), a mai multor feluri de carne, dintre care nu lipsește cea de porc. Astfel el trasează o graniță între „mititeii à la Păstorel“, din carne de vită, prea apropiați de modelul turcesc, și cei „din mai multe cărnuri“, „ardelenești“, după opinia sa. Paranteză: micii făcuți doar din carne de vită par a fi o altă creație puristă a lui Păstorel
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nu am fi fost vecini cu ex-Iugoslavia, micii noștri cu vită, porc și usturoi ar fi meritat, într-adevăr, protejați ca marcă. Dar... Ați auzit vreodată de cevapcici? Este vorba despre un diminutiv traductibil prin ceva de genul „chebapurimici“. Sunt mititeii (tot un diminutiv...) sârbești, croați, sloveni, bosniaci, herțegovini, muntenegreni (dar și albanezi!), făcuți de parcă ar fi pregătiți pentru vreun Mitică de pe malul Dâmboviței. Carnea folosită e un amestec, în cantități egale, de vițel, miel sau oaie și porc, de condimentat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
amestec, în cantități egale, de vițel, miel sau oaie și porc, de condimentat se condimentează cu usturoi (ca la noi), dar și cu ceapă (ca în cazul kebabcetelor), cu sare și piper (evident!), iar aspectul lor este identic celui al mititeilor... Noi îi servim cu muștar, sârbii le asociază un sos de iaurt foarte asemănător tsatsiki-ului grecesc (preluat și de bulgari), realizând un interesant contrast iute- blând, fierbinte-răcoritor. Rețeta a fost atât de prețuită, încât se întâlnește, printr-o influență via
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
aceștia, la origine, sunt foarte diferiți de modelul turcesc (se prăjesc în ulei și se servesc cu un sos de roșii). Am gustat însă, în nord estul Greciei (într-o tavernă din portul Kavala), niște „sutsukakia“ fripți pe grătar, asemănători mititeilor (pe de o parte, lipsea usturoiul de la noi, dar, pe de alta, gustul de chimen nu era atât de pregnant ca în varianta bulgărească). „Mititeii ardelenești“, menționați de Radu Anton Roman, ar fi caracterizați de folosirea smântânii nefermentate, element care
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nord estul Greciei (într-o tavernă din portul Kavala), niște „sutsukakia“ fripți pe grătar, asemănători mititeilor (pe de o parte, lipsea usturoiul de la noi, dar, pe de alta, gustul de chimen nu era atât de pregnant ca în varianta bulgărească). „Mititeii ardelenești“, menționați de Radu Anton Roman, ar fi caracterizați de folosirea smântânii nefermentate, element care îi ajută să se umfle la foc fără a fi nevoie de bicarbonatul atât de des folosit pentru același scop. Totul bine și frumos, numai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Roman, ar fi caracterizați de folosirea smântânii nefermentate, element care îi ajută să se umfle la foc fără a fi nevoie de bicarbonatul atât de des folosit pentru același scop. Totul bine și frumos, numai că, așa cum precizează Barbu Lăzăreanu, „mititelul nu e un produs al solului național întreg, ci este un sol al oastei alimentare muntenești; credem chiar că numai al celei bucureștene. Românii de peste munți nu l-au cunoscut până după război.“ Tot Barbu Lăzăreanu ne spune de unde provine
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
aparte. Neștiind să-mi formulez gândul, mă mulțumeam să repet în sinea mea, visător: „Fetița asta aflată, nu se știe de ce, pe o măsuță curioasă, într-o zi dispărută pentru totdeauna, acel 22 iulie 1905, în străfundurile Siberiei. Da, franțuzoaica mititică ce-și sărbătorea în ziua aceea cei doi anișori, copila ce-l privește pe fotograf și, dintr-un capriciu inconștient, își crispează degetele incredibil de mici de la picioare, permițându-mi astfel să mă strecor în ziua aceea, să-i simt
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
etate, În două sau mai multe cete și alegându-și fiecare ceată câte o superioară, un fel de conducătoare, să facă un om mic de lut, mai ales un copil, iar În unele sate chiar și două de aceste chipuri mititele, și anume: unul bărbătesc, iar celălalt femeiesc. După ce au făcut ele acest om, care se numește În cele mai multe părți Caloian sau Scaloian, iar pe alocurea Muma Ploii, Îl pun Într-un sicriu mic, făcut anume spre acest scop, sau pe
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale unei școli ce le-a înarmat numai instinctele pernicioase, pândind alegerile și toate nevoile publice pentru a ciupi pataca; neghiobi fără naivitate, răi fără bărbăție, urmând meritul și talentul deosebit ca pe niste vrăjmași de moarte.[...] Iată-l pe mititelul veninos și ridicol, care se sbătea ieri în noroi, cât e de mare acuma, cât e de arătos și senin. Iată-l cu ce bravură încalecă milionul! Privește emfaza desgustătoare a parvenitului! [...] Credință, talent, merit, onoare, sentiment? "le cumpăr pe
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
este? Ce face atâta senzație? Un copil de vreo opt-nouă ani, zdrențăros și murdar, cu picioarele goale, îmbrăcat în haine nepotrivite un gheroc mare, a cărui talie îi vine până la glezne, în cap un cilindru turtit face caraghiozlâcuri. Este un mititel măscărici foarte dăstrăbălat jigărit, sfrejit și galben; pulpele-i uscate care se văd prin sfâșiitura nădragilor sunt pline de jupuituri. Așa de prăpădit, este totuși foarte îndrăzneț. Fumează o țigară lungă, se strâmbă-ntr-un chip straniu, păcălește și-njură
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu foehnul pentru petrecere și trandafirie la față de surescitare. — Becky! Ce mai face nepoțelul meu? Nici măcar nu se mai obosește să se uite la mine. Atenția i se Îndreaptă automat asupra pîntecului meu rotunjit. — Uite la el, cum a crescut mititelul! O auzi pe buni? Se apleacă, apropiindu-se de burta mea. O auzi pe buni? — Bună, Jane, spune Luke politicos. Putem să intrăm? — Firește! Mama se repliază rapid și ne conduce În casă. — Intrați! Stai cu picioarele În sus, Becky
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
I.V., Oprea V, 2000, Grupări fitosociologice ierboase din câmpii și dealuri, Editura Mirton, Timișoara; 7. Popescu A., Sanda V., 1992, Structura pajiștilor xeroterme ale clasei Festuco-Brometea, din România, Contribuții Botanice, Cluj-Napoca, 1991-1992:37-47; 8. Popovici D., Chifu T., Ciubotariu C., Mititelul D., Lupașcu G., Davidescu G., Pascal P., 1996, Pajiștile din Bucovina, Editura Helios, 340p; 9. Sanda V., Popescu A., Stancu Daniela I., 2001, Structura cenotică și caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, Editura Conphis, 359 p; 10. Sârbu A., 2003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
I. V., Oprea V, 2000, Grupări fitosociologice ierboase din câmpii și dealuri, Editura Mirton, Timișoara; - Popescu A., Sanda V., 1992, Structura pajiștilor xeroterme ale clasei Festuco- Brometea, din România, Contribuții Botanice, Cluj-Napoca, 1991-1992:37-47; - Popovici D., Chifu T., Ciubotariu C., Mititelul D., Lupașcu G., Davidescu G., Pascal P., 1996, Pajiștile din Bucovina, Editura Helios, 340p; - Sanda V., Popescu A., Stancu Daniela I., 2001, Structura cenotică și caracterizarea ecologic�� a fitocenozelor din România, Editura Conphis, 359p; - Sârbu A., 2003, Ghid pentru identificarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]