88 matches
-
lui Eminescu nu ține de o anumită linie evolutivă, fie și sinusoidală, cu contribuții exegetice originale modeste (multe) sau eronate (cum se atestă în cazul marilor figuri), ci de o curbă drăcească a evoluărilor exagerate care corespund unui canon al mitologizării, al cărui mecanism îl știe doar Lucian Boia, singurul înzestrat, după cum ne avertizează adnotarea editorială, și cu darul de a-l demonta.” (în ziaristionline.ro din 19 septembrie 2016). X În ciuda tuturor comentariilor răutăcioase citate mai sus, profesorul Lucian Boia
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1489955144.html [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
pretindă așa ceva, pentru că atunci societatea poate să-i spună că are parte, probabil, de o răsplată zeiească și că nu mai e cazul să primească un salariu! Să fie fericit că trăiește o iluminare! Trebuie să facem abstracție de această „mitologizare” a condiției de critic literar și de scriitor. Scriitorul este un profesionist al provocării emoției cu ajutorul cuvintelor. Este plătit ca să ne emoționeze. Criticul literar, la rândul lui, este plătit ca să îi evalueze creația. Pare simplu. S-ar putea vorbi sute
CARTEA CU PRIETENI (L)- ALEX STEFANESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxxx_alex_stefanesc_ioana_voicila_dobre_1355348720.html [Corola-blog/BlogPost/365702_a_367031]
-
la o interpretare estetică, având un plus de sensibilitate, inclusiv “rațiunea inimii”. Din păcate, unii elevi, profesori și cineaști (vezi: Sergiu Nicolaescu) au interpretat ca adevăr această ficționalizare a istoriei, și, de aici, nu a fost decât un pas spre mitologizare. Încât multe manuale de istorie, și chiar Nicolae Iorga, au abordat istoria din acest punct de vedere. Fenomen ce-l regăsim și astăzi. Evocarea figurilor istorice din romanele sadoveniene s-a făcut prin construcția unei ambianțe istorice provenite din cadrul natural
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nostalgia_istoriei_in_opera_lui_sadoveanu.html [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
a apărut într-un moment când, în frunte cu Nicolae Iorga, se rescria istoria unei țări, ce-și căuta ori-ginile pentru a-și justifica prezentul. În acest context, avea nevoie de un trecut pe măsură. Astfel, s-a ajuns la mitologizarea istoriei noastre. În acest context, istoria ficționalizată din opera lui Sadoveanu a fost binevenită. Era vremea când revoluția industrială alunga de “pe fața pământului idila veche”, (M. Ralea), a mediului patriarhal și semiarhaic. România își căuta identitatea. O componentă esențială
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nostalgia_istoriei_in_opera_lui_sadoveanu.html [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
Eminescu a fost o figură ideală pentru a o întrupa. Nu încape îndoiala că transmutația s-a făcut prin ștergerea trăsăturilor concrete și prin adoptarea tacită a modelului constituit. Căpătând forță autonomă, figura eminesciană s-a abstractizat, depășind marginile istorice. Mitologizarea s-a făcut prin trecerea în umbră a detaliului și prin aspirația spre arhetip. Novalis și Kleist ne par exemplele celebre în acest sens. Descriind personalitatea geniului, Schopenhauer fixază în cadrele stabilite o realitate fluctuantă care era la modă. Mitologizarea
MITUL EMINESCU SAU DE LA OM LA GENIU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 by http://confluente.ro/Mitul_eminescu_sau_de_la_om_la_ion_ionescu_bucovu_1372529392.html [Corola-blog/BlogPost/363886_a_365215]
-
Mitologizarea s-a făcut prin trecerea în umbră a detaliului și prin aspirația spre arhetip. Novalis și Kleist ne par exemplele celebre în acest sens. Descriind personalitatea geniului, Schopenhauer fixază în cadrele stabilite o realitate fluctuantă care era la modă. Mitologizarea descinde direct din viziunea Sturm und Drang-ului, obsedată de cuvântul Myth, care doar el conferea eternitate artei. Numai participarea la mit, arta și în special literatura iese din efemer. Propoziția lui Schlegel „Durch den Mythos wird die Poezie eben
MITUL EMINESCU SAU DE LA OM LA GENIU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 by http://confluente.ro/Mitul_eminescu_sau_de_la_om_la_ion_ionescu_bucovu_1372529392.html [Corola-blog/BlogPost/363886_a_365215]
-
continuă să scape. Receptarea lui s-a făcut în timp pe măsură ce criticii i-au descoperit toate subtilitățile operei și continuă și astăzi. 7. O iubire extraordinară a „tânărului Geniu”” legată de o femeie care se transformă în componentă activă a mitologizării existenței acestuia. Este cunoscută marea iubire dintre Veronica și Mihai Eminescu pe care poetul a cântat-o în poeziile „veroniene” și care ia sfârșit cu moartea amândorura în același an. Veronica Micle, fără voia ei, a reântânlit perfect pe Sophie
MITUL EMINESCU SAU DE LA OM LA GENIU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 by http://confluente.ro/Mitul_eminescu_sau_de_la_om_la_ion_ionescu_bucovu_1372529392.html [Corola-blog/BlogPost/363886_a_365215]
-
falnic”, al poeziei noastre, care au rămas ca mărturie a genialității poetului. Mitul Eminescu nu s-a creat ad-hoc. La începuturi Eminescu s-a dedublat, a fost și om, dar încet-încet a devenit și geniu. Mitul geniului vine din romantism. Mitologizarea se face lăsând în umbră detaliile. Mitul vine din asamblarea celor mai importante trăsături cum ar fi: viața scurtă, vârsta de 33 de ani fiind vârsta cristică, nebunia, adică pierderea facultăților primordiale ale creatorului, imaginea angelică cu portretul lui fascinant
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1424251708.html [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
Costache care prinde la public. „Negocierea gradului maxim de accesibilitate: romanța eminesciană.” Mitul Eminescu nu s-a creat ad-hoc. La începuturi Eminescu s-a dedublat, a fost și om, dar încet-încet a devenit și geniu. Mitul geniului vine din romantism. Mitologizarea se face lăsând în umbră detaliile. Mitul vine din asamblarea celor mai importante trăsături cum ar fi: viața scurtă, vârsta de 33 de ani fiind vârsta cristică, nebunia, adică pierderea facultăților primordiale ale creatorului, imaginea angelică cu portretul lui fascinant
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1449924560.html [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
România. Interesul aparatului s-a manifestat, de altfel, și prin confiscarea Cumințeniei. Normal, au luat atunci tot ce s-a putut. Apoi a început... Primul simpozion omagial a fost în ‘67 și atunci cred că a debutat tot procesul de mitologizare, care pe urmă a fost prins și în povestea cu protocronismul și a virat pe filiera asta populară, cu tradițiile, cu folclorul. Pe de altă parte, în anii ‘60, criticii români se poziționau față de Sidney Geist, un critic american și
De unde vine cultul lui Brâncuși by https://republica.ro/de-unde-vine-cultul-lui-brancusi [Corola-blog/BlogPost/337915_a_339244]
-
Nălbitoru reactualizează mitul lui Dracula, dar nu în linia fantasmagoricului sau al fanteziei pure, ci e un roman încadrabil în literatura realist-magică, unde mitologia este o extensie a semnificațiilor legendei istorice. Prelungirea adevărului social-istoric în linia magiei duce la o mitologizare a personalității și faptelor, voievodul Vlad Dracul fiind astfel receptat și prezentat într-o formulă originală, intuitivă și totodată, convingătoare, unde verosimilul se îmbină perfect cu povestea-legendă. Prof. dr. Rădulescu Mihaela Referință Bibliografică: Valorificarea elementelor de mitologie autohtonă în romanul
DE PROF. DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1493732433.html [Corola-blog/BlogPost/379421_a_380750]
-
secole î.Hr., fiecare trib avea propria grupare de zei. Cu toate acestea, odată cu creșterea puterii Regatului Yamato, în jurul secolelor al III-lea - al V-lea d.Hr., zeitățile ancestrale ale Familiei Imperiale au devenit predominante în cadrul societății. Rezultatul a fost mitologizarea cărții "Kojiki" ("Cronica faptelor antice", 712), în care se proclama că linia imperială era descendentă din însăși zeița soarelui. O altă scriere japoneză antică, "Nihon Shoki" ("Cronicile Japoniei", 720) prezintă mai obiectiv concepțiile în legătură cu urmașii zeiței Amaterasu. Chiar și înainte de
Șintoism () [Corola-website/Science/304843_a_306172]
-
Mitul permite existența unei comunități, dar poate să dezvăluie și fisurile acesteia, deoarece „miturile pot fi înșelătoare”. Astfel, spunea ea, Atena, atât cea de azi, cât și cea antică, pare să rămână ținta unei idealizări, un oraș imaginar, captiv între mitologizarea prezentului și mitologizarea trecutului. Margherita Laera își încheie articolul intitulat Reaching Athens cu întrebarea: „A ajuns oare cineva în Atena?”. Îndrăznesc să citesc această întrebare într-un sens optimist și refuz să văd actul participării (artistice și civice) ca fiind
Prometeu în Atena. Post-scriptum: Syriza () [Corola-website/Science/295817_a_297146]
-
unei comunități, dar poate să dezvăluie și fisurile acesteia, deoarece „miturile pot fi înșelătoare”. Astfel, spunea ea, Atena, atât cea de azi, cât și cea antică, pare să rămână ținta unei idealizări, un oraș imaginar, captiv între mitologizarea prezentului și mitologizarea trecutului. Margherita Laera își încheie articolul intitulat Reaching Athens cu întrebarea: „A ajuns oare cineva în Atena?”. Îndrăznesc să citesc această întrebare într-un sens optimist și refuz să văd actul participării (artistice și civice) ca fiind doar unul steril
Prometeu în Atena. Post-scriptum: Syriza () [Corola-website/Science/295817_a_297146]
-
unei sensibilități înfricoșate nu doar de "abandon", ci și de măcar aparenta absență de perspectivă pe care o înfățișează "babilonica cetate". Senzația neantului, structurile moarte de sticlă și beton, mecanicele exactități terifiante par premisele unui efort sisific, pe portativul unei mitologizări elementare: "Porți neantul în gînd,/ Te prefaci a fi mulțumit,/ Te scrutează atîtea priviri de sticlă,/ Atîtea capete de beton.// Știi exact ora Terrei,/ Cui să-i spui?/ Nici nu mai poți plînge.// Ești ultimul trecător prin ani/ Care mai
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
în viața noastră culturală, condus de data aceasta de Cezar Paul-Bădescu. Omul potrivit la locul potrivit. Publicist cu un spirit polemic exersat în tot felul de campanii (inclusiv în una nedreaptă dusă mai curând împotriva poeziei lui Eminescu decât împotriva mitologizării ei, cum s-a pretins în cele din urmă), Cezar Paul-Bădescu a conceput o publicație vie și antrenantă, chiar provocatoare, scrisă cu nerv și situată în plină actualitate culturală. În nr. 899 din 28 noiembrie 2007 se remarcă interviul luat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
scriitor să pretindă așa ceva, pentru că atunci societatea îi poate să-i spună că are o răsplată zeiască și că nu mai e cazul să primească un salariu! Să fie fericit că trăiește o iluminare! Trebuie să facem abstracție de această "mitologizare" a condiției de critic literar și de scriitor. Scriitorul este un profesionist al provocării emoției cu ajutorul cuvintelor. Este plătit ca să ne emoționeze. Criticul literar, la rândul lui, este plătit ca să îi evalueze creația. Pare simplu. S-ar putea vorbi sute
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
economice și sociale ale Gravettianului cu „revoluția neolitică”. În concluzie, societățile gravettiene ar fi putut dezvolta elemente ale unui sistem religios tipic neoliticului. Aceste elemente ar fi: echivalența între fecunditatea femeilor și fecunditatea naturii, o sacralizare a vieții sexuale, o mitologizare a misterului procreației. Prezența statuetelor de femei în vârstă (Kostenki XIII, Gagarino) și asocierea femeii și bovideului (Laussel, Tursac, PechMerle) oferă conform aceluiași autor analogii cu iconografia din Orientul Apropiat. Sensul sexual al acestor statuete este subliniat de exagerarea sânilor
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
și este un fenomen ce contribuie la europenizarea societății românești. Cred că abia aceasta înseamnă trecerea dincolo de mituri, fiindcă fiecare român întors în familie după perioadele petrecute la muncă în țările UE prezintă familiei și prietenilor experiența lui acolo (fără mitologizări) și împrumută comportamentele societății în care periodic muncește. Migrația forței de muncă antrenează un vast proces de învățare socială ale cărui efecte se vor vedea în perioada următoare. Sub aspect economic, fenomenul migrației forței de muncă a fost unul avantajos
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din cărți precum Isabel și apele diavolului, Maitrey, Huliganii sau Lumina ce se stinge, în parte caracteristic perioadei interbelice: trăirea ca esență a viețuirii de fiecare zi, supremația faptei, fie ea și gratuită (asemenea celei de proveniență gidiană), conștiința ratării, mitologizarea erosului, sensul tragic al definirii de sine, singularizarea. În același timp, jurnalul intim, transcris fără inhibiții sau mimat, devine expresia și oglinda fracturării narative, dar și a contradicțiilor dintre aspirație și dezabuzare, consemnând îndoieli, înfrângeri și abandonare. Iubirea aprinsă, centrată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
Caragiale, imaginând o seducătoare soluție pentru nuvela neterminată Remember. Sunt doar câteva exemple dintr-o veritabilă galaxie a „continuărilor”.) Cu toate aceste atuuri, deși premisele păreau să indice un succes, Perchance to Dream a avut parte de o primire negativă. Mitologizarea lui Chandler, prestigiul în lumea intelectuală și academică (biografiile, studiile critice, eseurile dedicate lui Philip Marlowe, recuperat ca personaj literar de prim ordin, sunt proba vie a respectului de care a început să se bucure Chandler) au pus cartea sub
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
analiză, încercându-se restituirea singularităților care nu se lasă reduse la diviziuni paradigmatice, ci se manifestă în extensiuni diferențiate ale complexității lumii. Piața și mimurile ei Mondializarea este într-adevăr în centrul tuturor dezbaterilor actuale: ea iradiază cotidianul atât prin mitologizările ei, cât și prin constrângerile care apasă înainte de toate asupra domeniului muncii și al angajării. Teatralizată în toate câmpurile sociale care merg dinspre economic spre divertisment, trecând prin rezistența pe care o generează, ea se prezintă ca o scenă hegemonică
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sau a tonului înalt, de vaticinație pe teme ontice, respingerea exprimării măiestrite și promovarea tonului familiar, colocvial, ironic și autoironic; biografismul truculent și colorat, dublat de magnificarea hâtră a derizoriului, sordidului sau a insignifiantului prin recuperare manierist-cărturărească, de fapt ironică, mitologizarea burlescă a cotidianului prin recurs la procedeele culturii populare; caracterul narativ al poemelor, recursul la listă sau la panoptic, la acumulări descriptive. Totul dublat de o aplecare spre ceea ce s-a numit comedia literaturii, de autoreferențialitatea textului ori de implicarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
puțin Înainte de a Împlini 33 de ani. Mai mult, dacă confruntăm sumar aceste date cu cele ale lui Eliade, vom găsi că inițierea singulară și secretă a lui Zerlendi Începe din momentul nașterii naratorului. E una dintre cele mai puternice mitologizări ale biografiei lui Eliade. Contexte presărate cu avertismente și sensul drumului falstc "Contexte presărate cu avertismente și sensul drumului fals" „M-am așezat la birou oarecum amețit de tot ce ascultasem” (45). Evident că subiectul se schimbă imediat: cel care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
literaturii germane în contrapondere la figura consacrată a geniului francez. Conceptul herderian a fost de la început o construcție plurală, distribuită între mai multe culturi cu destine paralele, care nu erau menite să asume un proiect comun al genialității. În plus, mitologizarea geniului francez a fost strâns legată de "mistica regală", adică de imaginea publică a unei puteri politice. Or, micile culturi naționale împărțite între mai multe forme de guvernământ, aflate în cadrul unor procese de coagulare statală și traversând episoade revoluționare de
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]