36 matches
-
cu barda în oricine.O fi nebună dar are o umbră de luciditate ca să nu dea în copii. Mă ridic de jos și-i zic imitând un act sexual : -Anăă ? Face futa tu ? -Hăă ? Fi a dacu tu ! Ușine ! Spui moșica ! Amely râde privind spre Ana iar tocmai atunci vântul se întețește. -Ionele, ia vacile și coboară-le încet la vale că uite ce vine! Zice Bogdan în timp ce se îmbrăca. Cerul s-a întunecat dintr-o dată, armate de nori nervoși pluteau
AMELY P4.. FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Amely_p4_fragment_florin_ciprian_ispas_1348648052.html [Corola-blog/BlogPost/343604_a_344933]
-
a trecut, așa ... , pe nesimțite, iar legile au luat o gravă-ntorsătură ... Agoniseala părinților de-o viață-ntreagă a fost vândută de străini pe chiria de-o lună. Cât adevăr spunea Poetu-n versuri !!! Câtă durere poate să se nască, când nu moșica-ți taie ombilicul ... și nu mai ești legat de casa părintească. 1 august, 2013 Romanești SATUL Au inima sensibilă poeții ... Își cântă fiecare satul și-n orice slovă el încearcă să nu fie-ntrecut de altul. Sate de munte, de câmpii
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_ion_i_paraianu_al_florin_tene_1375414422.html [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
toți ai mei și am zăcut la pat într-un spital, că astăzi Legea nu-i Lege pentru toți și nimenea de nimeni nu are un habar. Cât adevăr spunea Poetu-n versuri!!! Câtă durere poate să se nască, când nu moșica-ți taie ombilicul... și nu mai ești legat de casa părintească. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: CASA PĂRINTEASCĂ / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1235, Anul IV, 19 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I.
CASA PĂRINTEASCĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1400526516.html [Corola-blog/BlogPost/349758_a_351087]
-
fond, Coca-Aimée era fiica lui vitregă, iar naratoarea reamintește întreaga poveste simili-incestuoasă din Drumul ascuns, insistând asupra proceselor pervertite din sufletul doctorului. Străina consfințește moartea fantelui de mahala, Lică Trubadurul, asfixiat împreună cu iubita de care îl lega o relație masochistă, moșica (duduia) Mari din Concert de muzică de Bach și, mai ales, din <b>Rădăcini</b><i>.</i> O sobă neobservată din cauza alcoolismului și a decrepitudinii, sfârșitul lor este sugerat de „gura lumii“ într-unul din puținele fragmente definitivate și publicate
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
tăcerea cu aprecieri directe asupra sentimentelor, așa cum le concepea: Cu cît era mai frumos amorul între două femei!“ Rădăcini (1938) nu schițează decât un proiect de căsătorie al lui Lică (unchiul) cu Mika-Lé (nepoata, fata sorei), după cum reiese din dialogul moșicăi Mari cu înapoiata Aneta Pascu; mai mult, căsătoria este dorită de o mătușă gârbovită (ramură colaterală), care, în senilitatea ei constrângătoare, vedea astfel singura modalitate de stabilitate financiară. În această lume, cuplul Ina / Lucian, creat sub auspiciile maestrului Marcian și
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
să fac ceea ce ea nu putuse. Provenea dintr-o familie cu alese tradiții militare, avea nepoți bine instruiți pentru fiecare armă în parte: Forțe Aeriene, Terestre, Navale. Familia Zavate era mậndria ei și, la rậndul lor, nepoții o respectau pe “moșică” ca pe o adevărată mamă. Femeie vrednică, cu suflet bun și blậnd, crescuse și nepoții din partea bunicului, mậndrinduse mai puțin cu ei, întrucật alde Constantinescu “fugiseră” din țară, iar pentru dậnsa asta echivala cu o crimă. Cea dintậi reacție a
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
să strângă surcele de pe rindea, ca să aibă copilul părul creț. După obiceiul locului, pe tot parcursul timpului, de când începeau durerile facerii și după aceea, femeia gravidă era îngrijită și supravegheată de către o bătrână din sat, care se numea „moașă” sau „moșică”. Dacă pe timpul lehuziei mama avea durerile specifice de după naștere, numite „răsuri”, atunci i se dădea să bea rachiu amestecat cu miere de albine. După naștere, rudele și vecinii vizitau mama și copilul nou născut, aducând daruri. La plecare, îi legau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
osînza celor care mor prin spitale. (Gh.F.C.) Brîndușele de toamnă sînt florile morților. (Gh.F.C.) Moașă Moașa pentru un copil e mai scumpă ca un naș sau o nașă. Pe aceștia, la zile mari, îi lasă la o parte, dar la moșica se duce să-i sărute mîna, căci ea a umblat cu lucruri spurcate, tăind buricul întîi și îngrijind de mamă pînă la „scularea de pe paie“. Lehuza dă moașei sale o bucată de pînză, cît ar face două mîneci de cămeșă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
multe și pentru fiica lui, Sia. Favorurile erotice au fost întotdeauna dublate de cele domestice, practice, printre care "aprovizionarea". Itinerariul bărbatului se construiește în continuare cu etape din traseul locativ: "Era drept că de la Dănculeț, din Piața Mare, pînă la moșica Mari, de la căpitanul de intendență cu nevasta cam ușurică, pînă la casa de marmoră a făinarului Razu, Lică nu ducea lipsă de aprovizionare." CASA DE ZID ȘI CASA DE SIMȚIRE Pentru a înțelege traiectoria personajelor, un avertisment explicit însoțește parcursul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
alte mari doamne ale orașului îi trimeteau trăsura pentru a o aduce să le ghicească. Aflu că nu e singura în mahala care s a ocupat cu vrăjitoria și cu medicina empirică. Celălalt doctor de ocazie era „moș Pascu”, soțul „Moșicăi”. Cînd, recent, fiind muribund, ștefănucă s-a dus să-l vadă, aceasta l-a împiedicat să comunice cu el, probabil ca nu cumva să-i afle vreun secret. Și ca numărul ciudățeniilor să fie mai mare, deși are în pivniță
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fiind muribund, ștefănucă s-a dus să-l vadă, aceasta l-a împiedicat să comunice cu el, probabil ca nu cumva să-i afle vreun secret. Și ca numărul ciudățeniilor să fie mai mare, deși are în pivniță butoaiele pline, „Moșica” i-a cerut o cană cu vin să aibă preotul cu ce-i împărtăși bărbatul. *N-am mai recurs de cîtăva vreme la caietul în care țin aceste însemnări, am notat însă pe manșete de ziar și pe fișe ceea ce
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Vucșor etc. De la forma contrasă vesĭ provin: Asău, Asan, Bascov, Bașcova, Bașeu, Băsești, Bășești, Beșa, Bosia, Boșteni, Chisău, Chișarăi, Chișcău, Chișinău, Chișoda, Chițoc, Escu, Esna, Iași, Iosa, Iosaș, Isaci, Isca; Masca, Mastacăn, Mășcătești, Meseșeni, Mischii, Misica, Mișca, Moisei, Moișa, Moșia, Moșici, Moșna, Moșneni, Moșteni, Moșuni, Mușa, Mușata, Mușca, Oasele, Oaș, Osica, Osoi, Oșești, Uiasca, Uiești, Vasca, Vaslui, Vașcău, Văsoaia, Văsui, Veza, Visca, Visuia, Vișani, Vișeu, Vișina, Vișinari, Vișoi etc. Din etimonul latin a rezultat în română a (se) bucura, iar din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Misica, 57 Mișca, 57 mladă, 104 mlaștină, 53 Moesia, 53 Moisei, 53 Moișa, 53 molan, 129 Moldova, 53 a momi, 135 mongol, 69 morav, 52 morlaci, 138 morman, 69 a mormăi, 180 moroșan, 54 moș, 54 moșan, 74 Moșia, 57 Moșici, 57 moșie, 54 Moșna, 57 moșnean, 54 Moșneni, 57 Moșteni, 57 a moșteni, 54 Moșuni, 57 mult, 53 munte, 69 Mureș, 57 a musti, 53 musulman, 74 Mușa, 57 Mușat, 137 Mușata, 57 Mușatin, 74 Mușca, 57 nalt, 186 natră
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pe care o cunoștea el bine. Duduia Mari hrănise câteva zile fetița cu un biberon de cârpă muiat în lapte cu apă și cu zahăr, apoi găsise la bariera Filipești o femeie căreia îi murise copilul de trei zile numai. Moșica îi întorsese laptele și îi cumpărare o mătură nouă ca să ție curat. Cum din cele două odăițe pe care le avea, una era liberă, duduia Mari găzduise un timp pe Lică la ea. îl scăpase, astfel de plictiseli cu altă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Când, după un timp, duduia Mari spusese lui Lică că a găsit pentru odaie un chiriaș serios, el tocmai se gândea să-și caute loc aiurea, cam lihnit de regimul lactat pe care îl ducea. Deprinsă să mănânce ia cliente, moșica nu putea suferi să gătească bucate și, când era liberă la ea acasă, lingea numai o ceașcă de lapte, ca o pisicuță . . . Lică., deoarece avea mare predilecție pentru duduia Mari, venea încă des pe acolo, primit mereu cu triluri de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
putea suferi să gătească bucate și, când era liberă la ea acasă, lingea numai o ceașcă de lapte, ca o pisicuță . . . Lică., deoarece avea mare predilecție pentru duduia Mari, venea încă des pe acolo, primit mereu cu triluri de plăcere. Moșica nu încetase să supravegheze fetița și se duceau amândoi s-o vadă ca o pereche drăguță. La botez, duduia Mari, care fusese nașă, întrebase râzând pe Lică cum o chema pe mama fetei, pentru a-i da numele ei. Lică
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Ea îl cunoștea numai ca pe un fluturaș ușor, care iubește drăguț. Lică, zvînturatui. se zbîriea totuși la nevoie la doică, ce se temea de dânsul. Lică avea și un alt fel de a fi, neobservat de duduia Mari. Totuși moșica avea dreptate. Ar fi fost greu să găsești în toată armata un plutonier mai fin ca Lică. Nu bătea soldații; o singură dată pălmuise o femeie, ce nu-și luase palma degeaba, și tot numai o dată sucise cam nervos gâtul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
doctor ce-i spusese că n-are nimic alt decât că stângul e mai leneș. Lică o zguduise cu atâta dispreț, că fata începuse a călca mai vioi. Din toate gazdele de mai înainte, Lică se gândise la duduia Mari. Moșica, în adevăr, nu plecase în Moldova si o dusese destul de bine cu mosafirii, cum zicea ea, și chiar făcuse afaceri bune. Primise pe Lică și pe Sia cu plăcere și se arătase așa ele drăguță, îneît numai ei singure Lică
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
un loc mai bun pentru noi traficuri! Acolo îi sta mai bine să fie familist și, cum tot lua cu ei pe duduia Mari, hotărâse să treacă pe la biserică și primărie. Fusese o nuntă frumoasă, la care Lică petrecuse minunat. Moșica, tot drăguță și delicată, părea o fetiță în rochie albă și voal. Ea propusese lui Lică să-1 asocieze ca voiajor pentru afacerile de vinuri. Pe Sia, care nu era bună de nimic în școala profesională unde o înscrisese Lina, și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Se cunoștea de atunci! îl îndopa ea cu bunătăți în pachete! ..." Dar cucoana Vera văzuse cum o dată aruncase porția pe maidan, îi trebuia lui cadouri de la ea! ... Nu găsea oriunde! . . . Era drept că de ia Dănuleț din Piața Mare până la moșica Mari, de la căpitanul de intendență cu nevasta ușurică, până la casa de marmoră a făinarului Razu, Lică nu ducea lipsă de aprovizionare. Sia văzuse ultima oară pe Lică în ziua când venise să-i povestească întîlnirea lui cu domnul gălbejit, care
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
prostii! Acel "săraca" nimicise pe Sia . . . Așdar, nu era cu putință să aibă o fată ca ea, era o "prostie". O prostie din cele care nu plăceau prințesei. Fusese supremul gest de paternitate al lui Lică. Tot trecutul, chiar pe moșica Mari, îl lichida acum fără ezitare; de aceea Sia nu mai primise nici o veste. Lică, după scrisoarea lui de 226 chemare, avea de ghid să se ducă el singur o dată, pe-acolo dar am în a din zi în zi
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
paravanul gemenilor, de care era silit să se folosească. Sia suferea dureri cumplite fără să se îmblînzeaseă, cu dinții strânși și vorbe urâte, gata de scrâșnit. Se uita câinos la gemeni, la R'im și chiar la biata duduia Mari. Moșica Mari nu era autoarea avortului funest și servea de familie. O ușă deschisă o făcea să tresară și printre gemete căta într-acolo cu o privire sălbăticită de dureri și de spaimă. " Vreau sau nu vreau să vie Lică?" căci
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
funest și servea de familie. O ușă deschisă o făcea să tresară și printre gemete căta într-acolo cu o privire sălbăticită de dureri și de spaimă. " Vreau sau nu vreau să vie Lică?" căci asta era ideea ei fixă. Moșica Mari, cu vocea ei de rândunică, pomenise tuturor de Lică și chiar Siei. - Cum să nu fie anunțat? Cum să nu vie? Ceilalți se uitau unul la altul, iar Sia scuturase capul cu furie: - Nu! Nu! Nu-1 vroia. Spaima ei
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
naturii. Se interesase de circumstanțe. 264 O fată din serviciul lor, nenorocită, nu se știa de cine, fiindcă nu vrea să spună, explicau gemenii cu frică și cutezanță. E drept că Sia nu scotea un cuvânt despre nimic și nimeni. Moșica Mari, singurul element sentimental acolo, vorbise profesorului G. despre Lică. Așadar, există un tată! Poate, totuși, dorea să-1 vadă. Cu blândețe și autoritate chirurgul îi pusese chiar el întrebarea. Lumina de suferință și refuz din ochii muribundei îl impresionase. - Nu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
profesorului G. despre Lică. Așadar, există un tată! Poate, totuși, dorea să-1 vadă. Cu blândețe și autoritate chirurgul îi pusese chiar el întrebarea. Lumina de suferință și refuz din ochii muribundei îl impresionase. - Nu! Nu! -- Vedeți! Nu vrea deloc! sughițase moșica Mari, pe când Sia cu mâini tumefiate ghemuia cearceafurile. Cum la Drăgănești în ultima săptămână nu se mai aflase nimic despre Sia, se credea și acolo că merge mai bine, mai ales că Rim venea regulat, deși cu un cap mai
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]