6,081 matches
-
că, inhibat de sfială, va rata comunicarea ce va aluneca în banal și derizoriu. Ce ghinion! Pe T.M. îl venera, citise pe nerăsuflate Casa Buddenbrook și Muntele vrăjit, fusese uluit de culmile atinse în înțelegerea tipologiilor, în inventivitatea fabulației, în miza discursului narativ. Față în față cu marele om, tatonând sfera de sus a creației, s-a simțit invadat de același simțământ de crispare, nu putea decât să se bâlbâie, să mormăie ceva nedeslușit. Încercase să lege o discuție cât de
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
amoros", primul dând la iveală cea mai consistentă corespondență particulară de la începutul veacului al XII-lea, circumscrisa temei predilecte a studiilor de literatură medievală - l'amour courtois, iar cel de-al doilea comentând, în tradiția Annalelor, statutul cuplului erotic, cu miză pe imaginarul feminin. Tema iubirii medievale - căreia cele două lucrări îi oferă noi oportunități de analiză - se atașează unei caracteristici esențiale a ,omului medieval": penitenta. , Chiar dacă nu este călugăr, penitent prin excelență, chiar dacă nu este obsedat de ideea că munca
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
morală și spirituală a României în anii care au urmat căderii regimului comunist. Ideile sale sînt cel puțin la fel de percutante ca cele expuse de Horia-Roman Patapievici în faimosul și foarte controversatul său eseu Omul recent. Enunțarea unor idei cu asemenea miză într-o carte de ficțiune este, într-un fel, contraproductivă. Un roman presupune o cu totul altă grilă de lectură decît un eseu. În lumea contemporană, în condițiile dezvoltării fără precedent a tehnologiei comunicaționale, cînd marile dezbateri de idei se
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
mult mai mare în societatea românească, dacă autorul ar fi optat pentru calea dreaptă, explicită, a eseului. Acceptînd definiția clasică, potrivit căreia romanul este construcție și personaj, se observă cu ușurință faptul că, la cele mai multe dintre romanele lui Dan Stanca, miza autorului nu cade nici pe construcție, nici pe personaj, ci pe ideile și intepretările naratorului la adresa faptelor și concepțiilor personajelor. De aici caracterul cvasi-eseistic al acestor romane. Mila frunzelor este, pînă în prezent, cartea lui Dan Stanca cea mai apropiată
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
integrată în compoziție, ci spre relația dintre ele, spre acțiunea în plină manifestare. Cu alte cuvine, în acele momente în care ambele sînt necesare în egală măsură și cînd adevărata preocupare a lui Baba este interacțiunea lor. Însă atunci cînd miza picturii este arhitectura obiectului, materialitatea acestuia sugerată prin mijloace specifice convenției artistice, și marea problemă plastică - dar și metafizică și morală în același timp - o reprezintă dialogul dintre lumină și întuneric, prezența umană este doar presupusă, invocată indirect, ca și
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
dorește a fi o istorie inedită a umanității, din perspectiva succesiunii a o sută de generații aparținînd aceleiași ramuri genealogice. Aceasta urmează să acopere intervalul de timp din Antichitate (căderea Babilonului), pînă în zilele noastre. Este inutil să vorbesc despre miza uriașă a unui asemenea pariu literar. O astfel de carte presupune o familiarizare deplină cu istoria civilizației, cu modul de viață al oamenilor dintr-o anumită perioadă cu nivelul tehnologic, cu formele organizării statale și cu ideile care circulau în
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
al volumului Eminescu și Novalis. Paradigme romantice (1999), Ștefan Melancu propune în 2001 o exegeză ferventă asupra pamfletului arghezian, sub titlul Apocalipsa cuvântului, recomandată de Nicolae Balotă. Structura studiului critic despre pamfletul arghezian, organizat pe trei mari capitole, indică o miză triplă: 1) să stabilească fundamentele teoretice ale pamfletului ca scriitură și ca apartenență la un gen literar; 2) să descrie repertoriul tematic al pamfletului arghezian, explorând aria lui de cuprindere, în capitolul II, Universul pamfletar; 3) să analizeze mijloacele artistice
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
Mai mult, dialogul shakespearean clarifică faptul că, în momentul în care Antonio se împrumută, Shylock nu cere dobândă pentru că e sigur că venețianul îl poate plăti, așa că ceea ce părea pentru mulți - o prejudecată care subzistă în privința recepției acestei piese - o miză inumană se dovedește una tocmai generoasă și absurdă. Bine, există și un risc al contextualizării lui Radford: în prologul oferit de el ți se spune că evreii nu aveau voie să părăsească ghetoul noaptea, iar în film acest lucru se
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
de fiecare dată de gîndit. De aceea, dincolo de retorismul ei, piesa lui Gabriel Diradurian merită salutată și pentru simplul fapt că are meritul incontestabil de a pune inteligența în mișcare. Dacă teatrul lui Gabriel Diradurian are, în intențiile autorului, o miză foarte mare în plan filozofic și existențial, proza aceluiași autor se află exact la polul opus. Micile sale scenete rupte din viața cotidiană (în cazul multora dintre ele acțiunea se petrece în perioada comunistă) nu vor să demonstreze nimic. Ele
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
opus. Micile sale scenete rupte din viața cotidiană (în cazul multora dintre ele acțiunea se petrece în perioada comunistă) nu vor să demonstreze nimic. Ele sînt doar niște mici felii de viață, chipuri ale existenței banale, aparent lipsite de orice miză. E drept, de cele mai multe ori, ele conțin un final vag exemplar, o mică perlă de inteligență practică, dar de cele mai multe ori aceasta nu reușește să salveze impresia de ușurătate, de anecdotică, de lipsă de conținut care domină ansamblul. Unele dintre
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
politică). Acesta e visul politic al lui Mircea Cărtărescu, politic precaut, echilibrat, mai degrabă de centru. Cît privește dimensiunea culturală a ideologiei, scriitorul se arată nu neinteresat de querella ,boierii minții" VS. ,oierii minții", dar dezamăgit, scîrbit chiar, de falsa miză, de sterilitatea și de arsenalul cu care se poartă ,cearta intelectualilor". Adevăratul adversar - spune amar Cărtărescu într-un articol de o directețe și o sinceritate dezarmante pe care ar trebui să-l recitim cu toții din cînd în cînd - e însăși
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
un articol de o directețe și o sinceritate dezarmante pe care ar trebui să-l recitim cu toții din cînd în cînd - e însăși mediocritatea noastră: , Dihotomia Ťideologicăť dintre păltinișeni și postmoderni e cu atît mai tristă cu cît, de fapt, miza ei e destul de mediocră. Nu sîntem o cultură mare, care să aibă la ora aceasta titani ai gîndirii și spirite creatoare triumfale, între care să merite să urmărești o polemică. Nu avem nici, în ordinea unei concepții mai adecvate vremii
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
transparență. Nu e, de aceea, de mirare că are adversari, destui contra-opinenți care nu sunt dispuși să-i recunoască vreun merit sau vreo calitate. Și e - o spun răspicat - o profundă nedreptate. Explicabilă și previzibilă, dar nu justificată. Una din mizele cele mai importante ale criticului a fost și continuă să fie susținerea postmodernismului în general, ca schimbare de paradigmă, și a postmodernismului românesc în special. O dovedește volumul său Postmodernism. Din dosarul unei ,bătălii" culturale, ajuns în 2002 la a
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
umorului, ei să nu rîdă. Să nu rîdă pentru că nu au înțeles nimic! De fapt, nici nu ar fi vina lor. Ar fi exclusiv vina mea, pentru că nu m-am făcut înțeles." Numai că romanul lui Bogdan Mirică își ratează miza de a fi o demonstrație derizorie, în cheie minimalistă, a unei semnificații dramatice. Rămîne o carte-ghiveci populată de niște personaje-fantoșe, nu în sensul absurdului mecanomorf ci al inconsistenței, puse cu forța să facă eschive pe hîrtia care, sărăcuța, poate suporta
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
Ruse. Implicarea Germaniei și Franței în negocierile de la Minsk vizând încetarea ostilităților din Ucraina, desi salutara, a relevat încă odată slăbiciunile diplomației europene și incapacitatea Uniunii Europene de a acționa ca actor coerent și decisiv în rezolvarea unei crize cu mize substanțiale pentru Uniunea Europeană ca entitate politică de sine stătătoare. Absența Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate și a președintelui Consiliului European din "formatul Normandia"14 sau diviziunile apărute treptat între liderii europeni cu privire la menținerea regimului de sancțiuni
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1 (Anexă 1) "AICI, ACUM. Creștem Moldova. Lideri pricepuți. Economiști de succes din toată Moldova propuși de cetățeni. Cresc economia, ocrotesc familiile, respectă tradițiile. Oameni de cuvânt, de bună credință. PDM: Creștem Moldova!" În spot lipsesc protagoniștii, fetele liderilor politici. Miza este textul publicității. Este destinat receptorilor cu necesități cognitive (NC) mai mari18. Pe planul de final al spotului apare brâul moldovenesc. Aceasta ne duce la ideea că stafful PDM, incluzând simbolul brâului moldovenesc în publicitatea electorală - stradală și audiovizuală - a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
subjugați nu a putut fi împiedicat, cum nu au putut fi împiedicate tragedia cehilor, a slovacilor sau a polonezilor"31. Dezbaterea din primul deceniu postdecembrist cu privire la semnificațiile actului de la 23 August 1944 au articulat o chestiune istorică într-una politică. Miza discursiva a fost monopolul asupra dovezilor istorice privind reintegrarea țării în Europa și, din această cauză, evenimentul din 1944 căpătase o aură semnificativă. Desprinderea de Germania nazistă era, pentru rege și susținătorii săi, dovada incontestabila a opțiunilor pro-vestice ale monarhului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Vlastos într-un alt opuscul intitutlat Christian Faith and Democracy 3 și publicat la doar un an după The Political Religions (în 1939). Despre "realitatea în sine" și despre "simbolismul lingvistic", Voegelin scrie următoarele: "Acum înțelegem mai clar care este miza: problemă fundamentală nu este corectitudinea unei definiții; ea reprezintă o chestiune de viață și de moarte. Și mai mult decât atât, problemă fundamentală este întrebarea dacă omul poate exista la modul personal sau trebuie să se confunde într-un realissimum
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o clipă, intru binele comun. Ar fi pentru prima dată și ar fi strigător la cer de spiritual gestul! Așa că îmi permit să nu cred, vis-a-vis de chestia asta cu taxa auto că ar avea, la scară noastră vorbesc, o miză în ceea ce privește poluarea. E cert, miza este de natură pur economică! O măsură populistă a guvernului Tăriceanu. Și-au luat-o în cap acum, daca Laszlo Kovacs le-a dat ok-ul pentru taxa. Sunt curios dacă ne vor spune de când vor
Audiere publică pentru taxa auto by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82867_a_84192]
-
Ar fi pentru prima dată și ar fi strigător la cer de spiritual gestul! Așa că îmi permit să nu cred, vis-a-vis de chestia asta cu taxa auto că ar avea, la scară noastră vorbesc, o miză în ceea ce privește poluarea. E cert, miza este de natură pur economică! O măsură populistă a guvernului Tăriceanu. Și-au luat-o în cap acum, daca Laszlo Kovacs le-a dat ok-ul pentru taxa. Sunt curios dacă ne vor spune de când vor da banii înapoi. Găsiți un
Audiere publică pentru taxa auto by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82867_a_84192]
-
francofonia nu e o boală. M-am înșelat amarnic. La București, francofonia s-a transformat într-o adevărată ciupercă. Și nu-mi închipui nici un moment că de vină ar fi francezii. Cei care au facut dintr-o reuniune internațională fără miză publică o mâncărime națională sunt tot românii noștri ultra-zelosi, cei pe tunsoarea cărora se mai vede și astăzi urma chipiului de plotonier. Sales conards! Oui, monsieur, on va mourir avec la raison dans notre bras sau așa ceva... Hai că n-
Merde alors! Pe ei, pe ei, pe mama lor! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83052_a_84377]
-
pe altii(pe noi și pe tine) să fie tautologici, demontind marota mansuetudinii marxismului și alege să te altoiască unde te doare mai tare:la brand, la imagine, adică la “organul” care-ți stimulează secreția de bălării. Intuind, deci că miza centrală a pruritului tău nu e reanimarea marxismului ci(că întotdeauna) ratingul personal, Pleșu înțelege că numai dacă sabordează brandul “Bucurenci”,trimite la fund aberațiile care înfloresc la poalele lui. Or brandul, irațional prin definiție,nu poate fi zgiltiit cu
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
lumea reală. Înjurăturile nu sunt nici macar mai savuroase. Sunt doar mai multe. Blogul lui Ciubotaru se cheamă “Relax, u have plenty of time”. Enough said. Doctore, cură te ipsum. Cosmin, menționarea acelui text în contextul discuției de față (a cărei miza sper să nu se piardă dincolo de farurile mașinii Smar0t) își găsește cel mult doar rațiuni anectodice. “Modul specific” în care AP privește mediul virtual e total asimetric cu deranjul provocat de articolul inițial din Evz. Articol ce merita lăudat cel
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
în mânecă cu utopia, se referă (foarte sumar) la un segment precis din cyborg fiction (cel feminist) și ca atare afirmația din citatul respectiv e departe de a circumscrie tendințele acestei specii literare. De altfel, intenția explicită a autoarei și miza textului e de a demonstra că cyborg gender e o întrupare/imagine (embodiment) care ar putea fi - dacă femeile ar lua decizia politică de a și-o asuma - o posibilitate locală pentru o răzbunare globală. Dincolo de aceste exemple de inducere
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
în special vinovăția femeilor în compromiterea unei căsnicii atrăgea după sine și pierderea drepturilor asupra patrimoniului propriu. Chiar dacă toate aceste informații, mai mult sau mai puțin explicite, se regăsesc în textul și în subtextul expoziției Zestrea, ele nu sînt singura miză a acestei expoziții și nici pe departe cea mai importantă. Pentru că în afara nivelului ei narativ, expoziția se sprijină pe un bogat inventar de obiecte, de forme și de imagini. De la textul foii de zestre, element descriptiv și grafic în același
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]