120 matches
-
cazurile în care unii mari proprietari au respins ideea copierii organizației agrare din U.R.S.S. fiind destul de rare92. Singurele prevederi ale proiectului P.N.Ț., care fusese redactat în condițiile incitării țăranilor de către comuniști și Frontul plugarilor de a împărți pământurile moșierești, anume: acordarea unei despăgubiri proprietarilor expropriați și amânarea aplicării reformei agrare până la sfârșitul războiului, au întâlnit adeziunea unanimă a reprezentanților moșierimii și a susținătorilor lor, nu însă și pe aceea a delegaților grupărilor politice de stânga, care solicitau confiscarea imediată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
putere, în care cei mai mulți miniștri trimiși de Partidul Național Liberal și Partidul Național-Țărănesc nu doreau împroprietărirea țăranilor, o reformă agrară era greu de așteptat 96. Câteva zile mai târziu, „Scânteia“ lăsa a se înțelege că, prin îndemnul la ocuparea pământurilor moșierești, dezbaterea problemei în Comisia pentru studiul reformei agrare nu își mai avea rostul. „Până acum s-a discutat, s-a scris, s-au ținut discursuri; acum e timpul de trecut la fapte. Comitetele sătești au de îndeplinit unul din cele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
clar: ,,De ce afacerile nu ar aduce beneficii mai mari decât proprietatea asupra unui domeniu?"130. Comparația dintre comerț și afacerile din domeniul agriculturii și deținerilor de proprietăți nu este una întâmplătoare. În epocă a existat un conflict permanent între aristocrația moșierească și comercianți, rezolvat uneori chiar prin războaie civile și revoluții. Calvin este, fără îndoială, exponentul noii clase politice care era burghezia comercială 131, clasă politică în formare, dar care începea să capitalizeze averi uriașe din expansiunea acestei activități. Calvinismul a
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
găsească în plină muncă", în Săteanca, nr. 9, 1950, p. 11. 34 I. Stoicescu, "Oameni noi din rândul minorităților naționale", în Dobrogea nouă, 22 august 1953, p. 3. 35 A se vedea, de exemplu, "Medgidia, sărăcită și năpăstuită de lăcustele moșierești devine un important centru agricol, industrial și de trafic", în Dobrogea nouă, 9 octombrie 1950, p. 3; Hussein A. Iusuf, "Naționalitățile conlocuitoare au participat cu entuziasm la alegerile pentru deputați în Sfaturile Populare", în Dobrogea nouă, 7 decembrie 1950, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
drastic redusă după reforma agrară din 1945 și apoi vândută bucată cu bucată), motiv pentru care P., după cum mărturisește într-o carte-convorbire, este nevoit să declare întotdeauna - formula „origine boierească” nefiind acceptată în timpul regimului comunist - că este de „origine burghezo- moșierească”. Francofil, aproape de stânga în tinerețe, tatăl i-a transmis de timpuriu pasiunea pentru I. L. Caragiale și pentru Montaigne. P. și-a petrecut copilăria printre celebritățile epocii, într-un mediu saturat de cultură. La București, după ce termină școala primară din strada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
adevărații fermieri, cu exploatări agricole În bună măsură mecanizate și modernizate 11. Au făcut obiectul exproprierii nu doar pământurile, ci și tot inventarul viu sau mort, clădirile, instalațiile agricole, produsele agricole, precum și creanțele, titlurile și participările decurgând din activitatea exploatărilor moșierești (art. 2). Se mai prevedea că rezistența la confiscare sau tăinuirea bunurilor se pedepsea cu 5-15 ani de muncă silnică și confiscarea averii (art. 4)12. Ca urmare a aplicării Decretului nr. 83/1949, moșierii (și familiile acestora) au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de a cunoaște cât mai bine adversarul și pentru a-l combate, pentru a feri neamul românesc de nenorocirile pe care le implica biruința mentalității comuniste. Ori, comuniștii plecau de la niște revendicări, ei puneau în fața muncitorilor nedreptă țile societății burgheze, moșierești, și arătau că moșierimea, marii industriași, marii bancheri și politicienii burghzi, îi exploatează. Pentru ca agitatorii comunismului că nu mai aibă motive pentru a face propagandă comunistă, pentru că legionarii înțeleseseră că ideologia comunistă nu era decât o minciună criminală, o înșelătorie
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Radu RALEA) / 149 O familie de boieri liberali / 149 Boierii liberali în comunism. Foame, tortură, teroare și deposedare / 155 Noaptea tâlhăriei de stat / 157 Pe drumul exilului în propria țară / 159 Viață de deportat la Râmnicu Sărat / 162 Soarta "bestiilor moșierești" / 169 Conviețuirea cu sovieticii / 172 Fuga din exil / 177 Dușmanul poporului dintr-o intreprindere comunistă / 182 În luptă cu postcomuniștii / 188 O plasă a Securității: Mișcarea Oamenilor Dreptății din România (Sergiu MOVILĂ) / 193 Un foc de armă la Zorleni / 193
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mănânc. Și m-am așezat pe prispa aceea mai înaltă la Ciupercă și am mâncat. Țiganca mai venea la noi cu mâncare de pomană, la sărbători sau sâmbăta. Și mâncam, nu mai țineam cont de la cine este mâncarea. Soarta "bestiilor moșierești" C. I.: La Râmnicu Sărat ați fost înscris imediat la școală? R. R.: Nu, abia prin toamnă, în anul școlar următor. Nu cred că m-ar fi primit nimeni la școală în martie. C. I.: Ați avut probleme la înscriere
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
R. R.: Nu, abia prin toamnă, în anul școlar următor. Nu cred că m-ar fi primit nimeni la școală în martie. C. I.: Ați avut probleme la înscriere? R. R.: Vai de mine, dar ce probleme! Mă numeau "bestie moșierească". C. I.: Cine a folosit această expresie? R. R.: Milițienii care veneau la școala de pe bulevardul Focșani. Și mă dădeau afară din clasă chiar din timpul orelor, de veneam acasă plângând. Profesorii mă reprimeau la clasă. Uite așa m-am
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
miliție care a venit și m-a dat afară de la ore de vreo două ori. Apoi n-a mai venit. Dar atunci a venit în timpul orelor de clasă și în fața colegilor m-a dat afară de la ore: Ieși afară, bestie moșierească! Tu n-ai voie să înveți că părinții tăi au fost exploatatori! N-ai dreptul să înveți, treci la munca de jos!" C. I: A doua zi când v-ați dus la școală, colegii nu v-au poreclit "bestie moșierească
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
moșierească! Tu n-ai voie să înveți că părinții tăi au fost exploatatori! N-ai dreptul să înveți, treci la munca de jos!" C. I: A doua zi când v-ați dus la școală, colegii nu v-au poreclit "bestie moșierească"? R. R.: Nu mai țin minte asta. Probabil! Erau niște vecini care cunoșteau situația noastră dar ne știau de "refugiați" nu de deportați politic. Așa ne ziceau oamenii din Râmnic: refugiați. C. I.: Bănuiesc că acest termen de "refugiat" și
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Baranca-Ivașcu Chirica; Lupeni-Sofronescu Ion și Marțân C.; Mlenăuți Maftei Dumitru, Lefter I.Ion și Olănescu Chirică; Vatra-Guragata N. Ion, Mierlă Ion, Chițac C. Gheorghe, Bostan Gh. Costache și Cronț C. Vasile. Odată cu împărțirea pământului la țărani a fost redusă proprietatea moșierească din comună la 50 de ha. teren. Lipsurile din economia națională distrusă în mare parte de război, precum și seceta din anii 1946 și 1947 au însemnat pentru sătenii din comună o încercare și mai grea. Penuria de hrană pentru oameni
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Eugen Rozvan. Elena Filipovici a prezentat un raport prin care a analizat realitățile economico - sociale din România, în perioada care a trecut de la scoaterea partidului din ilegalitate și până în prezent. Sa arătat în acest raport cotradicțiile acute din regimul burghezo - moșieresc, existent în România și sarcinile care vor reveni conduceri partidului în perioada imediat următoare. Printre cei care au luat cuvântul la Congresul al - V - lea al Partidului Comunist din România s-au mai aflat: Pavel (D. Goldstein), Ecaterina Arbore, Alecsander
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
în tot orașul. „ Tovarăși !”, striga un activist, în gura mare. „Vom construi, tovarăși, o lume nouă. Lumea de mâine, tovarăși..!” „ Uraaa... uraaa..!”, răspundea, din toate puterile mulțimea. Ziarele vuiau de știri senzaționale... „..S-au împărțit celor mulți, pământurile moșierilor..!” „Sabotajul moșieresc”...învins cu actele de proprietate veșnică acordate plugarilor..!” „ O lume nouă, tovarăși, a muncitorilor și țăranilor..!”, striga cât îl ținea gura activistul. „ Uraaa... uraaa..!”, aclama, cu însuflețire mulțimea. „ Vom alunga, tovarăși, pe burgheji și moșieri din țară..!”, striga activistul, cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
scădere accentuată, alarmantă chiar, datorită sporului natural redus, îmbătrânirii și migrării spre oraș. Unele redresări, ca în cazul Voinești, Obârșeni, se datorează înglobării unor cătune; b) la așezările noi (Gârdeștii noi, Obârșeni Lingurari), de clăcași și îndeosebi de foști robi moșierești, numărul locuitorilor este în accentuată creștere datorită sporului ridicat al natalității; c) satele cu nominalizări binare sau ternare, frecvente în toată aria Colinelor Tutovei, sunt prezente și în spațiul comunei Voinești, fie în vetre distincte dar apropiate (cu tendință de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
individuală s-a făcut cu atribuirea nu numai de loturi agricole, ci și de suprafețe limitate de pădure spre îngrijire și satisfacerea nevoilor casnice de material lemnos restul, cea mai mare parte rămânând sub administrarea statului, directă sau prin intermediul latifundiarilor moșierești ori mănăstirești. Fiecare proprietar, răzeș sau moșier în cazul nostru, inclusiv statul prin pădurile învecinate Sânzănești-Muncelu-Corobănești sau Cociuba, era interesat să-și protejeze pădurea și să o exploateze rațional. Îmi aduc aminte, copil mărișor fiind, când mă lua tata să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
un procent apropiat dețineau sub 2 ha, o treime dețineau (ntre 2 ș( 5 ha ș.a.m.d. Reiese că 45% din populația din mediul rural reușea să supraviețuiască prin v(nzarea propriei forțe de muncă. (n aceeași perioadă, gospodăriile moșierești, care reprezentau 0,6% din totalul gospodăriile agricole, dețineau peste 45% din suprafața de păm(nt productivă, (n timp ce gospodăriile țărănești, ce acopereau 99,4%, dețineau doar ceva mai puțin de jumătate (Mureșan, 1995: 151). La (nceputul secolului al
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care mai târziu s-a numit Iazul Mucului. Au dispărut cele 3 prisăci situate în valea Șacovățului, dar și altele care ar mai fi existat. La sfârșitul secolelor XVIII și XIX se dezvoltă cultura câmpului și se formează marile proprietăți moșierești. Tungujeii, din sat răzeș esc, se transformă în sat boieresc între 1803 și sfârșitul sec. al XIXlea. Aceasta deoarece în final satul apare cu un boier stăpân pe pământ (Zadicdupă localnici). În ceea ce priveș te ”siliș tea Căscioarelor pe valea
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
până la constituirea Sfaturilor Populare Raionale sau Regionale) o adresă strict-secretă, în care se specificau noile sarcini ale nou-înființate Miliții. Din acest stufos material, am extras ceea ce NU trebuia să execute milițienii, pentru a face, oarecum, diferența cu vechea jandarmerie „burghezo moșierească”. Astfel: „... Miliția nu scoate oamenii la muncile agricole, nu se îngrijește de strângerea căruțelor pentru transportul materialelor de construcție a unei clădiri de interes public, nu cântărește cerealele destinate colectării, nu se ocupă de dezinfectarea caselor în cazul epidemiilor etc.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
necuntenit număru de țărani colictivizați și întovărășiți. (...) Rezultatili de până acu demostrează justețe lini Politice a Partidului nostru care îndrumă țărănimea muncetoare spre o veață fericită dea scăpa de explotarea de care au fost ținuți viacuri dearându de regimu Burghezo Moșieresc. Treducând în veață Derectivele cel de al II lea congres a Partidului Vom contribui la întărire statului nostru Denocrat Popular a cauzei păcei în lumia întreagă”. În spiritul „iepocii”, raportorul își face și o severă autocritică, neuitând totuși să-i
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
îi spunea el. Acesta era vârful întregii piramide: Maestrul incontestabil al întregii lor generații, Doctor angelicus atât prin erudiție filozofică, cât și prin anumite experiențe existențiale. În momentul acela, de pildă, avea domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel atât din cauza trecutului său moșieresc, cât mai cu seamă datorită devoțiunii față de profesorul Nae Ionescu și a unei anumite cochetării ideologice cu mișcarea legionară. Lucru rile nu erau tocmai grave, dovadă că nu era la pușcărie și că putea să-și permită destul de frecvente escapade
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
bun-gust tradițional. Mama ei, Paulina Bălăcioiu, născută Pleșoianu, înrudită cu Brătienii și cu Tătăreștii, era numită „Muma“, datorită caracterului ei ferm și temperamentului aprig - pe care le-a demonstrat o dată în plus, în ciuda bătrâneții, în zilele grele ale exproprierii „rămășițelor moșierești“ din 1949 -, trăsături care au fost moștenite de Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu. Tatăl, Gheorghe Bălăcioiu, era un boier cult, excentric și lipsit de simț practic, atras de ideile socialismului utopic. Se pare că și-a împărțit din proprie inițiativă o mare parte
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fost numirea la o clasă a V-a (exprima clasă de liceu) la o școală elementară ca să predau matematica, zoologia, româna, istoria și geografia. [...] Partidul n-are încredere în mine, dat fiind că sunt fiică de boier, „din tagma burghezo moșierească“ ce trebuie exter minată. Eheei! Teza despre Baudelaire, dacă nu se pregătește repede, o să aveți țara fără locuitori.[...] De ce, draga mea, te-ai hotărât să-mi scrii o dată la cincisprezece zile? Nu merit o scrisoare de la tine, sau o carte
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
în pântece, greutatea ficatului care-mi trăgea tot corpul spre dreapta și zbuciumul ce-mi întețea bătăile inimii și pulsul, de parcă ar fi fost lovituri de ciocan. În sfârșit, chiar la urmă, numele meu: „Exclusă din partid, din cauza originii ei moșierești și fiindcă are o fată la Paris, plecată când în țară începuse deja minunata înflorire a socialismului, deci fugită“. Și apoi două minciuni (fiindcă nu mă puteau exclude doar pentru cele două motive de care, logic, nu pu team fi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]