39 matches
-
totuși, păguboasă: „Fluturaș, nu mai ai aripioare!”), ci și bunica, precum și alte personaje feminine... De pildă, înainte să nu mai fiu analfabet (preșcolar, știam doar buchea A!), pe la șapte ani fără o lună, când începusem pianul, concubina domnului profesor, o moșiereasă veritabilă ajunsă, peste puțin, în Bărăgan, îmi citea fragmente din Quo vadis..., pe care mi le tălmăcea ad-hoc dintr-o ediție în franceză, o carte cu muchii aurite și ilustrată în manieră secesionistă opulentă. Ș.a.m.d. L. N.: Cine
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
an,/ și unșpe luni, în satul Ilovăț (în refugiu/ după bombardamentul de Paști, american),/ pe malul unei ape cu debit mic și luciu// gălbui, în care intru cu tânărul Ioanid,/ zis Bebe (care-n apă, mi-e punctul arhimedic),/ băiatul moșieresei din satul pomenit,/ unde, lăsat la vatră de-un timp, e tata medic// de plasă, - mai �nainte să plece iar în Est/ și,-apoi, în Vest, de unde va reveni la anu'.../ Ilovățu-i o oază de liniște, în rest,/ prin care
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
avea deja dinți, avea voință, avea păr, avea tupeu și avea să scrie la 49 de ani." Murindu-i, cît de curînd, mama, rămîne să iubească o bunică tinerică, pierdută-n amintirile altei femei, care tot ea o să fie, o moșiereasă de 80 de ani, dezmierdînd bijuuri de familie (nici o legătură cu Sofia Cozianu...). Dar uite că m-apuc să povestesc o biografie care numai de-asta n-are nevoie. Jerry C. e un arpegiu (nu vă gîndiți neapărat la Fuchs
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
Soroca, își dădeau întâlnire la Madame Panina. Era vorba de inși din fostul imperiu țarist care, în limita precarei lor stări materiale, încercau să-și păstreze elegantul stil de viață inspirat de modele occidentale. Inși ca Madame Panina, o fostă moșiereasă care, cătând să și-l mențină, pentru dânsa și copiii ei, și-a tras un șorț peste rochie și a gătit un prânz pentru cunoscuți. Căci casa îi devenise loc de întâlnire pentru tovarășii de suferință cărora, în semn de
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
cer am lungi privirea și-am coborî-o cu ochii plânși, pentru că pe toate le făptuiește omul, numai ceea ce moartea devastează nu mai poate învia. Frumoasă ca un bujor sălbatic pe o câmpie cu cimbrișor, caldă și omenoasă ca o moșiereasă basarabeană bună, cu glas de liră sfințită cu umbra săruturilor nesărutate, ținute pentru când n-au să mai aibă gură, cântăreața de muzică populară, romanță, de estradă, Ana Barbu, s-a stins, cu flori de lăcrimioare și nenoroc în soartă
ANA BARBU SUFLET LUPTAT DE CRUZIMILE BOLII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362984_a_364313]
-
în luna mai, cu „franțuzismele” sale, pe scena Operei Comice pentru Copii. După ce de-a lungul timpului, personajul Coana Chirița a devenit sinonim cu interpretările de neuitat ale marilor actrițe Draga Olteanu - Matei sau Tamara Buciuceanu - Botez, de data aceasta moșiereasa grosolană, dar atât de simpatică prinde viață datorită interpretării memorabile a Stelei Popescu. Regia musicalului realizat după „Chirița în provincie” de Vasile Alecsandri, poartă semnătura lui Cristian Mihăilescu, iar scenografia este semnată de Viorica Petrovici. Partitura muzicală creată de compozitorul
OPERA COMICĂ PENTRU COPII A INTRAT ÎN CIRCUITUL NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR 2015 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341606_a_342935]
-
plin de haz, culoare, muzică și voie bună. Duminică, 17 mai, de la ora 11, Coana Chirița, interpretată de Stela Popescu, revine pe scena Operei Comice pentru Copii, pentru a ne da ocazia să facem haz de comportamentul celei mai caraghioase moșierese cu preocupări mondene și purtări îndoielnice într-unul dintre cele mai de succes spectacole ale îndrăgitei instituții de cultură bucureștene. „Stela Popescu este omniprezentă, este percutantă și fermecătoare, trece rampa, stârnește uimirea celor mici, pe care știe să-i subjuge
OPERA COMICĂ PENTRU COPII A INTRAT ÎN CIRCUITUL NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR 2015 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341606_a_342935]
-
Acasa > Impact > Istorisire > ESCU „CU O”! Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1224 din 08 mai 2014 Toate Articolele Autorului Vasile Alecsandri, marele poet care ne-a lăsat nemuritoarele sale pasteluri, a creat-o pe vrednica și „inteligenta” moșiereasă Coana Chirița. Probabil că tot POPORUL în integritatea sa de 198% votanți (neincluzând morții care, în mod special, sunt deranjați din morminte să pună ștampila unde trebuie) a citit și a savurat hazoasele comedii (accentul pe o dă parcă mai
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
POPORUL în integritatea sa de 198% votanți (neincluzând morții care, în mod special, sunt deranjați din morminte să pună ștampila unde trebuie) a citit și a savurat hazoasele comedii (accentul pe o dă parcă mai mare valoare comediei), cu distinsa moșiereasă. Ei bine, la moartea moșierului Bârzoi, soțul coanei Chitița, ea s-a căsătorit cu pârlitul Popescu a cărui moșii nu erau nici măcar dublul celor moștenite de la Bârzoi. Averea era totuși suficientă spre a pregăti o călătorie de nuntă tocmai la
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
sunt respectate. Dar ospitalitatea se aseamănă ca aceea românească. Dacă ai trecut de zidul chinezesc al ușii de intrare nu mai ești dat afară. Cel puțin ești miluit dacă nu ți se oferă pensiune completă. Și conița Margueritte era mare moșiereasă, pe acolo se spunea baroneasă anticipând înaltul grad al politicii actuale. Baroneasa Margueritte avea un mic apartament, de vreo 300 mp la „capitală”, ca acel al pușcăriașului prezentat de televiziune întregii țări (apartamentul, nu pușcăriașul). Citind recomandarea, conița Margueritte a
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
metodelor străine de partid, ca după puțin timp să fie scos de către Gancearuc, arătând că el are doctori în direcție și nu-l critică. În același timp, ținea în muncă pe Vernescu, ofițer vechi deblocat, pe Zița Popescu, o fostă moșiereasă, pe Moise Virgil, comerciant și afacerist, excluzând la verificare și alte elemente vechi, criminali de război. Aceeași atitudine o avea și Tigoiu ca și Filipescu care îndepărtau din muncă elemente muncitorești și cinstite. În schimb, elementele servile care-și îndoiau
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cinicul Augustatos, sau acea reptilă Înrudită cu toți călăii militari ai poporului nostru, Mișu Vorvoreanu, precum și ofițerul care comandă masacrarea deținuților din șlepuri. (Ă). În mod intenționat am lăsat la urmă cele trei figuri feminine din care - Duduia Eleonora Smadoviceanu, moșiereasa de la Vădastra, doaman Elena Vorvoreanu, sora ei, și Elvira, fiica d-nei Vorvoreanu - a căror povestire constituie firul roșu al cărții. (Ă). Clasele sunt surprinse În ceea ce au ele tipic - deoparte lumea exploatatorilor, moșierimea, bancherii, cu armata și Întreg aparatul lor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
minut. Pe bună dreptate Mini se mira ca de o anomalie de o Lenoră aiurea și altfel decât în cadrul amorului și capotului conjugal. In taior clasic de culoare închisă, cu o pălărie cu borduri mari, Lenora, în fotografie, părea o moșiereasă la oraș, și toată frumusețea ei era denaturată. Așadar, Lenora, când venea la București, găzduia la ei? Da! Lina n-ar fi admis altfel și lui Rim îi făcea plăcere, schimba monotonia cotidiană. Rim dormea atunci în birou, Lina în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ciudată superioritate asupra lor. Îi priveam de sus, ca pe niște copii, care habar n-aveau ce înseamnă o noapte de dragoste sau o emoție ucigătoare la jocurile de noroc. În vremea aceea am cunoscut-o pe Dolly, fata unei moșierese văduve. Era mutilată de suferință: un ofițer chipeș de roșiori, după doi ani de dragoste și jurăminte veșnice, o dezvirginase părăsind-o apoi ca. să se însoare cu alta. În brațele mele uită repede decepția suferită și se întremă pentru
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
îi adusese iar la Prundeni. Lică se arătase desperat după regimentul lui și pentru că Hallipa îl întrebase cum de a rămas, cu oarecare severitate, Lică, iritat cie bănuială, își făcuse dovezile. Pe la conac insă nu se ducea decit rar. Frumoasa moșiereasă țipa că-i trădător și dezertor, și Lică îngălbenea la gândul pedepselor ce-i pândesc pe dezertori. Acolo, la logo-feție îsă, Lică ținea bine locul lui Ștefan, primul vechil. Hallipa făcuse cu conștiința lui o tranzacție: ,,De-i vinovat, se
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ei; era un fel de boală nouă. De la început nu putuse socoti sanatoriul <<Walter>> ca pe o casă proprie, cum nici pe doctor ca pe un soț. Altădată, din fundul casei perceptorului din Mizil, se trezise ca de cînd lumea moșiereasă și domnise prin capriciu asupra tuturor; aici era strînsă în chingile unei stînjeniri permanente: <<De ce m-a luat?...Ce e cu mine?>> erau întrebări care circulau în ea nelămurit, fără a se cristaliza." Ceea ce un roman "obiectiv" ar fi lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Pe Nicolae l-am desenat deja! îi întind și portretul băiatului celui tăcut, Fă-le și celor mici! Enfants! nici o reacție la copiii, care continuă să vorbească pe limba lor, îmbulzind sub covor toate jucăriile disponibile, Enfants! glasul ei de moșiereasă, copiii tac ca prin minune, venez! îi cheamă la ea cu gesturi nerăbdătoare, copiii se supun fără cârteală, le explică ceva în franceză, ei par să înțelegă, fiindcă aruncă amândoi spre mine priviri curioase, apoi își trag fiecare scăunele joase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ierni de habar n-ai, și era foamete mare, marmeladă cât cuprinde și ea n-a făcut nici un fel e politică, a vândut haina unei cucoane al cărei bărbat era căpitan de grăniceri și pac, dușman al poporului, speculantă, exploatatoare, moșiereasă, proprietăreasă, chestii d-astea; păi casa asta, ce vină avea ea că era proprietăreasă, a primit casa de la unchiul, ăla da, avere, mamă, mamă, câte măsline a vândut el, vapoare, da’ ce, numai măsline, de toate, domnule, a vândut. Vapoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
e posibil s-o fi făcut din prietenie pentru răposatul lui tată. După moartea părinților, prințul, rămas orfan de mic, crescuse și trăise toată viața la țară, întrucât starea sănătății lui pretindea aer curat. Pavlișcev îl lăsase în grija unor moșierese bătrâne, rude cu el; i se angajase întâi o guvernantă, apoi un pedagog; de altfel, prințul declară că, deși își amintește totul, poate explica satisfăcător doar puține lucruri, deoarece de foarte multe dintre ele nu-și dădea seama. Frecventele crize
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și, în afară de limba franceză, îi preda și felurite științe. Se instală în casa de la țară și învățătura micuței Nastia luă un avânt deosebit. Exact peste patru ani, această învățătură luă sfârșit; guvernanta plecă, iar după Nastia veni o doamnă, tot moșiereasă și tot vecină de moșie cu Toțki, dar dintr-altă gubernie, foarte îndepărtată, care o luă pe fetiță cu ea, având instrucțiuni și împuterniciri din partea lui Afanasi Ivanovici. La această mică moșie, proprietarul avea o căsuță din bârne, de-abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o luă pe fetiță cu ea, având instrucțiuni și împuterniciri din partea lui Afanasi Ivanovici. La această mică moșie, proprietarul avea o căsuță din bârne, de-abia construită; casa era elegant mobilată, iar sătucul, ca un făcut, se numea Otradnoe 14. Moșiereasa o duse pe Nastia direct în această casă tihnită și, întrucât era văduvă, n-avea copii și locuia doar la o verstă de-acolo, se instală și ea împreună cu Nastia; li se alăturară o bătrână chelăreasă și o tânără cameristă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dumneavoastră, la momentul oportun, și atunci ne veți oferi explicația dumneavoastră, dar acum cred că e mai bine să continuăm în ordinea firească. Absolut întâmplător, cu ajutorul surorii mele, Varvara Ardalionovna Ptițâna, am obținut, de la buna ei prietenă Vera Alexeevna Zubkova, moșiereasă și văduvă, o scrisoare a răposatului Nikolai Andreevici Pavlișcev, scrisă acum douăzeci și patru de ani, din străinătate. După ce am cunoscut-o mai bine pe Vera Alexeevna, sfătuit de ea, am apelat la colonelul în retragere Timofei Feodorovici Viazovkin, rudă îndepărtată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
m-am mirat văzându-vă... — Nu-mi amintesc nimic! confirmă prințul cu înflăcărare. Încă vreo câteva cuvinte explicative ale lui Ivan Petrovici, care părea foarte calm, și ale prințului, care părea uimitor de emoționat, făcură să reiasă că cele două moșierese, rămase fete bătrâne, rudele răposatului Pavlișcev, care locuiau la moșia lui din Zlatoverhovo și cărora prințul le fusese încredințat pentru educație, erau, la rândul lor, verișoarele lui Ivan Petrovici. Ca și ceilalți, nici Ivan Petrovici nu putea explica în vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
acestea, rămâne o anume firidă a ființei mele teatrale, plină de cristale minuțios tăinuite, în care actrița Ada Gârțoman-Suhar își are mica sa proprietate privată. Babakina, Țiganca Ioana, Marieta...Cehov, Alecsandri, Nicolae Breban...Trei spectacole, trei personaje, trei întâlniri... O moșiereasă tânără și bogată, o țigancă deșteaptă și acidă, o activistă comunistă fățarnică și cinică - trei femei de vârste diferite (ce oroare!) îngrămădite în trupul altei femei care le desăvârșește și la face identități cu carne, cu suflet, cu frământări, cu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
armatei, a plecat în S.U.A. și făcându-și o sumă frumoasă de bani, vine în țară, se stabilește în satul Cobiceni din comuna Hlipiceni, unde își cumpără teren arabil, loc de casă și o pădure de cca 20-30 ha de la moșiereasa Enescu, care era văduvă de război, după căpitanul Enescu. Familia Stoleru își deschide o crâșmă și după un timp și-a ridicat o clădire cu etaj, la intersecția străzii principale cu strada ce duce la gară și satul Victoria și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]