15 matches
-
prilejuri de reverie, nostalgie, meditație, speranță, oferind pe ici-colo secvențe sensibile de filtrare a peisajului exterior către latura interioară a delicatului suflet de artistă. Poezia Olguței Luncașu Trifan aderă la mișcarea neomodernistă, chiar de îi lipsesc finețuri de limbaj, inserări mitografice, subtilități prozodice... Poate că nu e suficient, dar autoarea are stări poetice și abilitatea unei exprimări în cavalcadă a emoțiilor și gândurilor proprii. Impresia lirică este generată de infuzia de sinceritate, dragostea de viață și disiparea de altruism, toate larg
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
(Ghilgamesh) reprezintă un erou mitic și semizeu (mai exact două treimi zeu și o treime om), comun principalelor mitologii din Mesopotamia, personajul central al unei capodopere de poezie mitografică, apărute în Sumer, reluate în Akkad, în Babilon, în Asiria ș.a., sub numele convențional modern de "Epopeea lui " (în versiunea akkadiană a magului Sinlikiunninni are titlul "Despre cel care a văzut totul"; mai completă însă versiunea asiriană, în 12 tăblițe
Ghilgameș () [Corola-website/Science/303940_a_305269]
-
de poetică și mitologie scris de literatul, istoriograful și omul politic islandez Snorri Sturluson (1179-1241) între anii 1220 și 1225. Cuvântul "" nu are corespondent în alte limbi germanice și, folosit ca titlu al unei lucrări cu intenție didactică poetică și mitografică, are mai multe interpretări posibile. În islandeza veche, "edda" înseamnă "bunică", "străbună", titlul trimițând astfel la o cunoaștere profundă a unor lucruri din vechime, respectiv a artei versificației vechilor scalzi din Islanda și Norvegia sau a mitologiei precreștine a popoarelor
Edda () [Corola-website/Science/311814_a_313143]
-
a muri. Dar se afla, pe urmele a două principii mitice călăuzitoare: coincidentia oppositorum, însușit din scrierile teologului Nicolae Cusanus și principiul corelativ dintre viața plantei-viața omului (la noi, cîntecul-colind „Viața omului,/Floarea cîmpului”, de inspirație noutestamentară), descoperit în studiile mitografice ale lui Frazer. Coincidentia oppositorum i-a permis să întrevadă unitatea necesară (nu opoziția), dintre Eros și Thanatos; mai precis, caracterul dramatic al amîndurora. Moartea plantei a fost una dintre marile descoperiri ale lui Mircea Eliade, situată în planul ideilor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pună În valoare Eul acestuia. În felul acesta, romanul individual devine o frescă a vieții individului care, din punct de vedere longitudinal-temporal, are aceeași semnificație cu cea a imaginii Eului În plan transversal-temporal. Elementele care sunt constant modificate În contextul mitografic al persoanei sunt originea Eului și destinul acestuia. Sunt eliminate situațiile incomode, ca frustrări, carențe educaționale sau afective, originea obscură sau incertă, traumatismele vieții cotidiene, fiind subliniate valoarea individului, o extracție familială deosebită, acțiuni de viață exemplare etc. În felul
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o anumită exemplaritate. Este, incontestabil, un punct de vedere subiectiv personal, dar tocmai de acest aspect se interesează domeniul Psihologiei Morale. Dincolo de aceste aspecte, cu un pronunțat aspect formal, trebuie să vedem interioritatea persoanei, motivele care au dus la construirea mitografică a propriei sale biografii, precum și rolul acestora pentru Eul personal. Imaginea și Înțelesul vârstelor Pe aceleași considerente care fac ca biografia persoanei să fie paralelă, cuprinzând pe de o parte realitatea, pe de altă parte dorințele ideale ale acesteia, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un refuz a ceea ce sunt, ci mai mult dorința de a depăși ceea ce sunt. Este tendința care exprimă aspirația mea de a fi Într-un anumit fel. Aceasta este explicată și de dualitatea dintre psihobiografia reală a individului și biografia mitografică a persoanei, așa cum am arătat deja mai Înainte. Caracteristicile sentimentelor morale Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că În sfera Psihologiei Morale sentimentele morale au o altă semnificație, mult mai lărgită, mai nuanțată, față de modul În care
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
contrariul și totodată paradoxul unui spațiu livresc unde există totuși cineva care vrea să impună „ordine”. În Antonia sau în Târziul octombrie, din a doua culegere de proze, U. continuă să dea semnificații simbolice textelor sale de sorginte baladescă și mitografică (Mircea Iorgulescu vede aici o „proiecție” a eroilor pe orizontul „întemeierii”), creând în același timp o lume „nouă”. Vladia se reface acum din alte imagini enigmatice, ale oniricului, angoasei, halucinațiilor, din teamă și din coșmar kafkian, cu o „vânătoare” rituală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
exclusiv, la timp și la voință." (pag. 498) Cât de atent e Z. Ornea cu tentele caracterologice, se vede atunci când tratează personalitatea lui Corneliu Zelea Codreanu în două capitole distincte. Întâi în sensul rigorii biografice, apoi în acela al emfazei mitografice. Separația e cât se poate de eficientă. Cele câteva episoade răzlețe sintetizate începând cu pag. 337 (inclusiv focul de armă tras în 1923) nu justifică, luate în litera lor, charisma pentru care atâția dintre apropiații săi depun, la pag. 439
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
T. Mann. Dar și cu Posedații de Dostoievski. Prin Kirilov și Ulise, romanele se întâlnesc într-o categorie de personaj, nihilistul. Romanele lui Kafka sunt citite prin referința la epocă, textul e pus, deci, în context. Ca relație istorică, fabulatorul mitografic Joyce, și nu parabolicul Kafka, îi apare ca fiind "cel mai detașat de timpul său" (413). Comparațiile între scriitori apar, rar, și la modul frivol, dacă nu e pur și simplu constatativ: Erich Segal, cu micul și uitatul său Love
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
mai mult cu cât claritatea acestuia vine în contact cu zonele nebuloase prin tradiție ale autorilor canonici. Cel mai strălucitor caz e capitolul despre Eminescu, care merită, prin alonjă, discutat de unul singur. Faptul că mulți au considerat, cu evlavie mitografică, acest capitol o probă esențială pentru o Istorie arată tocmai aderența lor la o prejudecată analitică.) După ce a fost interpretat în fel și chip, poetul are, în sfârșit, parte de o lectură sinceră sub aspect critic. Demersul e, așadar, programatic
Câteva sentințe (V) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7402_a_8727]
-
în valuri succesive, când mai discrete, când mai vii, asistăm la o revenire în vogă a lecturii sale și a destinului său critic, care este și o revenire amiabilă a autorului, de el însuși anunțată cândva. Asemeni lui Orfeu, referință mitografică esențială a scrisului său, Barthes pare să fi continuat să avanseze, spre a-l resuscita, asta după ce a devenit totuși puțin un scriitor demn de a fi iubit, trecând prin proba pasiunii: moarte promisă unei Vita Nova, contrar iluziilor celor
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
drept, foarte mare) de teme și motive mitice. A doua soluție este infinit mai comodă și, la prima vedere, pare chiar evidentă. Este cauza pentru care, de-a lungul timpului, mulți cărturari au optat fie pentru o abordare totală, dar mitografică, descriptivă a mito logiei române, fie pentru o abordare etnomitolo gică, în profunzime, dar parțială (la nivelul unui motiv sau al unei teme mitice). Or, în aceste cazuri s-au supralicitat, de regulă, proble mele de lexic mitic, în dauna
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și falusuri sculptate În piatră sunt printre primele semne ale grafismului În Europa de mai bine de 30 000 de ani. Dar astăzi acestea sunt motive pentru verificarea și reexaminarea grafismului ca funcție și informație: citind secvențele de gesturi, intențiile mitografice, atenția pentru aspectele critice ale animalelor și raportul lor cu omul. Ne interesează să descoperim nu numai mentalitatea antică și conștientă, dar și aspectele de care autorul preistoric nu era conștient. 9. RELIGIE ȘI COSMOS ÎN PALEOLITICUL TÂRZIUTC "9. RELIGIE
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cărei existență este garantată de comunitatea religioasă. b) „Theologia fabularis” O descriere adecvată a religiei romane nu se poate limita la cult, divinație, calendar, drept sacru și la o listă a zeilor mai mult sau mai puțin Îmbogățită de elemente mitografice. O arată și „teologia tripartită” (theologia tripertita) pe care M. Terentius Varro (116-27 Î.Hr.) a formulat-o sistematic În prima carte a lucrării Arheologia lucrurilor divine. Scrie Varro: Există trei tipuri de teologie: (a) cea mitică (mythicòn genus; fabulare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]