11,461 matches
-
rămâne o impietate. Dl Cosmin Zidurean îl confundă pe soțul Marthei Bibescu, prințul George Valentin Bibescu, pe care îl învestește cu poziția de stăpân al Corcovei, cu vărul lui primar, prințul Anton Bibescu, scriitor și diplomat, adevăratul stăpân al acestei moșii mehedințene și prieten al lui Marcel Proust. Numai că numele lui nu e nici măcar pomenit, ceea ce e grav, deoarece ,dintre Bibeștii amintiți, el se cuvenea cel dintâi numit într-o evocare a Corcovei și a atitudinilor lui Marcel Proust față de
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
nu ne rezumam la manualele de istorie editate în perioada comunistă, căci nu rezolvăm nimic). Așadar, într-un ispisoc moldovenesc din prima jumătate a secolului al XV-lea se spune ca Ilie și Ștefan VV îi dau unuia, Stanciul, nu-știu-ce moșie (Mihai Costachescu - “Documentele Moldovei înainte de Ștefan cel Mare”). Într-un alt document, de la Ștefan cel Mare VV, unul, numit Burcel, primește o moșie de la domnitor pentru actele de eroism în nu-știu-ce bătălie. Că fapt divers, si astazi i se spune
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
a secolului al XV-lea se spune ca Ilie și Ștefan VV îi dau unuia, Stanciul, nu-știu-ce moșie (Mihai Costachescu - “Documentele Moldovei înainte de Ștefan cel Mare”). Într-un alt document, de la Ștefan cel Mare VV, unul, numit Burcel, primește o moșie de la domnitor pentru actele de eroism în nu-știu-ce bătălie. Că fapt divers, si astazi i se spune acelei zone “Movila lui Burcel”. Astfel de acte se găsesc în toate perioadele istoriei noastre alături de acte de judecată ș.a. Acum, depinde și
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
imobiliare pe care Ștefan, cel de-al doilea fiu al lui Constantin Brâncoveanu, le primește ca dar de nuntă la căsătoria sa cu Bălașa Cantacuzino, fiica boierului moldovean Iordache Cantacuzino: PARTEA FIIU MIEU ȘTEFAN BRÂNCOVEANUL Den Brâncoveni și cu alte moșii, hotare ce țin de Brâncoveni, Jăgălia, Criva de Jos jumătate, Criva de Sus toată și alte hotare până la Olt; să ție a patra parte, și cu viea den deal, jumătate, și cu rumânii ce i se vor veni iar a
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
până la Olt; să ție a patra parte, și cu viea den deal, jumătate, și cu rumânii ce i se vor veni iar a patra parte, afară din case; iar case să-și facă în Brâncoveni unde va vrea în sat. Moșia de la Ipotești tot hotarul și cu moșia de la Puturoasa jumătate și cu viile iar de acolo de la Puturoasa. Den Cocorăști și cu moșia Ceparului ce am cumpărat să țiie a patra parte și cu viile ce se chiamă de la Alexandru
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
și cu viea den deal, jumătate, și cu rumânii ce i se vor veni iar a patra parte, afară din case; iar case să-și facă în Brâncoveni unde va vrea în sat. Moșia de la Ipotești tot hotarul și cu moșia de la Puturoasa jumătate și cu viile iar de acolo de la Puturoasa. Den Cocorăști și cu moșia Ceparului ce am cumpărat să țiie a patra parte și cu viile ce se chiamă de la Alexandru și cu câtă s'au mai pus
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
patra parte, afară din case; iar case să-și facă în Brâncoveni unde va vrea în sat. Moșia de la Ipotești tot hotarul și cu moșia de la Puturoasa jumătate și cu viile iar de acolo de la Puturoasa. Den Cocorăști și cu moșia Ceparului ce am cumpărat să țiie a patra parte și cu viile ce se chiamă de la Alexandru și cu câtă s'au mai pus pe lângă dânsa și cu rumânii, a patra parte. Satul Blajul cu viile, cu moșiile, peste tot
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
și cu moșia Ceparului ce am cumpărat să țiie a patra parte și cu viile ce se chiamă de la Alexandru și cu câtă s'au mai pus pe lângă dânsa și cu rumânii, a patra parte. Satul Blajul cu viile, cu moșiile, peste tot. Moșia de la Câmpeni și cu câți rumâni vor fi. Satul Izlazul jumătate, cu rumânii jumătate și viile iar jumătate. Moșia de la Zvarsca toată câtă am cumpărat. Satul Comoștenii jumătate și cu rumânii jumătate și viile iar jumătate i
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Ceparului ce am cumpărat să țiie a patra parte și cu viile ce se chiamă de la Alexandru și cu câtă s'au mai pus pe lângă dânsa și cu rumânii, a patra parte. Satul Blajul cu viile, cu moșiile, peste tot. Moșia de la Câmpeni și cu câți rumâni vor fi. Satul Izlazul jumătate, cu rumânii jumătate și viile iar jumătate. Moșia de la Zvarsca toată câtă am cumpărat. Satul Comoștenii jumătate și cu rumânii jumătate și viile iar jumătate i morile. Satul Radeșița
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
câtă s'au mai pus pe lângă dânsa și cu rumânii, a patra parte. Satul Blajul cu viile, cu moșiile, peste tot. Moșia de la Câmpeni și cu câți rumâni vor fi. Satul Izlazul jumătate, cu rumânii jumătate și viile iar jumătate. Moșia de la Zvarsca toată câtă am cumpărat. Satul Comoștenii jumătate și cu rumânii jumătate și viile iar jumătate i morile. Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată. Moșia de la Buciumeni. Moșia de la Gorgănele și de la Chitila, toată. Satul Andreșăștii peste tot și cu rumânii și cu morile în Ialomița și cu balta. Moșia de la Tătărăi, câtă am cumpărat cum arată zapisele 45 de pogoane
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată. Moșia de la Buciumeni. Moșia de la Gorgănele și de la Chitila, toată. Satul Andreșăștii peste tot și cu rumânii și cu morile în Ialomița și cu balta. Moșia de la Tătărăi, câtă am cumpărat cum arată zapisele 45 de pogoane vie de la Sărata, ce
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată. Moșia de la Buciumeni. Moșia de la Gorgănele și de la Chitila, toată. Satul Andreșăștii peste tot și cu rumânii și cu morile în Ialomița și cu balta. Moșia de la Tătărăi, câtă am cumpărat cum arată zapisele 45 de pogoane vie de la Sărata, ce se chiamă Lipiianca
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată. Moșia de la Buciumeni. Moșia de la Gorgănele și de la Chitila, toată. Satul Andreșăștii peste tot și cu rumânii și cu morile în Ialomița și cu balta. Moșia de la Tătărăi, câtă am cumpărat cum arată zapisele 45 de pogoane vie de la Sărata, ce se chiamă Lipiianca și cu moșiile de acolo, a treia parte și să i să facă și pimniță de piatră. Den viile cele mari de la
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
și de la Chitila, toată. Satul Andreșăștii peste tot și cu rumânii și cu morile în Ialomița și cu balta. Moșia de la Tătărăi, câtă am cumpărat cum arată zapisele 45 de pogoane vie de la Sărata, ce se chiamă Lipiianca și cu moșiile de acolo, a treia parte și să i să facă și pimniță de piatră. Den viile cele mari de la Săteni și cu pimnița de piatră și cu casele deasupra, jumătate. Den viile de la Pitești, de la Leșcioară, iar a patra parte
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
pimnița de piatră și cu casele deasupra, jumătate. Den viile de la Pitești, de la Leșcioară, iar a patra parte. 18 pogoane de viie la Scăiani, care s'au cumpărat de la Jupâneasa Preda a lui Statie Vistierul și de la Radul Stolnicul Izvorarul. Moșia Miclăușanilor și cu morile, după cum arată zapisele cele de cumpărătoare. Moșia de la Drăgoești, după cum arată zapisul lui Mihaiu Postelnicul Corbeanul. Cu mila lui Dumnezeu, scriem ce s'au dat fiiu-meu lui Ștefan la Nuntă. Februarie 20 leat 7217 / 1709 E
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Pitești, de la Leșcioară, iar a patra parte. 18 pogoane de viie la Scăiani, care s'au cumpărat de la Jupâneasa Preda a lui Statie Vistierul și de la Radul Stolnicul Izvorarul. Moșia Miclăușanilor și cu morile, după cum arată zapisele cele de cumpărătoare. Moșia de la Drăgoești, după cum arată zapisul lui Mihaiu Postelnicul Corbeanul. Cu mila lui Dumnezeu, scriem ce s'au dat fiiu-meu lui Ștefan la Nuntă. Februarie 20 leat 7217 / 1709 E listă, așa cum lesne se poate observa, se găsește și ,,satul Mogoșoaia
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
ori conținutul este foarte diferit la același tip de bunuri, diferența stînd în valoarea și în bogăția acestora, tipologia rămîne mereu aceeași, iar funcția este și ea neschimbată. Fie el bogat sau sărac, tînărul primește același pămînt, chiar dacă unul înseamnă moșii vaste, iar altul doar cîteva pogoane, după cum primește și aceeași haină, indiferent că una este de samur, iar alta din piele de oaie. Ceea ce diferă în aceste cazuri nu este esența și valoarea de întrebuințare, ci doar stricta valoare intrinsecă
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
degrabă ghicită decât văzută. Parcă aș fi vrut ca veselia la care aspiră secvența carnavalului să fie susținută de "turtă dulce - panorame - tricoloruri - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - copii - miniștri - pungași de buzunare"... (Moșii - tablă de materii). Or, tocmai din această serie de combinații se naște toposul specific caragialian, aflat la interferența a două universuri - cel real și cel moftologic - interferență ce nu poate fi detectată în spectacol. Și, neîndoielnic, nu ar fi stricat
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
ceva pe trotuarul pe care se află, monsieur X, în etate de 19 ani și două luni, ar percepe difuz o viermuiala decolorata de trupuri prost hrănițe și prost îmbrăcate, ceva între condamnați la ocna și robi de odinioară de pe moșia părintelui sau. După un timp, cînd contururile ar începe să se distingă, junele ar remarcă un soi de uniformă de o sărăcie de necrezut: toată lu-mea are niște pantaloni care par tăvăliți prin nisip ud, albiți de atîta purtare, cu
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
venit la curte. Povestea e și cea a străbunicului lui Pașadia, dar se petrece în Valahia, locul reginei e luat de domnița Ralu, seducătorului i se trece sub tăcere vina de a fi comis o crimă cumplită și primește plocon moșia Măgura și demnitatea de armaș. Calchiată după cea britanică, istoria capătă puternic iz balcanic. Măgureanu, celălalt nume al lui Pașadia, are prin urmare o poveste preaosebită, mîndră și balcanică. Dincolo de evidenta coincidență, povestea rămîne în roman numai a străbunicului, nu
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
că armașul era fugar "din părțile turcești". "Urîtul port boieresc" ar putea deveni în secvența anticipativă, dacă ignorăm polisemia arhaică a cuvîntului, "portul semeț". Iar numele cu sunet apusean e înlocuit de o "poreclă", luată, după obicei valah, de la numele moșiei. Constatarea primei incongruențe e însă suficientă ca cititorul să se oprească asupra secvenței altfel decît vor Pașadia sau Povestitorul. Pe acesta din urmă îl putea uimi, în întîlnirea cu portretul străbunicului, contrastul dintre nume și costumul boieresc levantin, cam același
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
18 aprilie - 1 mai 1900, ca răspuns imediat dorinței primarului de Mizil, Leonida Condeescu, de a opri un minut trenul în urbea lui. Fapt care ne poartă cu gândul la Marcel Proust care, dorindu-și să ajungă în România la moșia lui Anton Bibescu, de la Corcova, măsoară pe un ghid diferența în kilometri dintre Paris-München-Corcova. Este de remarcat atenția cu care sînt urmărite neconcordanțele și greșelile de tipografie, implicarea edițiilor semnate de înaintași, mai ales de Șerban Cioculescu, fiind o adevărată
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
cel despre care Proust spunea: "O singură persoană mă înțelege, Antoine Bibescu" (într-o scrisoare către Anna de Noailles). Prin acești prieteni români, Proust se apropie de România, încearcă să o cunoască, ba chiar pune la cale o călătorie la moșia lui Antoine Bibescu, călătorie care nu va avea până la urmă loc. Cornelia Ștefănescu reface cu minuție toate aceste evenimente, ne oferă și comentează o imensă informație surprinsă în cele mai mici detalii. Îi este dată Corneliei Ștefănescu și amărăciunea de
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
cap însemnările personale lacunare ale scriitorului, scurte extrase din mărturiile contemporanilor (Cezar Petrescu, G. Călinescu, Cella Delavrancea), din studiile și eseurile comentatorilor literari și chiar elemente de ficțiune, fie din Craii..., fie din romanul lui Mircea Nedelciu Zodia Scafandrului unde moșia Sion de la Fundulea ocupă un loc aparte. Probabil imediat după procesul de asimilare a datelor din documentele atât de variate, cel mai important aspect al unui astfel de demers de reconstituire este găsirea unui ton adecvat. Ion Iovan știe să
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]