86 matches
-
nu a existat de fapt și care se pare că nici nu va putea exista, deși se pretinde că este! Odată cu împărțirea Europei în două sfere de influențe, cei mai capabili în a reda Realitatea ce se încerca a se mitiza chiar în zona „socialistă”, nu puteau fi alții, decât cei ce veneau de-acolo. Printre aceștia, unul a fost și Eugen Ionescu. Deși a avut șansa de a-i scăpa „plăcerea” de a trăi absurdul, soarta totuși nu l-a
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
tipul demonului visător faustian, atașați unui ideal național. În aceste însușiri, ei se apropie de eroul romantic, ieșit, cum nota Tudor Vianu, din epoca luciferică a Revoluției Franceze și din marile sinteze ale idealismului postkantian. Procedeul lui Eminescu, de a mitiza un personaj istoric, e folosit și în proiectele unor drame: Doja, Horea, Andrei Mureșanu. Umbra mea, anterioară nuvelei Sărmanul Dionis, va fi inclusă în cuprinsul nuvelei și folosind o fabulație complicată, Mihai Eminescu încearcă să dovedească relativitatea adevărului și posibilitatea
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/proza-eminesciana-i-referat-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
d-asta am intrat în catedrala Istoriei, să caut Basarabii și Mușatinii lui Eminescu. Dar m-au „liniștit” specialiștii istorici cu voci sonore: domnul Lucian Boia mi-a spus că sufăr de „complexul de inferioritate” al românilor care și-au „mitizat” istoria, iar domnul Neagu Djuvara mi-a „demonstrat” că Basarab I, descălecătorul, a fost un CUMAN, fiul lui Thocomerius, care a venit la Câmpulung de peste munți, din Țara Făgărașului, împreună cu ceata lui de boieri cumani. Că acel cuman cu ceata
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
acceptată de studiu în școli și facultăți,mă face să cred,după ce zilnic văd pe posturile de televiziune 4-5 crime (pe an se atinge o mie), majoritatea înfăptuite în mediul rural (acolo unde a fost leag[nul creatiei populare), să mitizeze un fapt real.Atunci la ce bun a mitiza crima lui Manole? “Și ea,vai de ea, abia mai putea, abia mai sufla, dar tot se ruga și tot mai zicea: Manole,Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, țâțișoara
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_imanentei_tragicului_0.html [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
să cred,după ce zilnic văd pe posturile de televiziune 4-5 crime (pe an se atinge o mie), majoritatea înfăptuite în mediul rural (acolo unde a fost leag[nul creatiei populare), să mitizeze un fapt real.Atunci la ce bun a mitiza crima lui Manole? “Și ea,vai de ea, abia mai putea, abia mai sufla, dar tot se ruga și tot mai zicea: Manole,Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, țâțișoara-mi curge, copilașu-mi plâmge”. (fragment din balada”Mesterul Manole
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_imanentei_tragicului_0.html [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
acceptată de studiu în școli și facultăți,mă face să cred,după ce zilnic văd pe posturile de televiziune 4-5 crime (pe an se atinge o mie), majoritatea înfăptuite în mediul rural(acolo unde a fost leag[nul creatiei populare), să mitizeze un fapt real.Atunci la ce bun a mitiza crima lui Manole? “Și ea, vai de ea, abia mai putea, abia mai sufla, dar tot se ruga și tot mai zicea: Manole, Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, țâțișoara
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_tragicului_din_literatura_populara.html [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
să cred,după ce zilnic văd pe posturile de televiziune 4-5 crime (pe an se atinge o mie), majoritatea înfăptuite în mediul rural(acolo unde a fost leag[nul creatiei populare), să mitizeze un fapt real.Atunci la ce bun a mitiza crima lui Manole? “Și ea, vai de ea, abia mai putea, abia mai sufla, dar tot se ruga și tot mai zicea: Manole, Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, țâțișoara-mi curge, copilașu-mi plâmge”. (fragment din balada”Mesterul Manole
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_tragicului_din_literatura_populara.html [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
cel mai cunoscut text dramatic al autoarei olandeze Marijke Schermer (născută în 1975 la Amsterdam), care a scris peste 10 piese de teatru și două romane. În 2009, Marijke Schermer a primit Premiul pentru Literatură „Charlotte Kohler”. „Nevoia de a mitiza absolutul unei relații o avem toți cei care considerăm iubirea un vector important în viața noastră. Iar clipele de maximă fericire, cu cât sunt mai scurte, cu atât le dilată pe cele nefericite,” afirmă Irina Movilă Iar Ileana Lucaciu consideră
Fermecătoare spectacole de weekend by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105728_a_107020]
-
au năvălit asupra aspectelor biografice, explorând culise din imediata apropiere a prietenilor, amănunte cotidiene care puteau fi raportate la unele relații și întâmplări din viața lui intimă. Posteritatea imediată a scriitorului, sedusă de vraja creației, a țesut în jurul ei legende, mitizând, deopotrivă operă și scriitor. Au apărut și cancanuri. Ziarul Univessul din 18 noembrie 1941, cu un nume semnat M.N. afirma că „Eminescu a scris Luceafărul într-o noapte, în tren de la Iași spre București.” O aberație care n-are nicio
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-metamorfozele-luceafarului-eminescian-132-de-ani-de-la-aparitia-poemului-in-convorbiri-literare/ [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
în fața unui talent și atunci trebuie să-i deschidem porțile spre afirmare. Dacă acest talent trece peste limite,atunci ne aflăm în fața unui geniu. -Cu cât se încearcă să-l înțelegem pe Eminescu cu atât apar mai multe neînțelesuri.El mitizând neantul a făcut ca neantul să ne mitizeze existența prin apariția acestui geniu în neamul românesc. -Eminescu este CUVÂNTUL prin care s-a întrupat literatura națională în cea universală.Este fiul propriei opere și părintele nemuririi ei. -Proștii”tocesc”cartea
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-8 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Metafore_ce_tin_de_mana_ideile_sa_nu_al_florin_tene_1327746166.html [Corola-blog/BlogPost/360670_a_361999]
-
deschidem porțile spre afirmare. Dacă acest talent trece peste limite,atunci ne aflăm în fața unui geniu. -Cu cât se încearcă să-l înțelegem pe Eminescu cu atât apar mai multe neînțelesuri.El mitizând neantul a făcut ca neantul să ne mitizeze existența prin apariția acestui geniu în neamul românesc. -Eminescu este CUVÂNTUL prin care s-a întrupat literatura națională în cea universală.Este fiul propriei opere și părintele nemuririi ei. -Proștii”tocesc”cartea,mediocrii câteodată,înțelepții o aprofundează prin înțelegerea logică
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-8 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Metafore_ce_tin_de_mana_ideile_sa_nu_al_florin_tene_1327746166.html [Corola-blog/BlogPost/360670_a_361999]
-
la origine”, s-a constituit într-o exprimare directă și simplă a căpătat ulterior o înțelegere complexă ori difuză, forma accidentală s-a generalizat, comparația a devenit alegorie, simbol, mentalul tipic vânătoresc a căpătat chipul vieții agrariene, familialul s-a mitizat, expresia lirică a dobândit elemente epice; o adevărată ,,pădure de imagini” în perpetuă mișcare, fără puncte cardinale fixe, fără indicatoare pentru călătorul lipsit de experiență.” (pag. 125). După cum subliniază autorul, Miorița este un răspuns românesc la problema morții, răspuns care
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1423062209.html [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
acceptată de studiu în școli și facultăți,mă face să cred,după ce zilnic văd pe posturile de televiziune 4-5 crime (pe an se atinge o mie), majoritatea înfăptuite în mediul rural(acolo unde a fost leag[nul creatiei populare), să mitizeze un fapt real.Atunci la ce bun a mitiza crima lui Manole? “Și ea, vai de ea, abia mai putea, abia mai sufla, dar tot se ruga și tot mai zicea: Manole, Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, țâțișoara
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1496378734.html [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
să cred,după ce zilnic văd pe posturile de televiziune 4-5 crime (pe an se atinge o mie), majoritatea înfăptuite în mediul rural(acolo unde a fost leag[nul creatiei populare), să mitizeze un fapt real.Atunci la ce bun a mitiza crima lui Manole? “Și ea, vai de ea, abia mai putea, abia mai sufla, dar tot se ruga și tot mai zicea: Manole, Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, țâțișoara-mi curge, copilașu-mi plâmge”. (fragment din balada”Mesterul Manole
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1496378734.html [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
cele din urmă, un prinț al sonetului. Pentru a contura o idee cititorului, propun un experiment, voi deschide cartea la întâmplare și voi cita: ”Cărțile sale (...) nu tran- smit, nu explică, nu comentează, ele propovăduiesc binele, frumosul, adevărul, viața. Ele mitizează cotidianul, mitologizează omenescul, face din banalul existenței un sinaxar. Sonetele lui muta peisajul în mit. Poetul se aseamănă cu un mag care cântă și vrăjește, dar care și descânta și dezvrăjește. Petruș Andrei este unul dintre cei mai importanți sonetiști
ECOURI PE GOLGOTA DINTRE INIMĂ ŞI GÂND de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1444292170.html [Corola-blog/BlogPost/381806_a_383135]
-
și mărturii de la oameni oarecare, perspectiva omului obișnuit - pentru a reface imaginea lui Mihai I în România interbelică și după abdicarea forțată. În al doilea rând, Ivor Porter reușește o altă performanță: să vorbească despre un rege fără să-l mitizeze cu orice preț și fără să-l demitizeze cu orice preț, altfel spus onest și nuanțat. Portretul care se conturează din carte este al unui om care a avut de înfruntat o istorie crudă și care a făcut-o cu
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
paginile acestei cărți remarcabile, Regele Mihai al României întrunește astfel de virtuți și le-a dovedit exemplar de-a lungul împrejurărilor presărate cu vicisitudini în care și-a călit - ca rege și ca român - caracterul. Cartea lui Ivor Porter nu mitizează, nu idealizează, nu exaltă. Tonul ei este factual și precis, scutit de hiperbole și formule encomiastice. Prin însăși directețea și simplitatea ei expozitivă, scrupulos documentată, ea invită la scrutarea câtorva crâmpeie importante din trecutul apropiat al României pre-totalitare, în îngemănarea
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
ani ai exilului, combinație de teamă și deprimare pentru ceea ce se întîmpla în țară, tinerețe ce părea veșnică, entuziasm și iluzii specifice vîrstei: "Eram cu toții tineri, strălucind de nefericirile istoriei. V.(irgil Ierunca " n.m.) descoperea România (sau mai curînd o mitiza), după ce o pierduse și scotea Caietele de Dor (le trăgeam roneotipate la Force Ouvričre, alături de România muncitoare a lui Eftimie Gherman), ca o sfidare imperioasă, Mircea Eliade încerca să reediteze Război și pace la scară românească cu Foręt interdite, Eugen
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
în demonstrație arme simple și convingătoare. A reușit. Dintre lovinescieni, C. este primul care îmbrățișează în chip mai sistematic critica istorică. Dovadă scrierile sale despre I. L. Caragiale. Cel dintâi lucru care se observă este că biograful se ferește să-și mitizeze eroul. E, bineînțeles, înțelegător, cordial, din loc în loc patetic, totuși nu ezită să ia distanță și să devină, la nevoie, sarcastic. O atitudine modernă în critica biografică, de regulă apologetică. Încă din prefața ce însoțește Viața lui I. L. Caragiale, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
deja cincisprezece ani, și în ciuda faptului că (Cioroianu are dreptate încă din titlu: Ce Ceausescu qui hante les Roumains), România nu l-a uitat pe Multstimatul, ci cumva l-a integrat nevrotic, asemeni oricărei obsesii nemărturisite, atunci când nu l-a mitizat în chip primitiv, ceea ce reprezintă în fond rezultatul unui proces similar. Lui Thomas Kunze nu-i scapă complicațiile acestea clinico-etnologice ale bolii netratate corect, astfel încât lucrarea lui nu e deloc agreabilă și confortabilă la citit. Însăși Editura Vremea, care a
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
elegii închinate vârstei, uitării, amintirilor, ploii, timpului, luminii, stelelor, cărții. În Prețul tăcerii (1986) Ț. vrea să se apropie de limbajul dramatic, evocând răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. De ținut minte. Cartea necuprinsului (1994), dedicată „copiilor de toate vârstele”, mitizează existența reală, secvențele în proză tinzând spre o curgere psalmică prelungită în meditații filosofice, pe câtă vreme versul folosește ritmurile jucăușe sau absurdul, într-o continuă tentativă de „răstălmăcire” a cuvântului și a imaginii, în maniera lui Nichita Stănescu, „un copil mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
au strigat „Ceaușescu și minerii”, probabil, ca o formă de captatio benevolentiae față de președintele țării. Dar s-a strigat și „Lupeni ’29!”, ca un fel de legitimare a grevei din 1977 printr-o altă mișcare, greva din 1929, care fusese mitizată de comuniști. Constantin Dobre citește doleanțele greviștilor în fața lui Ceaușescu, prezentând 26 de puncte revendicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții. Intervenția lui Ceaușescu a durat cinci ore (alte surse indică șapte ore), timp în care
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
culturale globale asupra culturii naționale, În Înțelesul dat acesteia de Adorno, sub impactul căreia elementul cultural național poate diminua, dar nu poate dispărea complet. Acest fenomen poate constitui al doilea aspect al „conștiinței crizei”, și anume descoperirea vulnerabilității culturii naționale mitizate ca depozitare a unei esențe culturale distincte și transcendente. Recunoașterea unei asemenea culturi (ori a modelului ei) stăruie În mentalitatea euroatlantică - și, desigur, nu doar În aceasta, cel puțin de la momentul secularizării. Recunoașterea nu apare doar ca un conflict al
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la origine”, s-a constituit într-o exprimare directă și simplă a căpătat ulterior o înțelegere complexă ori difuză, forma accidentală s-a generalizat, comparația a devenit alegorie, simbol, mentalul tipic vînătoresc a căpătat chipul vieții agrariene, familialul s-a mitizat, expresia lirică a dobîndit elemente epice; o adevărată „pădure de imagini” în perpetuă mișcare, fără puncte cardinale fixe, fără indicatoare pentru călătorul lipsit de experiență. Și, cu cît un motiv cultural pare mai cunoscut (o mască, de pildă, existentă încă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
globală nu există, cum nicio estetică mondială. Cu excepția enciclopediilor, când totul s-a încheiat. Vitrificat. Expus. Dezamorsat. Opera de artă nu are nevoie de un mesaj, dar fără mit pare să se epuizeze. De unde nevoia de înțeles de a o mitiza, plasând-o în afara contingențelor, deasupra tuturor și a ei însăși; ceea ce înseamnă, de fapt, superstiție. Or, frumusețea nu poate fi propriul ei mit, din același motiv pentru care umanitatea, sub numele de "Marea Ființă", nu poate fi propria-i divinitate
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]