94 matches
-
În cadrul căreia sunt reevaluate imaginea și valoarea persoanei respective. Frustrări, conflicte, carențe emoționale sau educaționale, situații castratoare, complexe ideo-afective, toate dispar sau sunt Înlocuite cu noi calități sufletești și morale de factură superioară. În felul acesta, treptat, o nouă psihobiografie mitizată o va Înlocui pe cea reală. Acesta este aspectul personal, individual, al problemei. Când Însă procesul de mitizare al individului depășește cadrele strict personale, problematica conflictual-sufletească a persoanei, și se transformă pe sine În model exemplar unic de referință, la
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
apoteotic, având În centrul său eroul, și romanul victimizant, având În centrul său victima. Ambele persoane se consideră legate de destin. Prima de un destin fericit, cea de-a doua de un destin nefericit. Ce se află dincolo de aceste „psihobiografii mitizate”? În spatele lor se află Eul personal. Mai exact forța sufletească și morală a Eului. El este tipul de Eu dominant. Victima se menține retrasă. Ea are un Eu rezervat, Împăcat cu soarta, care nu mai luptă. Prima se caracterizează prin
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și un moment de rememorare a ceea ce n-am înțeles și nu am făcut. Pasolini a fost crud, ne-a adus aminte de realitatea lumii în care trăim, rutinați și distrați. După cum ne-a amintit că mersul înainte (atât de mitizatul progres) poate să fie, de fapt, un declin. În fața ororii și a imensității înfrângerii, Pasolini purcede la o nouă fază a operei sale. Cât privește cinematografia, își anunță „abjura” la așa-numita „Trilogie a vieții” (compusă din filmele Decameron, Povestirile
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
din punctul de vedere al propagandei. Vizitarea marilor șantiere - orașe, baraje, canale, uzine, ferme-model -, asociată cu cea a „satelor Potemkin”, confecționate de la zero pentru practicanții turismului revoluționar*, reprezintă ocazia unei grandioase „utopizări” a URSS. Pe de o parte, un proletariat mitizat, angajat corp și suflet în construcție, pentru a înfăptui mai repede și mai bine decât capitaliștii americani: „Sub ochii noștri, munca omului e pe cale să creeze o nouă natură” (Ilin, Epopeea muncii moderne, 1932). De cealaltă, descrierea unei lumi ce
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Vom porni în Gara de nord tăcând, tremurând./ Strecurându-ne urmăriți, pe lângă porți./ Alături de hamali vom duce bagaje,/ Visând o plecare a noastră către orașele văzduhului/ Și ne vom întoarce mai morți", Maria-Maria. La Dimitrie Stelaru însă biografia este întotdeauna mitizată, refăcută într-un joc înșelător, poetul pare a destrăma și a reconstrui mereu granițele ce separă realitatea sau propria viață de lumea ficțională a creațiilor sale (este extrem de cunoscut episodul anunțării propriului deces în presa vremii ca și refacerea memoriilor
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
continuare menită să dea naștere "omului nou" care, de această dată, să accepte democrația. Schimbarea din 1999 Schimbarea propriu-zisă a intervenit în 1999 prin introducerea manualelor alternative. Era un fel de reîntoarcere la o "vârstă de aur" din perioada interbelică, mitizata de noul discurs cultural și în căutare de modele dinaintea comunismului. Această întoarcere la manuale alternative nu a avut loc fără dezbateri intense. Inițiativa Ministerului Educației a fost criticată în presă și chiar în Parlament de un grup de oameni
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
pariziene că figură exponențială a realității și a literaturii franceze din secolul al XIX-lea. În istoria, cultura și civilizația Franței ea întruchipează o epocă care este cea a Parisului și a modernității. Femeia pariziana este o entitate socioculturala particulară, mitizata și poetizata în mentalul colectiv și cel individual. Pariziana face parte din categoria personajelor referențiale, care trimit la o realitate a lumii exterioare (istorică, socială, mitologica, alegorica) și la un concept imobilizat de o cultură. Titlul lucrării invită la identificarea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Tuhutum XE "Tuhutum" , va ceda Însă locul, definitiv, Începând cu revoluția de la 1848, altor reprezentări cu privire la spațiul politic al provinciei. Cronica lui Anonymus XE "Anonymus" Își va păstra În continuare, pentru români, până astăzi, rolul de referință fundamentală În scenariul mitizat al relațiilor lor cu maghiarii, dar ea va fi supusă unei grile diferite de lectură, menită să evidențieze conflictul istoric dintre români și maghiari, problemele dramatice pe care le-a generat conviețuirea. Românii vor sublinia Îndeosebi Încălcarea pactului originar de către
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și indivizi care au coborât printre românii ardeleni, cunoscându-le problemele și suferințele. Și, adeseori, scăderile pe care le manifestă latura terestră și pragmatică a personalității lor sunt compensate de farmecul și infailibilitatea Întruchipării imperiale. Pentru românii ardeleni, această imagine mitizată a monarhului de la Viena era Însoțită și de conotații etnonaționale. Impresia pe care o lăsau contactele respective În psihologia simplă a mulțimilor era aceea că Împăratul se adresează În mod special românilor. Doar el era primul, printre stăpânii pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Șincai" aspirațiunile și... chiar primele informațiuni autentice... despre originea națiunii. Italia va dobândi astfel, În conștiința ardelenilor, o dublă sacralitate, o Îndoită calitate de tărâm inaugural, conferită, pe de o parte, de strămoșii latini, pe de altă parte, de eroii mitizați ai Școlii Ardelene. 4. Tărâmul clasicității Revenind la imaginea patriei originare, a vestigiilor latine, putem alătura acestei teme o variantă mai amplă, care o Înglobează pe prima și interferează totodată cu imaginea Italiei ca țară a culturii. Este vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
abstracție de circumstanțe. Ele obligă oamenii și faptele din trecut să intre în jocul lor. Fiecare proiect anual este susceptibil să posede un dublu mitic, situat într-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat, mai mult sau mai puțin mitizat și care-i servește de justificare. Apelul la istorie răspunde logicii miturilor fondatoare."395 Viața politică este pătrunsă de imaginar deoarece nici în politică nu ne putem determina prin pure abstracții conceptuale (lege, stat, popor) iar conștiința are nevoie de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în același timp, și-au asumat și rolul de prim spațiu și centru democratic, apt să propună o „schimbare la față” în afară, dar și în interiorul României, după noile orientări democratice ale anului 1989 în Europa. Atmosfera credibilă și deloc mitizată a zilelor insurecționale timișorene este sintetizată în prefața lui Radu Ciobotea la una din cărțile lui Titus Suciu (Lumea bună a balconului). Ciobotea creionează revolta timișoreană ca pe un „vast cenaclu politic” și un „maraton” în care revoluționarii spontani și
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
i se dea voie să le vorbească muncitorilor, probabil pentru a-i convinge de nevinovăția lui; probabil și fiindcă, naiv sau, în orice caz, depășit de evenimente, își imagina că ar mai putea să acceadă la putere cu ajutorul acestora, după mitizatul model bolșevic (1999, pp. 75-76). Elena Ceaușescu este cea dintâi care lansează la proces ideea loviturii de stat, susținută și de soțul ei. Apoi dictatorul afirmă el însuși că este o lovitură de stat pusă în slujba „reacționarilor” (fără să
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Siret aparent pierdută, Ștefan „zace” o dimineață „printre morți”, până spre prânz, când e recunoscut de un boier „venit călare”, cu numele de Purice. Momentul, consemnat de cronicar în felul său concis, supravegheat, a inspirat și versiuni orale, cu personaje mitizate mai târziu, ,,tradiția” rescrisă de Ion Neculce devenind faimoasă și sursa unor prelucrări în romantism. Alt episod, plin de tensiune dramatică, ca scos din cartea lui Heliodor, surprinde aventura tinerilor patricieni răpiți de turci după asediul Caffei (1475), salvați apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286525_a_287854]
-
prin calcule care anunță sfârșitul timpurilor în 110214. Noțiunea de martiriu apărută la sfârșitul secolului XX în grupurile de palestinieni musulmani extremiști ca Hamas ori Hezbollah sau în nebuloase ca Al-Qaida, noțiune strâns asociată ideii unei răsplăți într-un paradis mitizat, aduce aminte de cea care prevala în Evul Mediu în lumea occidentală. În cazul palestinienilor, fericirea care recompensează sacrificiul se dovedește un paliativ la disperarea provocată de situația concretă. Dar dacă mecanismul martiriu/răsplată operează în situații istorice particulare adesea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în anumite texte iraniene târzii. Dar, în primul caz este vorba de dinastii și în al doilea de succesiunea Imperiilor proiectată în viitor. Hesiod a trebuit să insereze vârsta eroilor între rasa de bronz și cea de fier, căci amintirea mitizată a fabuloasei epoci eroice era prea puternică și nu se putea ignora. Vârsta eroilor întrerupe într-un chip de altfel inexplicabil procesul de decădere progresivă declanșat o dată cu vârsta de argint. Totuși, destinul privilegiat al eroilor camuflează cu greu o eshatologie
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a "femeilor-de-mare" care îl întovărășeau; conform unei tradiții, 1-au aruncat pe zeu în adâncul lacului din Lerna (Plutarh, De Iside, 35). Vom regăsi tema persecuției analizând Bacchantele lui Euripide. S-a încercat să se interpreteze atari episoade ca amintiri mitizate ale opoziției întâlnite de cultul dionysiac. Teoria subiacentă presupune că Dionysos a sosit destul de târziu în Grecia, că, implicit, este un zeu "străin". După Erwin Rohde, majoritatea savanților îl consideră pe Dionysos un zeu trac, introdus în Grecia, fie direct
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Călinescu, la secția de critică a Gazetei literare, condusă de prietenul nostru mai experimentat S. Damian. Celălalt component al echipei noastre, Modest Morariu, găsise între timp, după câte-mi amintesc, un post de redactor la o editură. Strada Naipu 20 Mitizat încă din timpul vieții, Nichita Stănescu a devenit, îndată după moarte, eroul (sau victima?) unei abundente publicistici hagiografice, adevărată industrie. Numeroșii idolatri nichitieni au compus febril vrafuri de „mărturii“ închinate zeului lor, sumedenie de amintiri și portrete marcate mai toate
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
originală în contextul corului de denigratori de aiurea ai marilor valori universale, comentează Răzvan Codrescu: "în ordine culturală, dacă vrei să subminezi o tradiție națională, lovești cu predilecție în figura ei cea mai "exponențială", în temeiul ei uman cel mai "mitizat" Dante, Shakespeare, Cervantes, Eminescu, "epilepticul" Dostoievski etc.". În această ordine de idei, observația lui Răzvan Codrescu e pe cât de reală pe atât de gravă: "Noii inchizitori porniți să epureze tradiția națională nu-l contestă doar pe Eminescu, ci practic, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
gardian, dar nu poate decât să cadă în condiționarea cealaltă, bovarică, a cititorilor de magazine ilustrate, fascinați de gloria „monștrilor sacri”. Don Juan ̀ i explică ce iluzorie și penibilă e această presupusă fericire, simplă supunere mecanică la un model mitizat, la un clișeu „cultural”, adică la o „idee”. Don Juan e liber în măsura în care e subiectiv distanțat de „ideea” pe care o reprezintă, dar e constrâns de rolul său, adică de „orizontul de așteptări” al societății, să se supună modelului „cultural
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
5. Fiecare spirală conține minimum o lege universală. 6. Descoperirile legilor naturii se impart în majore și minore, în funcție de aportul la îmbunătățirea vieții și a cunoașterii. 7. Descoperirea legilor universale ale naturii aduce elemente pozitive și negative. 8. Descoperitorii paradigmatici "mitizați" ("spirala paradigmelor") lasă în umbră pe contribuitorii la "saltul paradigmatic" ("spirala umbrelor") pe umerii cărora s-au mitizat. SP = spirala paradigmelor SU = spirala umbrelor Fiecare lege universală a naturii conține probabilitate și incertitudine,9. care scad cu fiecare buclă. 10
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
mai contenește. Zăresc aici, învăluite în umbră, câteva clădiri istorice - seamănă cu două catedrale, deosebit de impunătoare, în stil clasic, și o statuie ecvestră alături. Tăblița de pe soclu mă dumerește că este Regele Frederich cel Mare. Fiecare loc, cu eroii săi mitizați. Abia când ajung la hotel, realizez cât de obosit sunt - prea multe emoții pentru o primă zi la Berlin... 15 iulie, sâmbătă VITALIE CIOBANU: A doua zi, de dimineață, plecăm în excursie prin Berlin cu un autobuz etajat. Suntem toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
drept platoșă împotriva emoțiilor negative referitoare la istoria recentă ce începeau să se manifeste în perioada imediat următoare schimbărilor din ’89. Transformat într-un fel de modă, cultul modernismului arhitectural românesc al anilor ’90 a servit două scopuri. Intern, perioada mitizată a anilor ’20 și ’30 spunea: a existat și arhitectură valoroasă în România, dacă privești dincolo de greșelile recente. în afara țării, noul discurs arhitectural striga: Priviți-ne, existăm, și suntem demni de toată atenția „lumii civilizate”. în continuare mă voi referi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Transilvania, îndreptate împotriva dominației feudalilor maghiari, orientaseră deja masele rurale către acțiunea politică, în Europa slab industrializată care se întinde de la Marea Baltică la Balcani clasa revoluționară pare să fie mai mult țărănimea decît cea muncitoare. Arhaice, orientate spre un trecut mitizat, aceste mișcări capătă uneori accente care anunță prima fază a fascismului. Astfel, ideologia egalitară a unui Stambulijski în Bulgaria, stigmatizează "orașele parazite" cu avocații lor, negustorii de grîne, exploatatori ai țăranilor și cu reprezentanții establishment-ului intelectual. Acesta își exprimă
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
consideră războiul inevitabil și că iluzia creată la München odată spulberată, toată lumea s-a resemnat să lupte dacă numai în felul acesta Hitler poate fi oprit. "Înseninarea" din 1936 la sfîrșit, iar les années folles aparțin de acum înainte amintirilor mitizate. După acei ani treizeci de-a dreptul nebunești, începe pentru Europa lungul calvar al anilor însîngerați. Partea a II-a (1945-1992) DE LA YALTA LA MAREA PIAȚĂ COMUNĂ ȘI LA PROIECTELE DE UNIUNE POLITICĂ EUROPEANĂ Capitolul 6 EUROPA ÎN TIMPUL "RĂZBOIULUI RECE
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]