261 matches
-
al treilea studiu care a avut ca obiectiv identificarea parametrilor histopatologici care ar putea prezice recurența și dezvoltarea de carcinom în papilomul inversat, autorii au concluzionat că indicatori de prognostic negativ au fost hipercheratoza, hiperplazia celulelor epiteliale scuamoase și indicele mitotic ridicat. În acest studiu au fost analizate caracteristicile histopatologice în 39 de cazuri de papilom inversat, folosind următorii parametri: locul de origine al tumorii, prezența invaziei osoase, prezența polipilor inflamatori, raportul endofitic/exofitic al leziunilor, raportul epiteliu neoplazic/stromă, prezența
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
caracteristicile histopatologice în 39 de cazuri de papilom inversat, folosind următorii parametri: locul de origine al tumorii, prezența invaziei osoase, prezența polipilor inflamatori, raportul endofitic/exofitic al leziunilor, raportul epiteliu neoplazic/stromă, prezența de hiperkeratoză, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, indicele mitotic, numărul de celule mucoase și numărul de eozinofile. Rezultatele studiului au arătat că malignitatea a fost legată de: prezența invaziei osoase, lipsa polipului inflamator, creșterea raportului epiteliului neoplazic în dauna stromei, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
mitotic, numărul de celule mucoase și numărul de eozinofile. Rezultatele studiului au arătat că malignitatea a fost legată de: prezența invaziei osoase, lipsa polipului inflamator, creșterea raportului epiteliului neoplazic în dauna stromei, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic, scăderea numărului de eozinofile. Recidivele multiple (fără transformare malignă) au fost corelate cu: originea în sinusurile frontale, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic. Comportamentul clinic benign a fost legat de prezența polipului inflamator și absența hiperkeratozei. În ceea ce privește
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
raportului epiteliului neoplazic în dauna stromei, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic, scăderea numărului de eozinofile. Recidivele multiple (fără transformare malignă) au fost corelate cu: originea în sinusurile frontale, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic. Comportamentul clinic benign a fost legat de prezența polipului inflamator și absența hiperkeratozei. În ceea ce privește managementul clinico-terapeutic al acestor tumori există două mari probleme, și anume tendința la recidivă și transformarea malignă în carcinom. Pentru a evita cât mai mult dezvoltarea
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
11 în leziunile benigne și tulpinile 16,18 prezente în leziunile maligne. Alți factori incriminați în malignizarea leziunilor sunt prezența invaziei osoase, lipsa polipului inflamator, creșterea raportului epiteliului neoplazic în dauna stromei, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic, scăderea numărului de eozinofile. Prezența recidivei papilomului inversat într-un procent semnificativ (15-70%) are legătură cu rezecția incompletă a tumorii și într-un procent semnificativ (10-15%) recidiva se asociază cu apariția carcinomului spinocelular. Tratamentul principal este cel chirurgical și constă
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
70-100% Semne/Forme clinice - evaluare în raport de intensitatea tulburărilor funcţionale neurologice, psihice, locomotorii, digestive generate de afectarea funcţiei respective TUMORI MALIGNE CUTANATE cod CIM C43-C44 Se va ţine cont de localizarea, subtipul histologic, profunzimea Breslow, nivelul Clark (5 stadii), rata mitotică, faza de creştere radială versus verticală, ulceraţia, regresia, satelitoza, neurotropismul, nevii coexistenţi şi împrăştierea angiolomfoidă. Deficienţă funcţională medie, incapacitate adaptativă 50-69% Semne/Forme clinice afectare medie: leziuni cu extindere > 20 cm2 Deficienţă funcţională accentuată, incapacitate adaptativă 70-89% Semne/Forme clinice afectare severă
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
dacă una din cromatidele surori este lezată. 3.6. Mitoza și citokineza Cea mai scurtă fază a ciclului celular, 1-2 h la om, mitoza are 5 faze: 1. Profaza, de la condensarea cromosomilor la liza anvelopei nucleare; 2. Prometafaza, formarea fusului mitotic; 3. Metafaza, cromosomi biorientați, poziționați către ecuatorul celulei 4. Anafaza, împărțită în două faze: anafaza A și B 5. Telofaza, faza finală La acestea se adaugă o a șasea etapă, numită citokineză, ce reprezintă separarea elementelor citoplasmatice, fisiunea celulară. Profaza
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
elucidat. Se produce și migrarea centrosomilor, ce se mișcă în direcția polilor opuși ai celulei. Există sute de proteine ce se fosforilează în cascadă: histone, complexe pentamerice numite condensine, kinaza Aurora-B. La exteriorul nucleului asterii se transformă în polii fusului mitotic. Microtubulii fusului mitotic cresc prin adiția de unități de tubulină. Aparatul Golgi și reticulul endoplasmic se fragmentează și se veziculează în timpul profazei. Toate celelalte fenomene membranare, precum endocitoza și exocitoza, sortarea intracelulară de componente sunt foarte mult reduse. Prometafaza Incepe
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și migrarea centrosomilor, ce se mișcă în direcția polilor opuși ai celulei. Există sute de proteine ce se fosforilează în cascadă: histone, complexe pentamerice numite condensine, kinaza Aurora-B. La exteriorul nucleului asterii se transformă în polii fusului mitotic. Microtubulii fusului mitotic cresc prin adiția de unități de tubulină. Aparatul Golgi și reticulul endoplasmic se fragmentează și se veziculează în timpul profazei. Toate celelalte fenomene membranare, precum endocitoza și exocitoza, sortarea intracelulară de componente sunt foarte mult reduse. Prometafaza Incepe cu dezasamblarea membranei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
centromeri ce capturează și ajută la transportul cromosomial. Fiecare cromosom are o porțiune de ADN special care se numește ADN centromeric, pe care se atașează proteinele de legare pe microtubuli (CLIP170, CENP-E). La acestea se leagă proteinele motoare ale fusului mitotic (ce mișcă cromosomii în direcții opuse) și anume kinezina microtubulară (MCAK) și dineina citosolică. Aceste formațiuni separă cromatidele-surori și încep să migreze către polii fusului mitotic, producând o aliniere a cromosomilor în drumul către poli. La acest nivel mai există
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de legare pe microtubuli (CLIP170, CENP-E). La acestea se leagă proteinele motoare ale fusului mitotic (ce mișcă cromosomii în direcții opuse) și anume kinezina microtubulară (MCAK) și dineina citosolică. Aceste formațiuni separă cromatidele-surori și încep să migreze către polii fusului mitotic, producând o aliniere a cromosomilor în drumul către poli. La acest nivel mai există un punct de control, care se numește punctul fusal, care întârzie instalarea segregării cromosomiale dacă există erori de atașare. Organizarea fusului mitotic Acesta este o formațiune
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
migreze către polii fusului mitotic, producând o aliniere a cromosomilor în drumul către poli. La acest nivel mai există un punct de control, care se numește punctul fusal, care întârzie instalarea segregării cromosomiale dacă există erori de atașare. Organizarea fusului mitotic Acesta este o formațiune de aspectul unei mingi de rugby, alcătuit din trei seturi distincte de microtubuli. microtubuli asteriali → radiază extern dinspre centrosom către exteriorul celulei, unde poziționează aparatul mitotic și ajută la citokineză. microtubulii kinetochoriali se atașează de cromosomii
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
instalarea segregării cromosomiale dacă există erori de atașare. Organizarea fusului mitotic Acesta este o formațiune de aspectul unei mingi de rugby, alcătuit din trei seturi distincte de microtubuli. microtubuli asteriali → radiază extern dinspre centrosom către exteriorul celulei, unde poziționează aparatul mitotic și ajută la citokineză. microtubulii kinetochoriali se atașează de cromosomii prin intermediul kinetochorilor. microtubulii polari nu interacționează cu cromosomii, ci vor solidariza fusul mitotic; aderența între cromosomi și microtubuli se realizează prin intermediul unor formațiuni proteice numite coezine. Structura tubulară este determinată
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
trei seturi distincte de microtubuli. microtubuli asteriali → radiază extern dinspre centrosom către exteriorul celulei, unde poziționează aparatul mitotic și ajută la citokineză. microtubulii kinetochoriali se atașează de cromosomii prin intermediul kinetochorilor. microtubulii polari nu interacționează cu cromosomii, ci vor solidariza fusul mitotic; aderența între cromosomi și microtubuli se realizează prin intermediul unor formațiuni proteice numite coezine. Structura tubulară este determinată de dinamica agregării subunităților de tubulină și de cel puțin șapte proteine motorii tubulare, denumite generic kinezine, la care se adaugă o proteină
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Toți cromosomii așteaptă să fie aliniați pentru a începe anafaza . Anafaza Cea mai dramatică serie de evenimente este separarea cromatidelor surori. Ele migrează către polii fusali opuși (Anafaza A) și apoi polii se îndepărtează (Anafaza B). In același timp, fusul mitotic activează complexele proteice citosolice pentru începerea citokinezei. Separarea cromosomilor în câte 2 cromatide surori este controlată de către cromosomii înșiși, nu de fusul mitotic. Fenomenul este dependent de 3 factori: complex de patru proteine numit coezină; acționează ca un lanț ce
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
către polii fusali opuși (Anafaza A) și apoi polii se îndepărtează (Anafaza B). In același timp, fusul mitotic activează complexele proteice citosolice pentru începerea citokinezei. Separarea cromosomilor în câte 2 cromatide surori este controlată de către cromosomii înșiși, nu de fusul mitotic. Fenomenul este dependent de 3 factori: complex de patru proteine numit coezină; acționează ca un lanț ce înconjoară cele 2 cromatide surori, menținându-le apropiate; o enzimă numită separază, ce rupe lanțul proteic al coezinei; o proteină numită securină, care
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
bandă îngustă de proteine contractile (actină/miozină), care înconjoară mijlocul celulei și începe să se contracte, strangulând celula la mijloc. Mecanismul exact nu este încă perfect cunoscut, dar se știe că este vorba de o cascadă kinazică dependentă de fusul mitotic ce activează actina și miozina II. In fine, când celula e complet strangulată, se produce fenomenul de abscizie (fisiune) care separă definitiv celulele-fiică. Membrana suplimentară necesară pentru a acoperi zona de abscizie este inserată adiacent șanțului de clivare, sursa fiind
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
nu se separă în timpul anafazei. Rezultatul este fenomenul de aneuploidie, cu trisomii sau monosomii. Mitoza este un fenomen foarte dinamic, în care membranele organitelor se distrug și se refac în câteva ore, cromosomii sunt „agățați” și tracționați de către microtubuli, fusul mitotic se mișcă rapid, ceea ce poate produce rupturi ale unor brațe ale cromatidelor, cu pierderea fragmentelor, fenomen numit deleție. Sau fragmentul se poate reatașa la un alt cromosom decât cel originar, producând translocații. Se poate reatașa la cromosomul originar, dar invers
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
a se produce o celulă ou (zigot) din care să se dezvolte un nou organism. Reproducerea sexuată a apărut din necesitatea de evoluție a speciilor animale și vegetale de pe planetă. Procariotele și unele eucariote primitive nu au decât diviziune simplă, mitotică, ceea ce înseamnă că celulele fiică sunt copii identice ale celulelor progenitori, lucru ce face evoluția (apariția unor caractere noi) foarte dificilă sau chiar imposibilă. Pentru a se depăși aceste dificultăți, a apărut reproducerea sexuată, prin care materialul genetic de la 2
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pentru „traversare”, reprezintă prometafaza meiozei I. După îndepărtarea membranei nucleare, începe fenomenul de disjuncție, adică de separare a cromatidelor din cromosomi. Restul stadiului este foarte similar cu prometafaza de la mitoză: nucleolii dispar, membrana nucleară se dezintegrează și începe formarea fusului mitotic. In cursul fazei S au fost sintetizați centrosomii, ce migrează către polii celulelor și acționează ca centrii de organizare ai microtubulilor. METAFAZA I. Diviziunea continuă cu aceleași faze ca la mitoză. Cromosomii se ordonează în placa metafazică ecuatorială. ANAFAZA I.
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de a doua diviziune. METAFAZA II. Apare noua placă ecuatorială, aranjată perpendicular față de prima placă. ANAFAZA II. Centromerii sunt detașați, microtubulii fusului tracționează și despart cromatidele surori. TELOFAZA II este similară cu telofaza I, cromosomii se despiralează, se lungesc, fusul mitotic dispare, se reformează anvelopa nucleară și se produce citokineza, formându-se 4 celule-fiică haploide. Meioza este completă. Caracteristicile meiozei la om Soarta celulelor ce trec prin meioză diferă în mod semnificativ de la un sex la altul. De-a lungul întregii
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
lungul întregii vieți, la bărbat se produc aproximativ 100 de milioane de spermatozoizi pe zi, printr-un proces numit spermatogeneză. Celulele stem de la care pornește spermatogeneza sunt numite spermatogonii și înainte de a intra în meioză vor trece prin opt diviziuni mitotice, care prezintă o caracteristică neobișnuită: citokineza este incompletă și celulele rămân unite printr-un canal inelar. Teoretic, aceste opt mitoze ar , pornind de la o singură celulă, ar trebui să producă 256 de celule, dar multe dintre acestea nu supraviețuiesc, în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
depinde de concentrația de chemoatractanți proces numit chemotaxie; odată ajunse în țesuturi, granulocitele nu se mai reîntorc în circulație. Durata de viață în sânge este de trei ore. La nivelul măduvei hematogene granulocitele se găsesc în două compartimente: un compartiment mitotic care conține celule care se divid (precursorii granulocitari suferă 4-5 diviziuni în acest compartiment) și un compartiment postmitotic sau de maturație (până la stadiul de metamielocit și granulocite mature) care nu mai este capabil de diviziune. Trecerea din compartimentul postmitotic către
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
aprilie, soare, primăvară, un alt anotimp, fervoarea și intensitatea orașului New York pe cale de a fi desemnate drept primăvară; sprijinit de o sofa portocalie moale, ca pielea; cu picioarele pe un covor finlandez ruginiu cu miez sau nucleu galben - cu fusuri mitotice; privind În jos la o stradă; pe acea stradă, o fereastră de croitorie pe care spiritul timpului prin acțiunea inconștientă a mâinii unui băiat Îi scrijelise augurul. E nebună specia noastră? Dovezi destule. Totul, desigur, pare invenția omului. Incluzând nebunia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
polisomi giganți; -prezența de incluziuni lipidice ceva mai numeroase, dar fără caracter patognomonic. 3. Nucleul. Modificările nucleare sunt, din punct de vedere anatomo-patologic, cele mai importante pentru diagnosticul pozitiv în cancer, mai ales în situația prezenței lor concomitente cu anomaliile mitotice. Nucleii celulelor canceroase prezintă următoarele caractere: -talie mare, care uneori inversează raportul nucleo-plasmatic și ajunge la forme gigante; -morfologie extrem de variată în același câmp microscopic, în dezacord, cu morfologia celulară; -existența de nuclei multipli, monstruoși, de dimensiuni și forme diferite
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]