11 matches
-
Articolele Autorului EMINESCIANA ACUM ȘI DE-A PURURI CEZARINĂ ADAMESCU INVOCAȚIE: Vino-mi-te, vino iară, și te ada, adă-mi-te, să aprinzi o stea amară dintre stele nemurite. Adu-mi viața din murire, trage-mi cerul în priviri, Mlaja intru nălucire Pan’ la primele iviri Ale tainicei Selene Raiul înviind în gând, când se prăbușește-n vene Sângele de dor, plângând... Vino, palide Luceafăr, ca pe valuri reci călcând din imperiul încă teafăr părăsit de nu știu când. Vino
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminesciana_acum_si_de_a_pururi_cezarina_adamescu_versuri_cezarina_adamescu_1326264630.html [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]
-
sfinte. În cele din urmă, nepotul se sculă bombănind și nu tăcu până nu căpătă o palmă grea după ceafă. Aduse de sub șopron vestitul cărucior al bunicului său, Încărcă În el coșul acoperit cu o țoală cusută de Împletitura de mlajă cu niște sârmă subțire folosită de obicei la Întocmirea ramelor pentru stupi. Bătrânul, În răcoarea și neliniștea dimineții, mergea tăcut Înspre stația de autobuz. Pentru prima oară În viața lui auzi deslușit zgomotul făcut de roțile căruciorului pe nisipul, prundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
era pumnalul dacic „sica”. Cosorul a fost înlocuit de foarfecele cu rac care se folosește și astăzi. Pentru înfigerea în pământ a aracilor de vie, se folosește „chitonogul”, urmașul țărușului primitiv de plantat. Legatul viței de vie se face cu „mlajă” (salcie) tăiată din luncă. Uneltele folosite se confecționau în fiecare gospodărie: mustuitorul, coșărcile sau sacii de vie. Dogarii confecționau călcători, căzi, ciubăre, butoaie și putinici. Ciubărul era prins cu un „căluș” de lemn de mijlocul unui drug și se purta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de pe acel loc viran, tăia cu un fierăstrăiaș de mână crengile mărunțindu-le. Bucățelele acestea le așeza într-un paner frumos pe care femeile de aici le poartă în spate cu niște curele trecute pe după umeri. Panere frumos lucrate din mlajă, în forma unor piramide trunchiate cu baza în sus. Cotoarele mai groase le așeza într-o grămăjoară deosebită, pe care avea s-o lege cu alte curele, ca s-o poarte într-adaos. Lucra încet și metodic cu fierăstrăiașul. Părea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trăiți ! - Unde ai fost aseară, moșu’ Bogza ? - Acasă, trăiți ! Subofițerul trânti cu palma în dosar. - Moșnege, uite ce este : azi e duminică și n-am chef să pierd vremea cu dumneata. - Nu, să trăiți ! - Unde ai fost aseară ? - Am tăiat mlajă în Mâliște ș-am adus vaca de la suhat, răspunse moșul dintr-o suflare. - Bun, dar după asta ? - După asta am pus de mămăligă ș-am închis găinile, să trăiți ! - Pe urmă ? - Pe urmă am mâncat și m-am culcat, răsuflă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
uriaș al cerului; colb de argint; sfărâmături de oglinzi; cunună de maci sălbatici; copaci cu mantii voievodale; copaci înveșmântați în verde; risipă de petale; drumuri-nalte de cocori; albele stihii; mingea de foc a soarelui; pernuțe de mușchi; pătuț de mlajă; tron de piatră; reci oglinzi de apă; pacea serilor de toamnă; în depărtări albastre; apa sună somnoroasă; pragul apelor nestăpânite; miros răcoritor de brad; frunzele se înroșesc de emoție. Despre noapte: nopțile de poezie; noaptea minții mele; amurg rece; noaptea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mari, cercetam văzduhul la linia pămătufurilor roșcate, spre asfințitul înflăcărat, ori cărările lungi în trestii, ori bolțile întunecoase ale sălciilor, în care se cerneau stelele, florile de lumină, și inima-mi bătea grăbit când un fir de papură sau de mlajă se clătina. Acum puteam să deosebesc clătirea domoală a vântului, de fiorul ușor, sfios, pe care-l da strecurarea paserei de apă. Deosebeam acum cu urechea și zborurile ca izbiri de vânt ale rațelor, de fâlfâirile moi, abia auzite, ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu îndemânare. Mi-au povestit frumos și din cărțile citite la bibliotecă. Din felul cum a predat constat că învățătorul este stăpân pe metoda de predare, are tact și răbdare.” La lucru manual elevii erau învățați să facă împletituri din mlajă pentru coșuri, împletituri din paie pentru pălării și împletituri din sfoară pentru genți. La fiecare lecție avea în atenție latura practică, formarea deprinderilor practice, utile mai târziu în viața de zi cu zi. Prin activitățile practice erau valorificate materiile prime
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
a Siretului (Podul lui Dumitru, moara lui Cioașcă); pădure mare, cu diverse specii de copaci, predominant fiind stejarul și ulmul; iar în lunca Siretului, aproape de malul său estic, era o fâșie numită de către localnici chici, în care creștea exclusiv mlăjet (mlajă), folosită la împletitul coșurilor și la legatul viței de vie pe araci. Se confirmă prin acest aspect, dar și prin altele, alegația lui H. H. Stahl, privind existența fenomenului de „arheologie socială sui-generis” în satele românești cu mare vechime, citându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
doi cai; 1 (un) cal roibu; 1 (un) cal murgu; -2 (două) kile păpușoi într-un coșăriu; 2 (două) clăi, una mohor și una di fânu din cari să hrănescu vitili; -4 (patru) știubei, două di lemn și două di mlajă; 1 (un) coșar di mlajă cu șasă banițe făină păpușoi; 4 (patru) baniță făină de secară; -1 (una) păreche vătale; 1 (un) sul; 2 (două) scule tort di cânipă; (un) sulu cu o foaie de scoarță nițăsută; 8 (opt) perine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
roibu; 1 (un) cal murgu; -2 (două) kile păpușoi într-un coșăriu; 2 (două) clăi, una mohor și una di fânu din cari să hrănescu vitili; -4 (patru) știubei, două di lemn și două di mlajă; 1 (un) coșar di mlajă cu șasă banițe făină păpușoi; 4 (patru) baniță făină de secară; -1 (una) păreche vătale; 1 (un) sul; 2 (două) scule tort di cânipă; (un) sulu cu o foaie de scoarță nițăsută; 8 (opt) perine de capu, fețăle de Hăsa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]