144 matches
-
și nici cadența, taciturn și febril în același timp, scufundat ca un foetus în pîntecele umed și nocturn al materiei, cu sperma și cu zoaiele facerii curgîndu-i ca secrețiile unui vulcan noroios printre degete, dar incurabil însetat de lumină, de mlădierea ei pe vibrațiile cărnii, oare cum putea el să se întîlnească, în același spațiu, cu Ioan Alexandru: cel care a trăit prin cuvinte cu credința patetică, nu o dată imperativă și, de multe ori, îmbrăcată în veșmintele imprecației, că în lumea
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
Demiurgului, ,,cerul nou" privit de vizionarul din Patmos. Dar idealul războinic al luminii e de fapt utopie și ficțiune - deconspiră epilogul acestui manual, alcătuit din anecdote moralizatoare: fata încântătoare, Șeherezada acestor tâlcuri, corespondenta Fatimei din Alchimistul, se îndepărtează, într-o mlădiere melodică, ca în poemul simfonic al lui Rimski-Korsakov, ,,spre luna care răsare". Moment de apogeu al ficțiunii asezonată cu ingredientele feeriei, apariția lunii - semnificantul astral al poeziei, nebuniei și mareelor subconștientului - ,,îneacă" morala anecdotelor în poveste. Dar, ce altceva este
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
de extremul acut, strălucitor și percutant. Mobilitatea instrumentului său, ce-i permite și abordarea pasajelor de coloratură, se împletește cu incisivitatea în accent, cu impulsul dramatic conferit frazei muzicale, fiecărui cuvânt. Pe de altă parte, ductilă, vocea este capabilă de mlădieri în eterate sunete, mergând până la transparente pianissimi. Cu solidă susținere tehnică, soprana a știut să supună aceste daruri native unei profunde culturi stilistice ce i-au permis diversificarea repertorială. Aici se găsesc marile secrete ale absolutului artei Marianei Nicolesco, pe
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
receptarea generoasă a lui Nicolae Iorga din "Sămănătorul", în mai multe episoade, considerându-l, chiar în 1904, pe Mihail Sadoveanu "mai puternic decât toți cei mai tineri prin bielșugul producției sale fără pripă și fără zăbavă, liniștită și sigură, prin mlădierea care îi îngăduie să înfățișeze viața supt toate aspectele ei". E adevărat că N. Iorga nu avea simțul valorii, lăudând în egală măsură pe toți scriitorii din grupul sămănătorist. Despre articolul cu titlul Doi povestitori: Vasile Pop și Mihail Sadoveanu
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
un excelent portret: ,Putere logică, dialectică și totuși un anume lirism de fond, filiații și vizări metafizice și totuși apreciind viața de societate; un oarecare dogmatism de ultime rezerve, de mari certitudini și totuși un relativism de rară capacitate de mlădiere; tenacitate și subtilitate sau intransigență și abilitate tactică; îndrăzneală neobișnuită și modestie dusă uneori pînă la un tulburător anonimat; păgînism și ascetism, ceva de om de Renaștere și totuși ceva de cruciat; om de societate, uneori chiar de viață mondenă
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
avea astfel o ordine melo-ritmicăpe fondul unui acompaniament pulsând aleatoriu, după care acesta să se contureze prin periodizare, în vreme ce melodia se destramă în aleatorism. În cele din urmă, măiestria artistică se relevăprin felul (mai mult sau mai original/imaginativ) de mlădierea acestor raporturi și poziții. footnote> al unei mișcări sonore menite să încânte. 5. Timp catartic (dezatractor) = atunci când, în intervalitatea sa, TA orientează ireversibil de-parcursul OS, dinspre un tot mai înainte-de-acum spre un când (va) echivalent acum-lui. Ca să înțelegem acest
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
și poeta Maia Cristea-Vieru ne îndeamnă să-l îmbrățișam pe Artur Silveștri ca fiind: „a fost și va rămâne un far, unul dintre cele mai minunate modele umane ale acestei epoci, în care tocmai modelele și caracterele lipsesc”. Că o mlădiere a spiritului, Gabriel înflorea în oamenii pe care și-i alegea cu migala, cu dorire, cu duh, îi sadea apoi în sufletul său pentru a înmiresma Marea Grădină a Maicii Domnului nostru. Gabriel Artur Silveștri era conștient că Neamul nostru
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
caraghioase" O iubeam și mai mult, devenise indispensabilă, necesară" ca o mîncare delicată, nutrindu-mi întregul meu corp frenetic" Să-și ațintească ochii verzi, fascinanți, înfundați în orbite" Să facă doi-trei pași și eu să admir elasticitatea ființei ei teribile, mlădierea ei feroce, de animal tînăr pleacat după pradă, după nuci, după mere" fesele perfect rotunde, pîntecul plat înflorind amenințător într-o corolă largă de buric adînc, absorbant" O unghie atinsă mă electriza" Doamne, șopteam, adu-o la mine în casă
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
de mari viziuni romantice, nu cosmice, ci doar terestre, în spațiul cărora concretul despăturit chirurgical impune marea artă. Al doilea departament l-ar constitui iubirea - nu exaltata, dar vibrantă, pulsatorie. Cândva, instalată normal și dispărută fără urmă, impune prin reverberație mlădieri de gand și zâmbete cu ochi luminoși: „număr în tranșă: dimineți, boabe de roua / apusuri de soare // atâta distanță-ntre noi și atâta uitare” („Pescăruși în furtună”). Idem poeziile: „Azi nu te mai privesc, frumoaso, în ochi”, „Nedumerire” („Mă-ntreb
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de mari viziuni romantice, nu cosmice, ci doar terestre, în spațiul cărora concretul despăturit chirurgical impune marea artă. Al doilea departament l-ar constitui iubirea - nu exaltata, dar vibrantă, pulsatorie. Cândva, instalată normal și dispărută fără urmă, impune prin reverberație mlădieri de gand și zâmbete cu ochi luminoși: „număr în tranșă: dimineți, boabe de roua / apusuri de soare // atâta distanță-ntre noi și atâta uitare” („Pescăruși în furtună”). Idem poeziile: „Azi nu te mai privesc, frumoaso, în ochi”, „Nedumerire” („Mă-ntreb
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
creeze femeia, își dădu seama că folosise toată plămada pentru crearea bărbatului și că nu-i mai rămăsese nimic. După ce se gândi, făcu precum urmează: luă rotunjimea lunii și întortochetura plantelor agățătoare, îndărătnicia cârceilor volburii și tremurul firelor de iarbă, mlădierea trestiei și farmecul florilor de lotus, privirea blândă a căprioarei și înverșunarea cu care se apără albina, bucuria zglobie a razelor de soare, plânsetul norilor și nestatornicia vântului, sfiiciunea iepurelui și înfumurarea păunului, moliciunea pufului de papagal și duritatea diamantului
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
rămâne unul Inspirația bogată și cugetarea „Elena Farago“, prima casă memorială dintre autorii preferați ai generațiilor de adâncă, muzicalitatea și forma desăvârdin Craiova. Printre oaspeții de seamă ai copii de ieri, de azi și de mâine, o șită a versului, mlădierea și stăpânirea poetei s-au numărat și importanți prelați Doamnă a sublimului copilăriei noastre. unei limbi pline de rezonanță sunt atuai Bisericii Ortodoxe, care, fie în vizită, 13 D Lestine iterare azi ați rostit bisericii din suflet,JURNAL suspinul de
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
Marianei Marin (poeta etern-adolescentă, refuzând încăpățânată "maturizarea" conformistă; ori Anne Frank, copila găsindu-și sfârșitul în lagărul de la Bergen-Belsen) nu sunt maleabile și bune conductoare ale imperativelor zilei, ci materiale umane realmente refractare. Linia curbă a flexibilității convingerilor și a mlădierii comportamentale nu apare, aici, nici măcar din neatenția eului liric. Încordat la maximum, cu așteptări morale contrariate, dar vibrând prin toate corzile poemului, acesta exclude aprioric acomodarea călduță, tranzacția laborioasă, simpla colaborare. De aici și senzația de stranietate pe care o
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
de-a aplica, unui "set" de cărți apărute la mică distanță, aceeași "măsură". Lovinescu profită de el, fără să lase niciodată mulajul în care prinde formele literaturii să se întărească prea tare. Trecutul trebuie să se prelungească spre prezent cu mlădieri firești, nu cu superbia antipatică a călătorului cu loc rezervat. O tradiție oarecum curtenitoare, care se impune fiindcă mai e de folos, nu pentru că vremea noastră i-ar datora reverențe, e cea pe care o caută criticul printre texte-fetiș. Revizuirile
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
Să sosească cu spaima nopții în spate. Și să găsească lumina scăpării în bordeiul acesta de scânduri... S-o întâmpin sprinten ca un husar, Iliad, s-o ajut să-mi scoată din buleandra siberiană liniile lungi ale trupului ei și mlădierile de călăreață a stepei..." (p. 71). Fantasma se profilează ambiguu între puritate și senzualitate, iar Rusoaica așteptată nu va fi nici spioană, nici evreică, adică nu va fi grevată de nici o circumstanță suspectă: "Asta se va întâmpla la iarnă, Iliad
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
erotică a celei mai concrete corporalități. Ragaiac rămâne un vicios în modul de a gândi, un incurabil al iubirii carnale. Prin urmare, însăși "mântuirea" se îndepărtează ca scop ultim, întrucât frenezia imaginației se consolează cu Niculina, "șarpele acesta ale cărui mlădieri mi-ar potoli arșița atâtor imagini tăioase ca razele din amiezile aprige de vară" (p. 187). Niculina aparține unei arșițe de vară a pasiunii, ipostază pe care o detestă și vrea să o depășească, pe când Valia, adevărata rusoaică, l-ar
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
o importanță capitală; și dacă el a fost cucerit și preocupat până la absorbire de realizarea unor ritmuri cât mai diverse și mai dificile, acesta nu a fost un simplu exercițiu formal, ci a contribuit în bună măsură la procesul de mlădiere și perfecționare a limbii noastre". Câți din copiii români de odinioară, nu am profitat de aceste producții de netă orientare didactică, cuceritoare și formatoare? Poezia "Cântec" se numără printre aceste capodopere, de inegalabilă grație. O mică anecdotă în versuri: un
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
dramatism. Ca și în concetul pentru pian și orchestră, solistului îi revine rolul de narator al acestor confruntări, dar și de reconciliator. Simfonia a XV-a aduce noutate și frumusețe în spiritul enunțat în Estetică: „Frumusețea veche este permanentă în mlădierea, forța ei și inepuizabila ei facultate a-tot-creativă; frumusețea nouă, una din infinitele eflorescențe posibile ale celei vechi, nu poate fi decât accidentală. În arta adevărată, care este privilegiul exclusiv al unui geniu al cerurilor, nu al unui geniu al lumii
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
gheară, / în timp ce carnea-i smeadă, o simți cum / emană un mortal parfum" (Charles Baudelaire). Cu o fantezie zglobie pe o tramă mitologizantă: Mi-ar trebui un bun penel / Pentru a-l zugrăvi pe el, / Pe mîțu-mi plin de duioșie, / De mlădieri, de farmec, - și e / Vădit că nu am har; dar, cel / Puțin, pot spune că pe-acel / Zeu, Amor, îl întrece-n fel / Și chip, la chip și-n gingășie, / Mîțul meu. // Că nu s-ar mai schimba defel / În
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
fi repetat: Un lingușitor reptil, în politică un tâlhar, în morală un c... iar în purtarea către Klopstock, Merk, Herder este un copil arțăgos! În fine, dar deloc pe ultimul plan, se cuvine să mai relev că în procesul de mlădiere, de șlefuire a limbii literare române prin care aceasta trecea în primele decenii ale sec.XIX, traducerea unui Goethe sau Schiller punea translatorilor români dificile probleme de găsire a celor mai fericite echivalente și de păstrare a metrului original. De
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
cît cuvintele unei idiom au o încărcătură mai mare de generalitate, cu atît idiomul în cauză e mai bătrîn. Așa cum un trup, pe măsură ce îmbătrînește, își pierde elasticitatea și atinge pragul sclerozei, tot așa o limbă, abstractizîndu-se, își pierde putința de mlădiere a sensurilor concrete. Și astfel, desprinderea de realitate a cuvintelor uzuale, chiar dacă oferă avantajul unei lărgiri a înțelesului, reprezintă o sterilizare a bogăției inițiale a înțelesurilor spontane. Grecii, atunci cînd au început să filozofeze, aveau o limbă de o prospețime
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
de Andrei Zanca: Rezultatul este asemănător celui dintr-un dans, în care cei doi parteneri își Ťinventeazăť în deplină sincronizare, netulburați de vreo impunere, pașii necesari într-o armonie fluidă și simbiotică: rostirea românească se reîntoarce în franceză într-o mlădiere congenială de ecou". Ne slujim de prilej pentru a ne exprima adînca mirare în legătură cu faptul că nici o editură din România, inclusiv Institutul Cultural Român, aflat acum sub o nouă conducere, nu s-a arătat pînă azi dispusă a tipări excelenta
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
ritualului, după toate cerințele datinilor, așa cum o făcuseră moșii și strămoșii lor veniți de pe depărtatele meleaguri ale Indiei. Oamenii șatrei constituiți în grupuri vesele, au început să cânte și să joace, însoțindu-și pașii și cântecele de gesturi ale mâinilor, mlădieri ale trupurilor, trăind la cea mai înaltă temperatură, cu toată intensitatea, bucuria evenimentului. Mireasa, îmbrăcată într-o rochie albă de parcă ar fi fost clătită în zorii acestei fericite zile, ieși din cortul ei secondată de părinți. De la primii pași, începu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
grăbit pe calculator, unde apăruse un text mai lung însoțit de niște imagini de o calitate destul de îndoielnică, care trebuiau neapărat înlocuite sau măcar retușate. Vru să mai spună ceva, dar în receptor începu să turuie un glas feminin, cu mlădieri de șarpe, care-l făcu să tresară: De la Televiziunea Română... Camelia Mandache, redactor principal la emisiunea „Universul afacerilor”... Cu domnul redactor-șef Andronic... A, dar ce voce ai azi, dragule, vai, nu te-am recunoscut!... Ce-ai pățit? Nimic, am răgușit
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Un autor polivalent semnat de Mircea Popa: Nu se poate vorbi despre Romulus Cojocaru fără a ține seama de risipa de inteligență și de muncă pe care a depus-o pe tărîmul literaturii. Spirit vagant, nativ înzestrat pentru folosirea și mlădierea cuvîntului, Romulus Cojocaru are o anume febricitate a scrisului, un mod de a fi mereu activ și nou, gata să abordeze noi subiecte și teme artistice. Ficționalitatea era la el un mod de a trăi realitatea și a răspunde la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7398_a_8723]