42 matches
-
de la început că Vasile Burlui este un poet experimentat, cu o bună știință a cărților clasice și adevărate de poezie, dar și a unei întregi istorii a culturii (și a istoriei), din care răzbat deseori în ritmurile sale mituri și mitografii, integrate în propria existență - sau poate validate de ea -, reconstruite în datele viețuirii contemporane și, în sfârșit, poetizate cu sens. Unul dintre ele este, de altfel, spirit tutelar al acestor poezii, umbră de lumină aruncată dintr un trecut al marilor
UN ELEGIAC DEMN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1404847457.html [Corola-blog/BlogPost/349176_a_350505]
-
și cunoscutul critic literar Andrei Grigor, un ''poet experimentat, cu o bună știință a cărților clasice și adevărate de poezie, dar și a unei întregi istorii a culturii (și a istoriei), din care răzbat deseori în ritmurile sale mituri și mitografii, integrate în propria existență-sau poate validate de ea-, reconstruite în datele viețuirii contemporane și, în sfârșit, poetizate cu sens''. Sub raportul spectacolului liric avem a face cu lupta dintre trup (soma) și suflet (psihe), nu cu cea între carne
SEMN DE ADMIRATIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINTII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Semn_de_admiratie_pentru_vasil_pompiliu_comsa_1386345705.html [Corola-blog/BlogPost/363042_a_364371]
-
lor. Trebuie precizat cu toate acestea că troienii și aheii din Iliada au aceeași religie, aceeași cultură, iar eroii inamici își vorbesc unul altuia în aceeași limbă. Pentru Virgil Dardanius, fondatorul Troiei (conform celor spuse de Homer) era din Italia. Mitografii greci susțin că, dimpotrivă, era arcadian, idee care ar modifica statutul războiului troian în cel al unui război civil. Filoctet a fost prietenul lui Heracles și pentru că a aprins rugul funerar la moartea acestuia când nimeni nu voia să o
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
premiul „Simion Bărnuțiu” al Academiei Române. A elaborat lucrări de antropologie culturală și socială, sociologia și filosofia culturii, mitologie, etnografie. O secțiune însemnată a operei sale o constituie studiile de mitologie, numărându-se printre cercetătorii care au făcut pasul important de la mitografie la mitologie. afirma că «în fond mitologia este sarea oricărei culturi, expresia creației majore a tuturor experiențelor transculturale. Nu poți cunoaște capacitatea de creație spirituală a unei comunități etnice sau naționale fără să-i cunoști concepția mitică, istoria particulară a
Romulus Vulcănescu () [Corola-website/Science/307083_a_308412]
-
Jean Băileșteanu se găsește în centrul unui scăpărător spectacol verbal. Autorul înregistrează cu maximă fidelitate valorile expresive ale vorbirii, compunând caleidoscopic, din datele realului imediat și din recuperarea tradiției, o umanitatea savuroasă și autentică”" („Clasici și contemporani”, Scrisul Românesc, 1987); (Mitografia unui loc, Ramuri, 1988); (Proza românească între milenii, 2000) În această lume vine vestea mununilor lui Petrache Lupu din Maglavit. Cu excepția lui moș Pârvu, sătenii intră în psihoză - combinație de spaimă și speranță. Se face pelerinaj la locul cu pricina
Jean Băileșteanu () [Corola-website/Science/312822_a_314151]
-
foarte mîndru, este interdicția fermă de a afla viitorul. E o chestiune de onoare, cu atît mai mult cu cît se dedă jocurilor de noroc - și a făcut asta Încă dintru Începuturi. Nu trișează, În pofida a ceea ce afirmă unii dintre mitografii săi. De ce-ar face-o? Ar strica jocul și s-ar plictisi de moarte dacă ar ști dinainte rezultatul. În ultima vreme ar face orice să alunge plictiseala, ar fi dispus chiar să și piardă. Evident, ar folosi toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și la altele decât cele mitice). Numele propriu intră într-o semioză care relevă "problema" sau "misterul camuflajului" dialecticii lui Eliade: "prin simplul fapt că se arată, sacrul se ascunde"". La Eliade, ca la toți prozatorii pentru care narațiunea e mitografie, proza e o semioză operând cu mituri; în acest caz, numele personajelor sunt esențe mitice precedând existența lor, de asemenea mitică. Monica Borș recitește canonul prozei fantastice a lui Eliade - Nuntă în cer, Ghicitor în pietre, Șarpele, Domnișoara Christina, Un
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de Vries arată limpede cât de mici progrese a făcut știința religiei în ultimii 2500 de ani. Abia în acest secol s-a reușit în mod definitiv debarasarea de punctele de vedere simpliste și insuficiente asupra problemei religiei, pe care mitografii Greciei le-au validat la un moment dat; s-a încetat a se mai vorbi despre mituri ca simboluri naturale, alegorii morale, știință primitivă sau legende cu fundal istoric. Etnologul britanic Marett sublinia odată că nici măcar nu putem începe să
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Nicolai. Cu o scrisoare inedită de la Dante Alighieri (1931). Ele vizează enciclopedismul (toți oamenii se trag din maimuță, „Numai Iorga știm prea bine / Că se trage din Larousse”) și depășirea competențelor (în discuție fiind omul politic și dramaturgul), ca și mitografia țesută în jurul statuii vivante a savantului, obnubilând spiritul critic. Epigramele din Vin și apă (1936) par să plece de la paradoxul amatorului de vinuri care se lasă convins de medici să meargă la o cură de ape la Karlovy Vary („Karlovy-Very-Dry
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
la ascultători. Extensia finală apare din combinația spectacolului, dramei, dansului și muzicii în operă, la marii muzicieni, care culminează la Wolfgang Amadeus Mozart și Richard Wagner. Ciclul inelului (ca și alte cicluri ale inelului mai recente 238) este o completă mitografie și alegorie, cuvintele și muzica constituind două nivele de înțelegere și împreună o emblemă muzicală numită de Wagner laitmotiv. Universul, cosmosul este de altfel reprezentat alegoric încă din Grecia antică, având o amplitudine simbolică majoră în Vechiul Testament ca un sistem
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
suprafața globului. În anul publicării operei, Jünger dă viață unui proiect care pune în lumină efortul său speculativ pentru a ieși din vâltoarea nihilismului. Împreună cu Mircea Eliade a fondat și condus, până în 1971, revista "Antaios", care dorea să furnizeze o "mitografie a forțelor cosmice". Aici s-a publicat o serie extraordinară de cercetări asupra mitului, religiei, artei, culturii, sub ocrotirea lui Anteu, gigantul care devenea invincibil când își sprijinea picioarele de Maica Glie, și pe care Heracles a reușit să-l
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
imagologic și caracteristicile psiho-morale ale Eului unei persoane. Fiecare individ tinde să fie, nu cel care este, ci acel care exprimă imaginile fantasmatice ale propriilor sale valori și aspirații de ideal. Din acest motiv, orice biografie este dublată de o mitografie individuală (S. Freud, S. Bataglia, J. Starohinski, L. Binswanger, M. Robert, C. Enăchescuă. Acest fapt se datorează unei anumite duplicități a persoanei umane. Fiecare individ este dublu: pe de o parte, el este cel care este, așa cum se percepe el
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În felul acesta, treptat, Eul va Înceta să mai reprezinte persoana reală, devenind un fel de suport valoric al unui personaj, adesea, destul de Îndepărtat de persoana autentică. Cui servește aceasta? În primul rând orgoliilor unui Eu egoist. Schimbarea biografiei În mitografie va da o altă semnificație Eului personal. Îi va conferi siguranță, dar din punct de vedere psihologic nu reprezintă altceva decât o formă de compensare a propriului său trecut incert, obscur sau traumatizant. Romanul psihobiografic are un rol esențial, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
retrasă. Ea are un Eu rezervat, Împăcat cu soarta, care nu mai luptă. Prima se caracterizează prin curajul dus până la insolență, cea de-a doua prin prudență și adesea prin Înțelepciunea care rezultă din experiența situațiilor trecute. Ambele exemple de mitografii sunt expresia unei revolte, a unei revolte care rezultă din dorința individului de a face ca propria sa viață să fie remarcată. Fie că șterg, fie că subliniază anumite situații, mitografiile sunt expresia adevărului sufletesc și moral interior al persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care rezultă din experiența situațiilor trecute. Ambele exemple de mitografii sunt expresia unei revolte, a unei revolte care rezultă din dorința individului de a face ca propria sa viață să fie remarcată. Fie că șterg, fie că subliniază anumite situații, mitografiile sunt expresia adevărului sufletesc și moral interior al persoanei respective. În plus ele fac ca etapele vieții să aibă un anumit sens, o anumită exemplaritate. Este, incontestabil, un punct de vedere subiectiv personal, dar tocmai de acest aspect se interesează
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și a deputatului Leone Marchesano, a refuzat să facă orice declarație”; nu e nici o îndoială că ceea ce domină limba lui Sciortino, inclusiv în calitate de romancier, este tăcerea Mafiei. O cultură bazată pe regele Arthur și Teatrul de Păpuși (în materie de mitografie), dar care însă nu se socotește „inferioară” imensei culturi a Statului; dimpotrivă, se prezintă cu o agresivitate violentă drept o cultură alternativă și concurentă. Tăcerea este însă pe cât de elocventă, pe atât de ambiguă. Elocvența (tăcerii) și ambiguitatea caracterizează romanul
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
face parte. Ele relevă limitele monismului metodologic iluminist, importanța recunoașterii finitudinii subiective a actului de cunoaștere, emergența insistentă a problematicii infinitului și a totalității în orice proiect fundaționalist. Din aceste atitudini reiese un portret al modernității târzii, conștientă de falsul mitografiei intelectuale promovate, nu în puține rânduri, de ideologia iluministă. În cuvintele lui H.-R. Patapievici, „modestia cu care mânuitorii de azi ai cunoașterii tehnice acceptă o percepție a lumii care nu mai rezultă consecvențial din ontologia instrumentului lor de cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Bărnuțiu” al Academiei Române. V. a elaborat lucrări de antropologie culturală și socială, sociologia și filosofia culturii, mitologie, etnografie. O secțiune însemnată a operei sale o constituie studiile de mitologie, autorul numărându-se printre cercetătorii care au făcut pasul important de la mitografie (acea „fază [...] lungă de tatonări și explorări mitologice”, ilustrată, între alții, de Tudor Pamfile) la mitologie. El opinează că „în fond mitologia este sarea oricărei culturi, expresia creației majore a tuturor experiențelor transculturale. Nu poți cunoaște capacitatea de creație spirituală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
cînd dădeai la tenis! sportul, nu munca, pasiunea se vede, șosetele albe pe picior, poza de la plajă pe bluză, șapca, furtul de pămînt la oraș, deghizat în jucător de tenis, impiegații trec pe lîngă vagoane și întorc tăblițele, Roșiori București! mitografia conversației de sat, s-au făcut roșiile, bălaie, ascultă vorba mamei deplasarea rurală! din sacoșă iese smocul de leuștean, la Atîrnați, la prima, satul dat ca inundat, merg dăcît o stație, riduri pe lîngă zidul îmbătrînit cu douăzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu mai sînt om, casele își joacă muchia pe arătură, Gornești cîmpurile lucrate și iarna caldă în vegetație, minciuna cu moartea viață minimă, profil de zare fecioara din priviri menite să-l frămînte, Tîrgu Mureș steaua i se ridică pe mitografia rîului. Miercuri, 27 decembrie, ora 9,51, la Muzeul etnografic Tîrgu Mureș, sădila cu țestul de chirpici de acasă, îmblăciu fonetismul, în fotografie șura de îmblătit, sistemele constructive în pereți, cît de ușor să gunoiești! sala II Plante tinctoriale, nume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
after 1964 and had consequently adapted his work according to the rules of national communism. Keywords: Romanian literature, Eugen Barbu, Communist Party, Romanian-Soviet relationships, national communism Fără îndoială unul dintre cei mai reprezentativi scriitori postbelici, Eugen Barbu este unul dintre mitografii talentați ai regimului comunist. Marile narațiuni ideologice și legitimizatoare, pentru a prelua terminologia lui François Lyotard, sunt vehiculate nu doar de propaganda deschisă a discursurilor politice, ele solicită o resubiectivizare în scenarii elaborate și nuanțate pe care literatura le poate
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
instanță, cu noțiunea de minciună, deși de fapt rădăcina erorii se afla încă în conotațiile grecești ale cuvântului mythos."131 Un alt mitograf important, care se înscrie în aceeași tradiție romantică, plasat de către Robert Ellwood în marea triadă romantică a mitografiei secolului XX alături de Jung și Eliade, este americanul de origine irlandeză Joseph Campbell. Puternic influențat de psihologia abisală a lui Jung, Campbell consideră că unitatea omului nu e doar biologică, ci și psihologică, datorită în primul rând conștientizării individualității și
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
1; Constantin Cubleșan, „Enigmele miturilor astrale”, TR, 1970, 36; Cornel Robu, „Enigmele miturilor astrale”, ST, 1971, 1; Dinu Flămând, „Tabla de oricalc”, LCF, 1971, 26; Dan Cristea, „Tabla de oricalc”, RL, 1971, 30; Manolescu, Literatura SF, 120-125; Elena Tacciu, Vocația mitografiei, RL, 1983, 42; Horia Aramă, O carte a lumii, VR, 1984, 2; Dicț. scriit. rom., II, 698-701; Opriță, Anticipația, 135-142, 484-487. P.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
lui Dostoievski, traducere de S. Recevschi, Univers, București, 1970. Bal, Mieke, Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, traducere de Sorin Pârvu, cuvânt-înainte de Monica Bottez, Institutul European, Iași, 2008. Barthes, Roland et al., Littérature et réalité, Seuil, Paris, 1982. Bataglia, Salvatore, Mitografia personajului, traducere de Alexandru George, Univers, București, 1976. Berberova, Nina, Afacerea Kravcenko, traducere de Doina Jela Despois, Humanitas, București, 2005. Bidu-Vrînceanu, Angela et al., Dicționar de științe ale limbii, Nemira, București, 2001. Booth, Wayne C., Retorica romanului, traducere de Alina
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
O 6) în Linearul B. 5 S-a încercat să se vadă în Dionysos un zeu al arborelui, al "grăuntelui" sau al viței de vie și s-a interpretat mitul sfâșierii sale ca ilustrând "pătimirea" cerealelor sau prepararea vinului; deja mitografii citați de Diodor, III, 62. 6 Cf. Textele și referințele discutate de W. Otto, op. Cit, pp. 162-164. "Dispariție", "ocultare" sunt expresii mitologice ale coborârii în Infern, deci ale "morții", într-adevăr, era arătat la Delfi mormântul lui Dionysos; se
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]