66 matches
-
ca și celelalte, în stare de somn. Nu mai puțin interesantă este tratarea acestei scene mitologice într-o manieră mai degrabă realistă. În fundal, izvorul decorat cu amorezi de piatră creează un efect și mai puternic de distanțate de canonul mitologizant în favoare unei compoziții realiste, cu aer câmpenesc. Pe de altă parte, corpurile adormite impun o domolire a dorinței de a le poseda, contrabalansând îndrăzneala unei viziuni cât mai aproape de natural. În sfârșit voi mai prezenta un tablou dintr-o
MISCARE ŞI REPAUS de DAN CARAGEA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_miscare_si_repa_dan_caragea_1376571256.html [Corola-blog/BlogPost/366472_a_367801]
-
a tuturor. De la instaurarea unui climat cosmogonic într-o abundență vegetală, în special florală, evocatoare, analogic, de mari prefaceri în ordinea naturală a lumii, la propunerea de concepte personale, „zoria“ bunăoară, cu derivatul verbal „a înzoria“ și la ordonarea materialului mitologizant într-o viziune integratoare [...] (în „România literară“, anul XVIII, nr. 28, 11 iulie 1985, p. 11, „profil“ reluat integral, fără modificări, în „Literatura română contemporană, I - promoția 70“, București, Editura Eminescu, 1995, p. 315 sq.) Laurențiu Ulici. ------------------------------------------ * Prof. dr. Ion
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_ion_pachia_tatomirescu_un_cavaler_la_curtea_oximo_none_1327651407.html [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
ar fi să asociem aceste investigații ale lui Marin Gherasim unui alt moment din istoria artei noastre, asocierea nu s-ar putea face nici cu suprarealismul anilor 30-40 și nici cu experiențele moderniste, în general, ci, mai degrabă, cu gîndirea mitologizantă a lui Paciurea din perioada Himerelor. Gherasim încearcă acum să scruteze existența interogînd sursele, timpurile mitice cu alte cuvinte, și îi adaugă limbajului o ușoară componentă narativă, iar imaginii o importantă funcție moral-speculativă. însă această perioadă în care conceptualismul, expresionismul
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
culturală în virtutea căreia poate fi interpretat, acest lucru „face din semiotică o teorie generală a culturii”. Aurel Codoban - “Semn și interpretare“ Semiologia, așa cum este ea ințeleasă astăzi, își are originea în tematizarea, contemporană cu noi, a comunicării. Chiar dacă o istorie mitologizantă a oricărei discipline teoretice tinde să îi găsească origini absolute, succesiunea tematizărilor sau epistemelor gândirii occidentale - „ceea ce este”, cunoașterea și comunicarea - distribuie în mod categoric disciplinele și problematizările și implicit pe cele ale semiologiei. Privite de pe terenul problematizării a „ceea ce
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
o revitalizare biblică. Tot o revitalizare biblică vom întâlni în Ultima noapte... în momentul în care armata română forțează râul Olt. Imaginile de coșmar converg mai degrabă către o trecere a apei infernale. Textul sprijină o asemenea lectură în cheie mitologizantă: "Cei care au plecat în față ni se par plecați în noapte, pe lumea cealaltă... Priveliștea apărută din evaporarea nopții e nouă ca de la facerea lumii. O moară... lângă ea câteva căpițe de fân și pe urmă apa tulbure, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a percepe cursul ei triumfal, de a-i Învăța pe cei ce priveau ori defilau și ei, după ce treceau voievozii, că sunt parte din marele lanț al istoriei neamului. Era dorința de a pune istoria În marș, cu o notă mitologizantă, era istoria pe acest pământ, În acest loc, cu acești oameni. Paradele, carele alegorice trebuiau să legitimeze acea religie a istoriei care consacra și eterniza simbolic prezentul... Ovidiu Pecican: Și ne trezim cu Ștefan cel Mare... sfânt. Marius Jucan: Trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prin puterea sunetului armonios, impunându-i un principiu al ordinii. Într-o lume a frumuseții și a muzicii, personajele nu se puteau simți decât atrase spre plăcere, trăire intensă a vieții, bucurie, iar Emilia este ispititoarea. Lauretta este un nume mitologizant, amintind și de Dafne, cea preschimbată în laur, simbol al încununării talentului, dar și al puterii, este resimțită nevoia de glorie, de recunoaștere, de afirmare și de prețuire a celor care prin forța cuvântului propun o lume mai frumoasă. Iubirea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
di Diana (Vânătoarea Dianei, aproximativ 1334), „o alegorie despre dragoste, destinată, după cum se pare, să imortalizeze fermecătoarele doamne de la curtea napolitană”590, în care influența lui Dante se resimte puternic. În cele optsprezece scurte cântece avem o pendulare între fantezia mitologizantă și notele de realism. Naratorul boccaccesc 591, metamorfozat într-un cerb, se plimbă într-un decor idilic primăvăratic, meditând asupra necesității de a se feri de chinurile nemiloase ale dragostei, când i se pare că aude un glas ce le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai bine, ca un herald, Decameronul. Este o fabulă pastorală, cu iz legendar, deoarece încearcă să explice apariția cetății Fiesole. Tehnica narativă a autorului este în această operă superioară în comparație cu celelalte creații ale tinereții, deoarece renunță la digresiunile livrești sau mitologizante, care atât de mult umbreau povestea lui Florio și a Biancifiorei. Ninfale fiesolano este o novella în versuri.616 În atmosfera rarefiată a unui decor rustic idilic, naratorul schițează delicatele emoții ale unor adolescenți care se luptă cu pasiunea ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
înmugurit din lut și stea / în dimineața tulbure de iarnă!" În preajma exodului tragic, publicase o memorabilă Biografie confesiune (cvasi-expresionistică) în alb-negru în care termenul galop, reper simbolic, duce în halouri metafizice potențând misterul. Imaginea reală a mărturisitorului se subordonează imaginii mitologizante, hiperbolice, în linia basmelor cu Feți-Frumoși: Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună; Plinului pântec așa îi cânta într-o noapte cu lună, Trăsnete reci de furtună vedea cum în zare detună. Știu eu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
explică refuzul de a juca rolul principal (s.a.) în proiectatul spectacol al lui Mavrogheni, Drăghici și Bărăgan, deoarece nu se poate substitui zeului 577. Hrisanti este unul dintre naratorii nuvelei, cel căruia îi place să "mitologizeze", narațiunea sa este una mitologizantă, cu "semne", adeseori marcate la nivelul grafematic: Când atingea paharul toată fața i se lumina de un zâmbet nemaivăzut și neînchipuit (...) cine n-a văzut-o atunci, n-a văzut-o. Nu i-a văzut adevăratul ei zâmbet, vreau să
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de artă. A mai scris câteva recenzii și articole, între acestea unul foarte elogios despre Petre Dulfu, pe care îl recomanda lui Vasile Alecsandri. Mai substanțiale sunt studiile de folclor ale lui S., unde se conturează apartenența sa la curentul mitologizant latinist. Considerând literatura, în general, și folclorul, în special, drept cea mai fidelă oglindă a unei națiuni, el studiază multiplele aspecte pe care le poate revela cunoașterea creației populare (Însemnătatea literaturii române tradiționale, Românul în poezia sa poporală). Artă, însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
efeminat apare deseori C. în cronicile lui mondene în stil parizian, scrise în franțuzește. Maniera e anecdotică, descriptivă. Indiferent de subiectul abordat, el urmează un tipic de la care se abate rareori: întâi un tablou de natură schițat în imagini artificioase, mitologizante, apoi câteva galanterii către cititoare, în fine, „la vie mondaine”: recepții, dineuri, serate, baluri, „le five o’clock”, plimbări la Șosea, întâlniri la surf, sezonul la băi, la mare, niște indiscreții mai picante. Politețurile de salon nu exclud maliția sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
că logos-ul care fixează norma inteligibilității lumii noastre s-a întors din nou la semne dar el se joacă acum cu semnificații dezamorsate. 16 I. Semiologie 3. Situs-ul epistemic al semiologiei (Delimitarea obiectului și problematicii; programul) Chiar dacă o istorie mitologizantă a oricărei discipline teoretice tinde să îi găsească origini absolute, trebuie să spunem clar că o semiologie așa cum este ea înțeleasă astăzi își are originea în tematizarea contemporană cu noi a comunicării. Succesiunea tematizărilor sau epistemelor gândirii occidentale - "ceea ce este
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
intențiile auctoriale ale prozatorului pretins model. Nici macar obsesiile vizibile ori camuflate ale acestuia (viciul, kitsch-ul, culpă, visul, erosul thanatic) nu sunt altceva decât cel mult simple pretexte pentru parodierea rețetei interbelice a literaturii de consum, dar și a entuziasmului mitologizant fără egal cu care ideologia comunistă s-a înfruptat dintr-o serie întreagă de texte teziste inferioare estetic, considerate însă net superioare axiologic. Chiar și în prima parte din Glissando, acolo unde pretextul literar pare încă destul de prezent, povestea inițială
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Promovarea integrării sociale și politice 65 3.3. Menținerea controlului social 66 3.3.1. Conținutul ascuns 67 3.4. Educația ca agent al schimbării 69 4. Studii de caz. Dezbateri politice și ideologice în jurul curriculumului 70 4.1. Istorie mitologizantă sau relativizată: curriculumul ascuns în manuale și scandalul public 70 4.1.1. Curriculumul ascuns în manualele românești 70 4.1.2. Manualul de istorie al Editurii Sigma - radiografia unui scandal public 71 4.2. Evoluționism vs creaționism în SUA
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
culturale. Ilustrez aceste reflecții cu prezentarea schematică a două cazuri: unul românesc și unul american, pe care încerc să le încadrez în teoria conflictelor simbolice, o tentativă recentă de interpretare instituțională a conflictelor culturale din societățile moderne. 4.1. Istorie mitologizantă sau relativizată: curriculumul ascuns în manuale și scandalul publictc "4.1. Istorie mitologizantă sau relativizată\: curriculumul ascuns în manuale și scandalul public" 4.1.1. Curriculumul ascuns în manualele româneștitc "4.1.1. Curriculumul ascuns în manualele românești" Studiul de
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unul american, pe care încerc să le încadrez în teoria conflictelor simbolice, o tentativă recentă de interpretare instituțională a conflictelor culturale din societățile moderne. 4.1. Istorie mitologizantă sau relativizată: curriculumul ascuns în manuale și scandalul publictc "4.1. Istorie mitologizantă sau relativizată\: curriculumul ascuns în manuale și scandalul public" 4.1.1. Curriculumul ascuns în manualele româneștitc "4.1.1. Curriculumul ascuns în manualele românești" Studiul de impact „Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu” (Vlăsceanu, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
explicite sau implicite - când e vorba de importanța relativă a diverselor tipuri de mesaje - afectează valori civice precum toleranța și realismul conștiinței sociale a elevilor. Idealizarea propriei comunități imaginare, cum ar spune Anderson (1991), inclusiv prin apelul la narațiuni istorice mitologizante (Hobsbawn, 1986), încurajează interpretări maniheiste ale situațiilor multiculturale, inhibă toleranța față de alteritate și, în fine, intră în coliziune cu moduri de a gândi și acționa democratice și responsabile din punct de vedere civic. Faptul că efectele modului de prezentare a
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de emoții cu valoare electorală imediată. Problema vizează în mod acut și imediat selecția conținuturilor la disciplinele „umaniste”, cum sunt istoria și literatura. Istoria și literatura au jucat un rol important în legitimarea statului național modern prin consacrarea unor narațiuni mitologizante privind începuturile și devenirea statului și a culturii naționale (Hobsbawm, 1986; Anderson, 1991). Aceasta este o afirmație valabilă pentru toate națiunile moderne. Poziția istoriei este cu atât mai delicată în România, unde, pe lângă funcția legitimantă a istoriografiei în construcția statului
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
știri Andreea Esca. În ansamblu, volumul a primit calificative precum „superficial” și „antinațional”. Ceea ce era sacrilegiu pentru unii a fost un motiv de laudă pentru alții. Autorii manualului (Pecican, 2002) au subliniat că au încercat să se despartă de tradiția mitologizantă a istoriografiei romantice și să prezinte un discurs istoric modernizat, cu mai puține certitudini, mai axat pe dezvoltarea gândirii critice a tinerilor, orientat către dezvoltarea valorilor toleranței și ale multiculturalismului. Din acest punct de vedere, nu trebuie să surprindă introducerea
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
studii de floră alpină; homerismul, ca trăsătură morală, ca și primitivismul lui, este un rezultat critic deductiv adică exterior; de marele Creangă îl desparte mai totul: limbaj, viziune, umor. Ducând mai departe una din direcțiile prozei lui Costache Negruzzi - aceea mitologizantă - Hogaș însuși este, prin erudiția evocării, părintele literar din care au descins un Ioachim Botez și, mai târziu, în latura prozei declamabile, Geo Bogza. Hogaș face literatură din contemplația naturii „ca un intelectual”, „e un beletrist”. Contrazicând imaginea lui Hogaș
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
pentru un refuz al divinității și o acceptare a demonicului. Ambele categorii conviețuiesc. E mai aproape de viziunea din poemele lui Lucian Blaga, fără să existe la Tonegaru nici intenția, nici tentația de a proiecta totul într-un univers mitologic sau mitologizant. Tentația demonică, dacă se poate presupune că e reprezentată de această "Sonată a Diavolului", este derizorie și neluată în seamă. Tocmai descriptivul acesta sec aproape e poate mai impresionant decât orice retorisme. "Acum sub Luna lipsită de-un obraz/ ce
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
stilistică, aparțin, fără îndoială, unui romantic întârziat, integrat într-un climat de resemnată acceptare a trecerii timpului și, când și când, de iluzorie reîntoarcere în vremurile aurite. Contând întotdeauna pe fantezie în conturarea evocărilor infernale ori paradisiace, caracteristice imagisticii sale mitologizante, și pe lectură (de poezie clasică) ca permanent drog al fanteziei, C. își construiește poemele ca mesaje ale unei lumi închise, suficientă sieși, marcată totuși de prezența oceanului, a catedralelor, semne ale nerenunțării totale la real, dar fără acea sete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
cetatea nu este o realitate, posibilitatea înființării ei devine marele semn de întrebare. Socrate, conștient de această problemă, susține în acest moment că ea a existat în trecut, de fapt el vorbește prin intermediul Muzelor care sugerează această idee. Această perspectivă mitologizantă, cum că această cetate a fost o creație a începuturilor, este conformă cu ideea că lucrurile cele mai bune sunt și cele mai vechi, credință susținută de către Platon și în legătură cu progresul istoric care, în mod inevitabil, va duce la degradare
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]