120 matches
-
al șaselea etaj "părechi de rațe sălbatice și bodârlăi" (Mărturisiri, 1960). În același 1906 (iunie) semnalează vocabule rare: nufărul "se mai numește și plămână"; pe tulpini de trestii din bălți "se cațără lejnicioare albastre ghirlănzi, ghirlănzi"; un păzitor la coșarele moșierești e coșărar sau humelnic; o dată reține termenul ghionder auzit la Murighiol și utilizat în Împărăția apelor. Sute de alți termeni în nuanțele lor semantice elocvente se adaugă fără contenire până la senectute. Artist cu virtuți de filolog erudit, acest cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a treia reformă agrară în România dând iluzia țăranilor, ostașilor abia întorși de pe front că noua putere de orientare sovieto-comunistă va coborî fericirea pe pământul românesc. Pe baza legii reformei agrare din 23 martie 1945 au fost expropriate toate proprietățile moșierești ce depășeau 50 ha., proprietățile funciare aparținând colaboraționiștilor cu Germania nazistă, criminalilor de război și vinovaților de dezastrul ce se abătuse asupra țării, precum și ale acelora care în ultimii șapte ani nu și-au exploatat direct terenurile, cu excepția loturilor de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
frontieriști“, victime ale acelorași călăuze dubioase, am ascultat rechizitoriul politic care cerea condamnarea noastră. A fost pentru prima dată în viața noastră când am auzit că eram numiți - spre marea noastră stupefacție - dușmani ai poporului, trădători burghezi, cosmopoliți, bestii burghezo moșierești, numai pentru faptul de a fi vrut să traversăm Dunărea în mod clandestin. Impresia că toată regia asta era absurdă și ridicolă ar fi ținut până la sfârșit dacă procesul nu s-ar fi terminat ca o lovitură de pumn ce
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pe de alta deținătorii puterii: cetățenii și Partidul-Stat - poporul și conducătorii. Nu aparțineam partidului, ceea ce ne arunca, în mod paradoxal, de partea mulțimii, în tabăra majorității românilor, ne plasa cot la cot cu masa, în ciuda apartenenței noastre la clasa burghezo moșierească. Văd în asta una din contradicțiile sistemului comunist: aplicând principiul luptei de clasă, îi respingea pe toți nemembrii de partid; îi făcea egali în excludere și în negura exterioară organului puterii. Ura fusese instituționalizată. În ciuda locuinței noastre îngrozitoare, ne consideram
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
literatura noastră, personajele operei sale fiind tipuri vii și reprezentative, încât s-a spus adeseori că scriitorul „face concurență stării civile-. Clasic al literaturii noastre, el reprezintă în creația artistică națională, realismul critic, căci „Nu există exponent al statului burghezo moșieresc pe care scriitorul să nu-l fi înțepat cu condeiul său ascuțit. Corupția, favoritismul, fățărnicia, mizeria, descompunerea morală, goana după știrea de senzațional găsesc în el un pictor de moravuri nemilos. Sub râs se ascunde disprețul-. ăG. Călinescu) Mergând pe
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
registre, denumite tabulare și serveau la dovedirea dreptului de proprietate. Importanța deosebită ce se acordă proprietății imobiliare rezidă În aceea că cele mai aspre pedepse care se aplicau erau cele care priveau Înlăturarea (desființarea bornelor de hotar care delimitau domeniile moșierești. Împăratul Francisc al II lea a introdus În Austria cadastrul general modern, bazat pe măsurători geografice și evidențierea datelor În Cărțile funciare care s-au extins și s-au Împământenit În Ardeal, Banat și Bucovina, iar astăzi În toată țara
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
și a funcționarilor lor, de chestiunile ce priveau țăranii clăcași, de administrarea impozitelor, de conscripții și recrutare, de organizarea și vegherea comunelor etc. Totodată, acesteia îi erau subordonate autoritățile locale, atât cele orășenești, cât și cele sătești, ca și domeniile moșierești cu mandatarii acestora. În directa subordonare a căpitanului districtual stăteau comisarii districtuali care, de la introducerea administrației civile, luaseră locul directorilor existenți până atunci sub Administrația militară a Bucovinei 106. În perioada postiosefinistă, în Bucovina, în conformitate cu politica dusă în materie școlară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
comunist.“ (Contemporanul, 24 septembrie 1971) MUȘAT Mircea, dr. „Numai apariția muncitorimii pe scena istorică a României, făurirea partidului ei revoluționar, închegarea alianței între muncitorime și țărănime, sub conducerea Partidului Comunist Român, au creat condițiile necesare pentru eliberarea țărănimii de jugul moșieresc și trecerea agriculturii pe calea sigură a înfloririi multilaterale, a făuririi unei vieți îmbelșugate pentru toți locuitorii satelor - calea socialismului.“ (Scînteia, 24 martie 1977) „Gândirea istorică a tovarășului Nicolae Ceaușescu se pătrunde astfel în întreaga ei substanță de principiul interpretării
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să asigure trecerea directă la etapa desemnată pompos ca fiind aceea a construcției desfășurate a orânduirii socialiste, iar, în perspectivă, a celei comuniste: Înfăptuirea reformei agrare, în baza legii promulgate la 23 martie 1945, care proclama principiul exproprierii tuturor proprietăților moșierești depășind 50 ha; Etatizarea Băncii Naționale a României, în conformitate cu legea adoptată în Parlament la 20 decembrie 1946; Înființarea prin lege a unor așa-numite oficii industriale (mai 1947) ce îndrumau și, în fapt, controlau întreaga activitate economică în sectoarele de stat ori particular
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în stânga, care au muncit pe moșia lui Sterian, pe partea dreaptă cei care au muncit pe moșia lui Rosetti. IV. 3 Evoluția problemei țșrșnești în perioada 1918-1949. Particularitșți de manifestare a raporturilor țșran-moșier în comuna Filipeni Menținerea marii proprietăți boierești/moșierești și la începutul secolului al XX-lea, a prelungit până în epoca contemporană vechile relații de tip feudal, de exploatare a proprietății moșierești prin folosirea muncii țăranilor cu pământ insuficient sau lipsiți de pământ cărora li se impuneau condiții împovărătoare. Într
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
problemei țșrșnești în perioada 1918-1949. Particularitșți de manifestare a raporturilor țșran-moșier în comuna Filipeni Menținerea marii proprietăți boierești/moșierești și la începutul secolului al XX-lea, a prelungit până în epoca contemporană vechile relații de tip feudal, de exploatare a proprietății moșierești prin folosirea muncii țăranilor cu pământ insuficient sau lipsiți de pământ cărora li se impuneau condiții împovărătoare. Într+o țară preponderent agrară, cum era România la începutul secolului al XX-lea, ranul, fostul clăcaș, nu putea să-și agonisească hrana
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
decât dacă se învăța carte. Gheorghe Pastoiu a organizat șezători sătești, cercuri culturale, bibliotecă populară, conferințe pe teme variate de morală, dar și de economie agrară. Pentru ridicarea economică a satului, Gheorghe Pastoiu a organizat obști de arendare a pământurilor moșierești, bancă populară, cooperativă sătească și, ca să fie în rând cu lumea, și-a făcut casă, a cumpărat pământ și s-a gospodărit, ca să fie exemplu pentru sat. După primul război mondial, în condiții politice și naționale noi, școlile din comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1975, dar au fost retrase fiindcă venea în total contradicție cu ideologia oficială. Mistificând realitatea și abătând atenția de la adevăratul scop al recensământului, în document se spune că recensământul s-a făcut pentru a feri populația săracă de exploatarea moșierească, dar în recensământ este înscrisă numai populația birnică și oamenii de rând, fiind omiși boierii care dețineau moșii întinse, dar nu plăteau decât anumite dări, însă nu erau impuși la bir, din care se achita tributul către Poarta Otomană. Autorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
revenit de astă dată Virginiei R. Săvinescu, profesoară din Botoșani. De menționat faptul că în anul 1945 această moșie a fost în parte expropriată, rămânând proprietarei suprafața de 50 ha, conform legii reformei agrare, iar cu ocazia lichidării resturilor proprietăților moșierești, s-au expropriat, la 2 martie 1949, și cele 50 ha ale Lucreției Săvinescu. Toate aceste informații provin din Arhivele Naționale, filiala Botoșani, fond Tribunalului județului Botoșani, Registru acte autentice, nr. 1219/1897, nr. 1422/1922 și nr. 1834/1928
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Sturdza De la Ministerul de Externe francez la Europa Liberă Interviu realizat, transcris și editat de Armand GOȘU M-am născut la București, în 1934, unde locuia familia mamei mele, o familie socotită de viță veche și cât se poate de moșierească. Familia tatălui meu locuia la Iași, unde mi-am petrecut toată copilăria, până la spargerea frontului în 1944, când ne-am mutat cu toții definitiv la București. Clasele primare le-am făcut la Iași, liceul l-am făcut la „Dimitrie Cantemir”, la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
primăvara anului 1962, câteva procente din suprafața agricolă a țării rămânând în proprietate particulară. Impropriu este și să se scrie despre „reforma agrară din 2 martie 1949” (p. 106), când, după cum aminteam mai sus, atunci au fost confiscate ultimele proprietăți („moșierești”) de 50 de ha, ele trecând în patrimoniul statului. Această exprimare nefericită se mai întâlnește și în alte locuri din carte. Fuzionarea PSD cu PCR nu a fost în noiembrie 1947 (p. 73), ci în februarie 1948 (cum de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
primit înapoi 50 ha de teren și cîteva de pădure, cum scrie la legea restituirii, lege împotriva căreia tuna și fulgera acum cîțiva ani șeful partidului din partea căruia candidează dl Răzvan Theodorescu. O fi știut dl Ion Iliescu de revendicările "moșierești" ale "boierului" pedeserist? * Vajnicul domn Gh. Dumitrașcu, care-și găsise la un moment dat un loc eligibil pe listele PDSR, în alt județ decît Constanța s-a văzut măturat și de acolo. D-sa a mai așteptat o vreme la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
socialistul, acestuia i s-ar fi putut întoarce pretențiile cu exemplul celebrului falanster realizat în secolul trecut de Theodor Diamand, fourieristul. Nici d-na ministru a Justiției, Rodica Stănoiu, nu s-a dat în lături de la a-și recupera proprietăți moșierești și conacale, în pofida faptului că nu vede cu ochi buni drepturile proprietarilor. JURNALUL NAȚIONAL al lui Dan Voiculescu, unul dintre proprietarii actuali a diverse bunuri, titrează excedat: Constanța se retrocedează en gros. Palate, faleze și bulevarde cerute de foștii proprietari
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
cunoasce (cunoaște), ve (vă), cunoscință (cunoștință). Neocolită de drame, în timpul primului război mondial fiind ostatic, timp de un an, la nemți, viața savantului va cunoaște, după instaurarea comunismului, toate umilințele, fiind tratat, pentru că avusese moșie și conac, ca o ,bestie moșierească". Dar această etapă din viața sa va face obiectul volumului al treilea al monografiei, pe care îl așteptăm cu deosebit interes.
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
Sadoveanu. Considerat colaboraționist și reproșîndu-i-se pasivitatea cu care, aflat pentru o vreme în Consiliul de Stat al R.P.R. și în capul altor instituții comuniste, a primit abuzurile, crimele, chiar, ale regimului, mai mult, că și-a trăit bătrînețea în huzur moșieresc, pe cînd confrați ai săi piereau în închisoare, autorul Baltagului pare sortit astăzi unui lung purgatoriu, deloc favorabil recitirii și reeditării operei sale. Fără îndoială că acest fel de a revizui literatura trecutului nu e cel mai potrivit. Pe drept
Sadoveanu, azi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15808_a_17133]
-
R.P.R., înaltul for devine un instrument politic. C. Rădulescu-Motru, fost președinte și vice-președinte al Academiei, este exclus dintre membrii ei, alături de mulți alții (printre care Lucian Blaga), i se fixează domiciliu obligatoriu și i se suprimă pensia, ca fiind "bestie moșierească". Octogenarul ajunge la sapă de lemn. E silit să înfrunte sărăcia, să-și vândă ultimele obiecte din casă. La capătul puterilor, notează exasperat: "Sunt fără provizii și lemne de foc. Și ca mine sunt mulți alți colegi, foști profesori universitari
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
explică trecerea dumneavoastră către istoria artei? Cum ați făcut pasul? - Un fericit accident! V-am istorisit că am făcut pușcărie la Canalul Midia. După ce am ieșit de acolo eram șomer deocheat și, în plus, aveam pata de "reacționar", de "bestie moșierească" și de pușcăriaș cu cazier. Datoresc trecerea mea în domeniul artelor lui Jean Steriade, bun prieten cu tata și cu care rămăsesem în relații aproape filiale, după moartea tatălui meu, pictorul fiind și pentru mine un binefăcător. Astfel, în primăvara
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
a publicat Nottara romanul, disparitatea socio-economică și politică dintre cele două clase era scandaloasă, țărănimea (peste 90% din populația țării) trăind în mizerie grea și profundă. De fapt, viitorul era de partea burgheziei care a și înfăptuit, în ciuda împotrivirii clasei moșierești, marile reforme postbelice. Dar așa, desuet și fals, cugeta eroul romanului Alexe Comnen, în perfectă consonanță cu întregul său trai de moșier obosit, plictisit și vlăguit de tot ceea ce îi era dat să contemple. Se dăruia, ca botanist și grădinar
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
devine o emblemă a unui miracol, amintind scenariul cristic, un reper permanent: Ăsta a înviat din morți aici... Închinați-vă". Mai mult, acestei experiențe îi urmează, în cele din urmă, o "supraviețuire miraculoasă", adică recuperarea memoriei prin scris în casa moșierească a bibliotecarei din sat. Astfel, în procesul de vindecare printr-o veritabilă "cură de vorbire", o operă în permanentă facere, figura lui Aristotel se amestecă cu cea a tatălui, prezentul cu memoria, realitatea cu ficțiunea. Punctată de narațiuni și imagini
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
beție și cerșeală... Eu dacă aș fi în locul tău - cu atâtea bube-n cap - aș lăsa-o mai moale. Ce vreți să spuneți cu asta? Păi, să le numărăm pe degete: Cine a fost primar atâția ani în regimul burghezo moșieresc? Cine a cerut să plece voluntar pe front și a luptat împotriva glorioasei Armate Roșii? Cine a evadat de pe teritoriul marii Uniuni Sovietice? Cine-i chiabur și face parte din tagma exploatatorilor? Cine a vrut să-l sugrume pe tovarășul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]