63 matches
-
important al vremii care știe limba lui Shakespeare, din care a și tradus, ceilalți fiind îndeosebi francofili sau, ca G. Călinescu, italienizanți). Sau reluarea Amintirilor lui Creangă în polemică pe față cu G. Călinescu, dintr-un unghi mult mai puțin mitizant și din care dimensiunile fabulos homerice ale humuleșteanului, așa cum le măsurase Călinescu, devin aproape normale, dacă nu de-a binelea realiste. În sfîrșit, în capitolul ce-i revine din Istoria literaturii române moderne, rod al colaborării cu Ș. Cioculescu și
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
felul lui, dar toți trei de conivență, un trecut mitic în stare să-l facă uitat pe acela real. Cît de adevărată este această premisă-concluzie vom vedea la timpul potrivit. Deocamdată mă limitez la a-i semnala caracterul mai degrabă mitizant decît științific. Faptele prin care Alexandra Laignel-Lavastine își susține demonstrația sînt, din păcate, acablante. Destule inedite (unele doar în Franța), între care cîteva revelații, cum ar fi Jurnalul din Portugalia al lui Eliade dintre 1941 și 1945 ori manuscrisul Despre
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
voci de autoritate, de la Mihai Eminescu (De ceea ce ne temem) la Andrei Pleșu (Unele nevroze răsăritene). Selecția este evident îndreptată spre schițarea unui tablou realist al evoluției României în ultimele două secole, în spiritul adevărului istoric și nu al cosmetizărilor mitizante. Întrucît, totuși, primii destinatari ai cărții sînt studenții de limbă germană, autorii au însoțit fiecare text de lămuriri suplimentare: o concisă punere în context a evenimentului istoric care a generat discursul, note amănunțite, o bibliografie minimală și, partea cea mai
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
opțiune pentru plural, generaizatoare), mai degrabă decât le e mioritismul, ospitalitatea, neagresiunea și toleranța creștină (cea din urmă, susținută seducător de N. Steinhardt, în surprinzătorul eseu Secretul "Scrisorii pierdute"). Săgețile polemice ale argumentației par a fi îndreptate înspre orice construct mitizant preexistent în legătură cu "românii", fie că e vorba, să spunem, despre noicianul "sentiment românesc al ființei", fie de teza lui Mircea Vulcănescu, din Dimensiunea românească a existenței, după care românul "nu e deci negativist, ci limitator", el având "un echilibru și
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
indiferență poate fi primită această carte patetica încă din titlu. O atît de insistența exhibare de sentimente cîtă există aici ar părea natural să îndepărteze un cititor mai rece. Iar dacă, în plus, acest cititor, lipsit de apetentele idolatre sau mitizante ce par a anima paginile în discuție, se mai și simte aflat la o oarecare distanță (temporală, spațială, dar mai ales culturală) de cele relatate de Adam Puslojic, atunci teoretic cărții menționate nu ar trebui să îi mai rămînă nici o
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
aridă a arterelor cu blocuri tip, imaginația copilului proiectează culori fosforescente, reclame luminoase, crepuscule feerice, spectacolul mirific al anotimpurilor. Iar pe măsură ce adolescența îi inhibă delirurile vizuale (construcția "blocului de vizavi" care-i confiscă panorama orașului e metafora acestei evoluții) fantezia mitizantă se deplasează în epoci revolute. Antenele receptoare sunt transferate acum mamei, Maria Badislav, prezentată ca o modestă țărăncuță care-și face noviciatul de orășancă în Bucureștiul anilor patruzeci-cincizeci. Alte percepții, alte fantasme. Imaginația se rotește amețitor peste atelierul de croitorie
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
mărturisit și ocultat, spațiile goale pe care e chemat să le umple cititorul, o oarecare doză de fatalism ce conduce spre un final previzibil, dar inevitabil, acel tip de fatalism înrudit în același timp cu naturalismul unui Zola și viziunea mitizantă a prea-binecunoscutului Márquez. Ca să nu mai vorbim despre o foarte interesantă coincidență (este evident că doar de o coincidență e vorba) în privința destinelor celor doi fii nelegitimi, din Oglinda spartă și, respectiv, Casa spiritelor, implicați într-un război ce devine
Mărirea și decăderea casei Valldaura by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16272_a_17597]
-
biografie bune de impresionat convivii. Dar trebuie să ne întoarcem repede în umbra falnicelor bolți. Pentru că altfel riscăm să devenim extremiști și demitizanți de serviciu ca aceia din celebrul număr al Dilemei. Iar Cristian Tudor Popescu e mai degrabă un mitizant, un afirmativ cînd vine vorba despre valorile consacrate. Are chiar o manieră proprie de a o face, îmi amintesc un editorial mai vechi din Adevărul literar și artistic în care Marin Preda avea o hernie de toată frumusețea, plină de
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
reducerea la tăcere prin ucidere se poate obține dreptatea:” Cu mortul ,decît viul,giudecată a avea mai lesne”,(“Proverbele românilor”de I.A.Zane), mă face să consider că mentalul popular crima își găsește justificarea în diferite forme mitizate și mitizante,ca rezultat al unei lungi experiențe de viață și nedreptate.Insă,a face din aceasta o temă,general acceptată de studiu în școli și facultăți,mă face să cred,după ce zilnic văd pe posturile de televiziune 4-5 crime (pe an
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
Londrei sau despre sarcofagul amiralului Nelson, din imensa Catedrală „Sf. Paul" (în pronausul căreia, mai nou, s-au instalat două mari și frumoase icoane bizantin-ortodoxe, înfățișîndu-i pe Mîntuitor și pe Maica Domnului!), lumea trecutului nu ia acea distanță „sacralizatoare" și „mitizantă", specifică altor civilizații. Cumva, istoria se absoarbe, pe tărîm londonez, în universul prezentului, coexistînd, cu un aer de surprinzătoare normalitate, lui. De aici sentimentul unei continuități, al unei fuziuni perfecte dintre ceea ce este și ceea ce a fost. Ar fi totuși
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
periculoasă dorință de putere. Nu mai indic sursele, oricum multiple, ale acestor bifurcații de atitudine. Și una, și cealaltă încearcă să explice, în lipsa unei metodologii de analiză competentă a genului, un fapt literar inhibitoriu. Cea dintâi - printr-un scenariu primitiv mitizant, cea de-a doua - printr-unul primitiv psihanalitic. (În această din urmă categorie probabil că intră și articolul semnat de Cornel Ungureanu în Orizont. Spun probabil pentru că n-am înțeles mai nimic din el.) Cum această prejudecată n-are prea
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]
-
și cazul tradiționalismului nostru interbelic, al cărui substrat creștin și etnic nu putea decît să-i scoată din sărite pe comuniști. După cum azi îi irită pe adepții globalizării. Cum ar putea să nu-i indispună discursul lui Blaga, metafizic, ruralist, mitizant? La fel religiozitatea noastră de acasă, inspiratoare a unor V. Voiculescu, Adrian Maniu, Pillat, Crainic. Nu e decît un alt mod conjunctural de a privi lucrurile. O procustianizare la rîndu-i oportunistă. Nasurile ultraeuropenizate fac grimase în fața a ceea ce nu intră
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
ia, mai mult din diplomație decât din nesiguranță, o serie de precauții: „Manuscrisele lui Eminescu cunosc, în cultura română, o situație cu totul specială. Monumentalizarea lor într-o ediție critică a fost însoțită de un discurs de escortă canonizant și mitizant: atât despre autorul unei opere atât de vaste, cât și despre editorii săi (din motive foarte diverse, mergând de la instrumentarul filologic la impozițiile politice, editarea s-a întins pe mai multe decenii). Bogăția manuscriselor este tratată, până astăzi, mai degrabă
Un Eminescu plauzibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4523_a_5848]
-
din acest amestec inanalizabil între gravitate și spirit ludic, între frenezie vitalistă și scepticism, între mirajul lumii balcanice, desenate în culori și linii exaltate și dezabuzarea unui prezent ce sancționează și exclude orice recul în spațiul reveriei ori al depărtării mitizante. Înfiorarea de taină și vis a lumii reculese în trecutul său irevocabil și imaginea prezentului confiscat de materialitate și prozaism sunt, de fapt, polii ce conferă tensiune lirică acestor poezii reprezentative pentru lirismul dinescian. „Să-ți tragi realitatea pe piept
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
reducerea la tăcere prin ucidere se poate obține dreptatea: Cu mortul, decît viul, giudecată a avea mai lesne”,(“Proverbele românilor”de I.A.Zane), mă face să consider că mentalul popular crima își găsește justificarea în diferite forme mitizate și mitizante,ca rezultat al unei lungi experiențe de viață și nedreptate.Insă, a face din aceasta o temă,general acceptată de studiu în școli și facultăți,mă face să cred,după ce zilnic văd pe posturile de televiziune 4-5 crime (pe an
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
reducerea la tăcere prin ucidere se poate obține dreptatea:” Cu mortul ,decît viul,giudecată a avea mai lesne”,(“Proverbele românilor”de I.A.Zane), mă face să consider că mentalul popular crima își găsește justificarea în diferite forme mitizate și mitizante,ca rezultat al unei lungi experiențe de viață și nedreptate.Insă,a face din aceasta o temă,general acceptată de studiu în școli și facultăți,mă face să cred,după ce zilnic văd pe posturile de televiziune 4-5 crime (pe an
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
este animat în întraga sa creație artistică. Aceste virtuți l-au determinat să minimalizeze sau pur și simplu să treacă cu vederea unele defecte ale poetului Rondelurilor, dar în același timp să se ferească a-l învălui într-o aureolă mitizantă. Nobilele sentimente ce însuflețesc romanul își continuă revărsarea, sub forma unui post scriptum sui generis, pe coperta a IV-a, unde o fotografie cu romancierul la mormântul poetului, fotografie pe care aș numi-o „Frați de cruce”, reunește două destine
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
este animat în întraga sa creație artistică. Aceste virtuți l-au determinat să minimalizeze sau pur și simplu să treacă cu vederea unele defecte ale poetului Rondelurilor, dar în același timp să se ferească a-l învălui într-o aureolă mitizantă. Nobilele sentimente ce însuflețesc romanul își continuă revărsarea, sub forma unui post scriptum sui generis, pe coperta a IV-a, unde o fotografie cu romancierul la mormântul poetului, fotografie pe care aș numi-o „Frați de cruce”, reunește două destine
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
eseu (2003; Concursul Național de Eseu „Mihai Eminescu”, Cluj-Napoca). Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1991. Riscând un deficit de accesibilitate, iar după erupția textualismului postmodernist marginalizarea datorată unei poetici inactuale, D. a adoptat cu ostentație tipul de lirism gnomic, mitizant în notă arhaică, experimentat de Nichita Stănescu sau de Cezar Baltag. Emisia e solemn lapidară, poetul având fascinația tăblițelor cu înscrisuri cuneiforme și, ca Ion Gheorghe, a ocultelor litografii geologice. Un dublu demers, personalizarea unui discurs de factură didactic-sapiențială („Theodosie
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
ca Șerban Cantacuzino, merg mai departe propunînd o interpretare cvasiprotocronistă (În filiera teoretizărilor arhitectului Constantin Joja) a arhitecturii tradiționale țărănești, prezentată ca un fel de modernism avant la lettre. Cu toate că Își declară neștiința, comentatorii străini reperează cu ușurință acest filon mitizant din discursul românesc exportat. Arhitectul și teoreticianul britanic Neil Leach găsește că „există o obsesie a modernismului În România” care reprezintă o „reprimare a memoriei” recente, În favoarea unui trecut precomunist aurit. Mulți comentatori Înțeleg că este vorba despre o Întoarcere
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai mult a constatării 49. Dacă omul acceptă o situație dată fără a mai simți nevoia de a și-o explica, nu îi mai trebuie decât foarte puțin ca să o creadă firească, de la sine înțeleasă, indispensabilă. El vede în discursul mitizant un sistem inductiv: acolo unde nu poate fi decât o echivalență, credincioșii descoperă o cauzalitate 50. Semnificația unui obiect este luată drept obiectul însuși, mitul fiind citit ca un sistem factual și nu metaforic 51. Rezultă similitudinea dintre real și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acționează ca și el53. E o indistincție specifică gândirii mitice care operează totdeauna cu niște conținuturi concrete, excluzând abstractul și punând semnificațiile în ceva material, sensibil, spre a le putea conserva și ține sub observație 54. Ostil oricărui hazard, discursul mitizant, asemeni celui marxist, acordă o mare atenție explicației cauzale 55. De asemenea, imaginea globală asupra omenirii, asupra raportului cauză-efect, este una dintre manifestările tendinței spre explicații ultime, proprie mitului 56. E vorba de o totalitate intuitivă, diferită de totalitatea conceptuală
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ruxandra Cesereanu: Înseamnă că nu am Înțeles corect ceea ce ai dorit să spui. Analizându-i pe Blaga și Ralea și românul generic - foarte bun insertul tău despre românul generic - te referi la perspectiva mitică a lui Blaga și la cea mitizantă a lui Ralea, pe care le caracterizezi ca modele ale rezistenței În istorie, ce probează, consideri tu, adaptabilitatea românului, autoconservarea, felul lui de a supraviețui ș.a.m.d. Toate acestea Îl fac pe român să facă față oricărei tranziții. De ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru nevoia de centralizare. E greu să nu recurgi la el dacă dorești date despre ceea ce azi am numi imaginarul românesc. Nu e singurul text. Ruxandra Cesereanu: Mai este o Întrebare la care nu mi-ai răspuns. Vorbind despre perspectiva mitizantă a lui Blaga și cea relativizantă a lui Ralea În ce privește românul, le caracterizai ca modele ale rezistenței În istorie și probai prin ideea de adaptabilitate instinctul de a supraviețui În orice condiții, spiritul de autoconservare ș.a.m.d. În ce măsură consideri
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
scenariului critic al lui Ș.: enunță o formulă spectaculoasă de debut căreia îi corespunde o frază finală de același tip, cu efect de cădere de cortină, înșiră alert date permițând situarea scriitorului în cauză, fixează un punct de interes (aspectul mitizant al poeziei lui Marin Sorescu, escamotarea eului în lirica de senectute a lui Lucian Blaga, tendința estetizantă la Eugen Barbu etc.), ce focalizează discuția mai curând perceptivă decât riguros analitică și o pigmentează cu formulări percutante și cu portrete vii
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]